Page 6 - Albina_1952_12
P. 6

S C B I N S
                         6
                                                        — — I i w i  u-j jmuiL.MMia.-wji fn  urr m
                      Cura activează comisiile de  cenzori                                   Aşa  vom  folosi  noi  timpul  de  iarnă
                                                                                                                              In  ceeace  priveşte  munca  culturală
                               din  gospodăriile  colective                               treaba la  vremea ci".  Folosind din  plin  planul  nostru  de  muncă  pentru  iar ni
                                                                                            O zicală bătrânească  spune:  „Toată
                                                                                          experienţa  colhoznicilor  sovietici  in  cuprinde  deschiderea  cursurilor  agro
                        In  gospodăria  colectivă  un  rol  de  zori  le  face  de  patru  ori  pe  an,  se  nu­  ceeace  priveşte  organizarea  muncii  pe  zootehnice  la  10  Decembrie.  La  abesti
                      seamă  îl  are  comisia  de  cenzori.  Ea  mesc  verificări  de  fond,  deoarece  con­  timpul  iernii,  noi,  într’o  adunare  ge­ cursuri  vor participa 25 colectivişti,  iai
                      controlează  întreaga  activitate  econo­  trolul  se  face  amănunţit  asupra  tutu­  nerală,  am  hotărit  să  folosim  acest  lecţiile  se  vor  ţine  în  fiecare  săptă­
                      mică  şi  financiară  a  gospodăriei  şi  are  ror  sectoarelor  de  activitate  ale  gos­  timp  cu  chibzuinţă,  pe  baza  unui plan.  mână.  Cele 500 cărţi ale bibliotecii col­
                      sarcina  de  a  veghea  la  păstrarea  şi   podăriei ;  se  verifică  dacă  există  toate   La  întocmirea planului  am  ţinut sea­ ţului  roşu  vor  fi  puse  la  dispoziţia  co­
                      creşterea  avutului  obştesc,  la  aplicarea  bunurile  de  inventar,  starea  lor,  banii   ma  ca  munca  noastră  ce-o  vom  duce  lectiviştilor pentru ca să-şi îmbogăţeas­
                      întocmai  a  prevederilor  statutului  mo-  aflaţi  în  casa  gospodăriei  şi  în  contu­  peste  iarnă  să  ajute  în  primul  rând  la  că  cunoştinţele.
                      del.                              rile  dela  bănci,  situaţia  produselor,   ridicarea  producţiei  la  hectar  şi  toţi   Pentru  ca  în  primăvară  să  pornim
                        Comisia  de  cenzori  este compusă din  etc.                      colectiviştii  să  fie  folosiţi  la  lucru.  muncile  în  plin,  noi  am  hotărît  ca  în
                      3  colectivişti  aleşi  de  adunarea  gene­  Verificările  parţiale  se  fac  lunar  sau   Atenţia  noastră  este  îndreptată  cu pre­ lunile  de  iarnă  să  reparăm  carele,  ba­
                      rală  pe  timp  de  un  an.  Membrii  comi­  ori  de  câte  ori  este  nevoe  şi  ele  cu­  cădere  asupra  întreţinerii  semănături­ roanele,  semănătoarele  şi  celelalte
                      siei  sunt  aleşi  dintre  cei  mai  cinstiţi  prind  numai  unele  părţi  din  activitatea   lor de toamnă.  Pentru  aceasta,  vom  re­ unelte  ale  gospodăriei.
                      colectivişti,  care  să  fie  în  stare  să  re­  gospodăriei.      ţine  zăpada  şi  apa  pe semănăturile  şi   Vom  da  o  îngrijire  ştiinţifică  anima­
                      zolve cu  succes  sarcinile  ce  le  revin.  Deobicei  verificările  se  fac  de  toţi   arăturile  adânci  de  toamnă.  Am  şi  în­ lelor,  aşa  cum  prevăd  regulile  zooteh­
                        Pe  baza  articolului  36  din  statutul  membrii  comisiei  de  cenzori:  la  ele  a-   ceput  să  facem  1.000  metri  de  parază-  nice.
                      model  al  gospodăriilor  colective,  comi­  sistă  şi  un  membru  din  consiliul  de   pezi.  In  planul  de  producţie  pe  1953   In  tar na  aceasta  vom  folosi  timpul
                      sia  de  cenzori  face  verificări  generale  conducere,  precum  şi  responsabilul  sec­  avem  prevăzut  să  punem  o  livadă  cu  şi pentru a sta de vorbă cu ţăranii mun­
                      de  4  ori  pe  an,  la  sfârşitul  fiecărui  tri­  torului care se verifică.  Cu  alte cuvinte,   pomi  fructiferi.  Pentru  aceasta  îri  gro­
                      mestru.  Ea  are  următoarele  sarcini:  dacă  se  verifică  magazia  participă  ma­  pile  făcute  de  pe  acum  vom  reţine  ză­  citori  din  comună,  pentru  a  le  arăta
                        1)  Controlul  asupra  îndeplinirii  Ia  gazionerul,  dacă  se  verifică  casa  de   pada şi apa.   succesele  gospodăriei  noastre,  convin-
                      timp  a  obligaţiilor  către  stat,  plata  în  bani  participă  casierul,  etc.  La  iarnă  vom  strânge  din  grajduri  gându-l  că  drumul  pe  care  mergem
                      natură  a  lucrărilor efectuate  de  S.M.T.,   In  timpul  verificării,  membrii  co­  peste  50.000  kg.  bălegar,  pe  care-l  vom  noi,  colectiviştii,  este singurul  drum  ce
                      restituirea  împrumuturilor  de  seminţe,  misiei  de  cenzori  pot  cere  dela  socoti­  folosi  ca  îngrăşământ  la  recoltele  noa­
                      achitarea  împrumuturilor  făcute  la  tor  datele,  registrele  şi  lămuririle  ce   stre.  Atenţie deosebită  vom  da  creşterii   duce  spre  belşug,  şi  că  pe  acest  i, pm
                      bancă,  ratele  de  asigurări,  etc.  le  sunt  necesare  în  problemele  activi­  avutului  obştesc  al  gospodăriei.  In  a-   e  bine  să  pornească  şi  ei.
                        2)  Verificarea  lunară  a  numerarului  tăţii  economicofinanciare  a  gospodă   ceastă  privinţă  noi  colectiviştii  vom
                      din  casă                         riei  colective.                  valorifica  bogăţiile  locale,  cum  ar  fi   RADU  SCARLAT
                        3)  Controlarea  executării  bugetului   Registrele  şi  actele  care  se  verifică   trestia,  papura  şi  nuieleie,  înfiinţând   preşedintele  gospodăriei  agricole
                      de  venituri  şi  cheltueli  al  gospodăriei  nu  pot  fi  luate  acasă  de  către  membrii   un  atelier  de  împletit  rogojini  şi  co­  colective  „Secera  şi  ciocanul"  din
                      colective.                        comisiei  de  cenzori.            şuri,  ia  care  vor  lucra  20  colectivişti.  comuna  Plosca, raionul  Alexandria
                        4)  Verificarea  înregistrării  produse­  După  verificare se încheie  un  proces-
                      lor  obţinute  de  colectivişti.  verbal  în  care  sunt  trecute  constată­
                        5)  Verificarea  încasării  datoriilor  de  rile  şi  propunerile  pentru  îndreptare,
                      la  membri  sau  diferite  întreprinderi.  sunt  arătaţi  cei  vinovaţi  de  lipsurile
                        6)  Verificarea  calculării  exacte  a  zi­  constatate  şi  se  propun  adunării  gene­
                      lelor muncă,  a  decontărilor  membrilor.  rale  măsurile  ce  trebue  luate  pentru
                        7)  Verificarea  inventarului  gospodă­  acoperirea  pagubelor  suferite  de  gos­          m      sm m m m
                      riei  colective.                  podăria  colectivă.
                        8)  Verificarea  felului  cum  este  orga­  Consiliul  de conducere  trebue  să  dis   In  timpul  iernii  întreţinerea  anima­ mai  variate.  Este  neapărată  nevoe  ca
                      nizată  evidenţa  contabilă  şi  statistică,  cute  pe  larg  rezultatele  verificării  şi să   lelor  trebue  să  fie  una  din  preocupă­ animalele  să  aibă  la  îndemână  sare
                      etc.                              ia  măsurile  imediate  pentru  îndrepta­  rile  de  seamă  ale  ţăranilor  muncitori.  sub  formă  de  bulgări,  ce  se  pune  în
                        Comisia  de  cenzori  are  un  preşedin­  rea  lipsurilor  constatate.  Scopul  dc  căpetenie  al  unei  bune  în­ iesle  şi  pe  care  animalele  o  ling.  In
                      te  care  conduce  activitatea  ei,  citeşte                        grijiri  a  animalelor  în  timpul  iernii  timpul  iernării,  animalele  neavând  Ia
                                                          Activând  în  felul  acesta,  comisiile de   este  scoaterea  lor  în  primăvară  în  sta­ dispoziţie  iarbă  de  păşune,  care  conţi­
                      raportul  de  activitate  în  faţa  adunării
                                                        cenzori  din  gospodăriile  colective  din  re  să  poată  fi  folosite  cu  succes  la  ne  o  mare  cantitate  de  apă,  au  nevoe
                      generale,  convoacă  şedinţele  comisiei
                                                        comuna  Satu  Mare,  regiunea  Arad',  co­  muncile  agricole  de  primăvară.  să  fie  adăpate  regulat  de  cel  puţin  trei
                      şi  participă  la  şedinţele  consiliului  de                         Adăpostirea  animalelor într’un  grajd  ori  pe  zi.  Apa  trebue  să  fie  la  tempera­
                                                        muna  Medieşul  Aurit  regiunea  Baia
                      conducere.                                                          curat,  uscat,  cu  un  aşternut  călduros  tura  grajdului,  adică  să  nu  fie  prea re­
                                                        Mare,  Fruntişeni-Bârlad  şi  altele  au
                        Comisia  de  cenzori  poate  să  fa­                              are  o  deosebită  importanţă  pentru  o  ce.  Folosind  apa  rece,  animalele  se pot
                                                        ajutat  conducerile  gospodăriilor  la                              îmbolnăvi,  iar  cele  pline  pot  lepăda
                      că  verificări  la  cererea  membrilor  sau                         bună  întreţinere  a  animalelor.
                                                        munca  de  întărire  organizatorică   şi                            sarcina.  Atât  hrănirea  cât  şi  adăparea
                      a  consiliului  de conducere  în  sectoarele                          Hrănirea  animalelor  trebue  făcută
                                                        economică  a  gospodăriilor  colective.  cât  mai  regulat  şi  cu  furaje  de  bu­  trebue  făcute  întotdeauna  la  aceleaşi
                      în  care  se  ivesc  unele  nereguli.                               nă  calitate.  O  deosebită  importanţă  în   ore.
                        Verificările  pe  care  comisia  de  cen­        V.  DUMITRESCU   hrănirea  animalelor  o  are  pregătirea   O  mare/Atenţie  trebue  dată  curăţe­
                                                                                          furajelor  înainte  de  a  fi  date  la  anima­  niei  pielii  animalului.   Pielea  are
                                                                                                                            roiul  de  a  ajuta  plămânii  la  respiraţie
                           Ţăranii  muncitori  din  comuna  Ciocani                       le.  Cercetările  oamenilor  de  ştiinţă din   şi  rinichii  la  scoaterea  otrăvurilor  ce
                                                                                          Uniunea  Sovietică,  precum  şi  practica
                      şi-au  îndeplinit  planul  de  colectări  pe anul  1952             colhozurilor  au  arătat  că  dacă  furajele   se  produc  în  corp.  O  piele  murdară, cu
                                                                                                                            porii  astupaţi  şi  cu  părul  lipit  de  mur
                                                                                          sunt  date  nepregătite  animalelor,  ali­
                        De  câţiva  ani  încoace  faţa  comunei  drul  căminului  cultural,  unde  prin  con   mentaţia  este  de  slabă  calitate.  Paiele   darie, nu poate aduce decât  slăbirea an
                                                                                                                            malului.  In  fiecare  zi  animalele  trebue
                      Ciocani,  raionul  Bârlad,  a  prins  să  se  ferinţe  şi  şezători,  s’a  arătat  ţăranilor   şi  cocenii  se  vor  pregăti  cu  grijă.  Pre­  scoase  la  aer  şi  mişcare  cel  puţin  2-3
                      schimbe:  cele  cinci  şcoli  elementare,  muncitori  importanţa  colectărilor  şi  da­  gătirea  lor  constă  în  tocare,  saraituira-   ore,  în  care  timp  se  face  curăţenia
                      cooperativa  bine  aprovizionată,  cen­  toria  de  cinste  ce  o  are  fiecare  de  a-şi   re  şi  opărire.  Furajele  apoase  (sfecla,   grajdului.
                      trul  de  închiriere  a  maşinilor  şi  unel­  preda  cota  către  stat.  morcovii,  cartofii)  trebue  tocate  sau   Un  adăpost  călduros  şi  curat,  un  aş­
                      telor  agricole,  căminul  cultural  şi  alte   La  predarea  cotelor  primii  au  fost   fierte  şi  apoi  amestecate  cu  tărâţe  sau   ternut bun,  o hrănire regulată,  cu furaje
                      multe  înfăptuiri  sunt  lucruri  care  vor­ comuniştii.  Astfel,  comunistul  Constan­  tocătură  de  paie.  In  acest  scop  trebue   de bună calitate, iată reguPle principale
                      besc  despre  o  viaţă  nouă.     tin  Bâgea,  ţăran  muncitor  cu  10  co­  folosite  tocătoriie  de  furaje  cu   care   ale unei  bune întreţineri a animalelor in
                                                        pii,  a  predat  primul  cota,  dând  statului  au  fost  înzestrate  comunele.  Hrănirea
                        Ţăranii  muncitori  ştiu  însă  că  toate                                                           timpul  iernii.
                      acestea  n’ar  fi  fost  cu  putinţă  fără   din  recolta  cea  mai  bună.  El  este  frun­  animalelor  trebue  făcută  cu  furaje  cât  Dr.  CONSTANTIN  MIHAILESCU
                      sprijinul  frăţesc  al  muncitorilor  dela   taş  în  toate  acţiunile — autoimpunere,
                      oraşe.  Ei  ştiu  că  prin  achitarea  obliga­  plata  impozitelor,  însămânţări.
                      ţiilor  lor  faţă  de  stat  oontribue  activ  la   Asemeni  lui,  fruntaş  la  colectări  este                    Sfatul  medicului
                      construirea  vieţii  socialiste,  la  întărirea  şi  ţăranul  muncitor  Dumitru  Ivas,  care
                      patriei  noastre  dragi.  Conştienţi  de  a-  are  doi  copii  la  ciclul  doi  al  şcoaiei   Cum  să  ne  ferim  de  gripă
                      cest  lucru,  ţăranii  muncitori  din  Cio­ elementare  din  Iveşti  şi  unul  la  şcoala
                      cani  şi-au  aciiitat  cu  cinste  cotele,  în­ medie  din  Bârlad.
                     deplinind  în  întregime  plănui  la  co­  „Dau  cu  drag  cota  mea  Ia  colectare   Gripa  este  boala  cea  mai  răspândită  unor  asemenea  complicaţii,  bolnavul
                      lectările  pe  anul  1952.        — a  spus  şi  ufederista  Virginica  Fa-   în  timpul  rece  şi  umed.  Mulţi  oameni  trebue  internat  în  spital  fără  întârzie­
                        Succesul  colectărilor  se  datoreşte  în  iiache — fiindcă  ştiu  că  prin  aceasta   cred  că  gripa  este  o  boală  uşoară,  ca­ re.
                      primul  rând  dârzeniei  cu  care  comu­  asigur  hrana  fraţilor  noştri —  munci­  re  vine  şi  trece  repede,  fără  a  lăsa  ur­  Cum  putem  să  preîntâmpinăm  gri­
                                                                                          me.  Această  părere  este  greşită.  Dacă  pa?
                      niştii,  mobilizând'  în  jurul  lor  pe  toţi  torii  dela  oraşe— care  ne  trimit  prin
                                                                                                                              Prima  măsură  este  să  nu  ne  apro­
                      ţăranii  muncitori  din  comună,  au  des­  cooperativă  tot  mai  multă  îmbrăcă­  înlr’adevăr  cele  mai  deseori,  atunci   piem  de  oamenii  bolnavi  de  gripă.  Nu
                                                                                          când  nu  se  ivesc  complicaţii,  gripa  tre­
                      coperit  şi  demascat  toate  uneltirile  minte şi  unelte  agricole.  Dând  în  între­  ce  în  3—4  zile,  alteori  însă,  îndeosebi  toţi  bolnavii  de  gripă  stau  în  pat.  Bol­
                      chiaburilor  ca  Buruiană . Nicolae  şi  gime  cota  ce  se  cuvine  statului,  cei doi   la  copii  şi  la  cei  slăbiţi,  ea  poate  pune  navii  de  gripă  nu  trebue  să  stea  în  a-
                      Ghcorghe Mardare,  care  au  încercat  pe  copii  ai  mei,  care  învaţă  la  şcoala  me­  viaţa  în  primejdie.
                      toate  căile  să  saboteze  planul  de  co­ talurgică  din  Bârlad,  vor  avea  tot ceca-             ceeaşi  cameră  cu  copiii  şi  mai  ales  cu
                      lectări.                         ce  le  trebue  la  internat”.      Cum  se  iveşte  gripa ?         cci  de  sân,  deoarece  Ia  aceştia  gripa
                                                                                           Gripa  este  o  boală  infecţioasă  şi mo­ dă  complicaţii  foarte  grave.  Mama
                       Uneltirile  chiabureşti,/precum  şi  în­  Şi  ca  ei  au  mai  fost  mulţi  ţărani  lipsitoare.   Boala  începe,  de  obicei,   bolnavă  de  gripă,  care  trcjbue  să-ji a-
                     cercările  lor  de  a  se  sustrage  dela  muncitori  în  comuna  Ciocani,  care  j   cu  semne  asemănătoare  guturaiu­  iăpteze  copilul,  se  va  spăla  pe  mâini,
                     predarea  cotelor  s’au  isbit  de  vigilen­  s’au  grăbit  să  dea  statului  cotele  din   lui.  Deaceea,  mulţi  nu  deosebesc  îşi  va  lega  înaintea  nasului  şi  a  gu'îi
                      ţa  trează  a  ţăranilor  muncitori  şi  de  recolta  cea  mai  bună,  contribuind  prin   gripa  de  guturai.  Totuşi  gripa  şi  gu­  o  batistă,  un  şervet  sau  mai  multe  fâ­
                      conştiinciozitatea  cu  care  a  lucrat  a-  aceasta  la  întărirea  şi  desvoltarea
                                                                                         turaiul  sunt  două  boli  deosebite.  Spre  şii  de  tifon.  Rufăria  bolnavului  şi  o-
                     genlul  colector  Panainte  Constantin,  schimbului  de  produse  dintre  oraş  şi   deosebire  de  guturai,  gripa  vine  dela  biectele întrebuinţate de e!  trebue ţinute
                     înţelegând  rolul  său,  colectorul  Pa-  sat  şi  Ia  înlărirea  alianţei  dintre   început  cu  fierbinţeli,  fiori  de  frig,  lân­  separat  şi  desinfc.ctate  prin  fierbere.
                     naiute  Constantin  a  aplicat  în  mod just  clasa  muncitoare  şi  ţărănimea  munci­  cezeală,  toropeală,  tuse,  dureri  de  cap,  Pentru  a  înlătura  complicaţiile  gripei,
                     politica  partidului  de  îngrădire  a  chia­  toare.               de  muşchi,  mai  ales  de  şale  şi  obo­  bolnavii  vor  urma  cu  stricteţe  trata­
                     burilor  şi  i-a  obligat  pe  aceştia  să   Sunt  încă  multe  înfăptuiri  în  comu­  seală  mare.  Deseori  bolnavul  cade  la  mentul  medical  şi  nu  vor  ieşi  din  casă
                     predea  toate  cotele  datorate  statului.   na  Ciocani.  Astăzi  sunt  aproape  gata  pat.  Când  nu  se  ivesc  complicaţii, boa­  decât  după  24  ore  dela  încetarea  fier­
                     In  munca  de  colectări,  Panainte  Cons­  localurile  pentru  căminul  cultural  şi  la  trece  în  3—4  zile,  lăsând  în  urma ei  binţelii.
                     tantin  a  fost  sprijinit  de  sfatul  popular   sfatul  popular,  construite  prin  auto­ o  oboseală  care  durează  mai  multă   Odihna  în  pat  la  căldură  ne  fereşte
                     precum  şi  de  comuniştii  din  comună,   impunere  şi  muncă  voluntară.  Iar  în­  vreme.  De  multe  ori  însă,  odată cu  gri­  de  complicaţii  şi  scurtează  boala.
                     care  au  depus  toate  străduinţele  pentru   tovărăşirea  agricolă  din  comună,  care  pa  vin  şi  alte  boli:  bronhopneumonia  Ceaiurile  calde,  aspirina,  antinevral­
                     ca  satul  ior  să  fie  fruntaş.  Printre  ace­  a  obţinut  recolte  frumoase  în  anul  a-  sau  aprinderea  de  plămâni,  pneumo­  gicele,  ventuzele  şi  frecţiile  sunt  d6
                     ştia  se  pot  număra  comuniştii  Ion  Bâ-   cesta,  îi  va  duce  pe  ţăranii  muncitori  niile,  sinuzita,  bronşita,  otita  şi  altele,  mare  folos  pentru  vindecarea  gripei.
                     gea  şi  Nicolae  Bucătanu.       spre  zări  din  ce  în  ce  mai  luminoase,  care  lungesc  suferinţa  şi  pun  în  peri­
                       O  muncă  susţinută  s’a  dus  şi  în  ca­  spre  o  viaţă  tot  mai  îmbelşugată.  col  viaţa  bolnavului.   In  căzui  ivirii  Dr.  ION  DOROBANŢII
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11