Page 6 - Albina_1952_12
P. 6
S C B I N S
6
— — I i w i u-j jmuiL.MMia.-wji fn urr m
Cura activează comisiile de cenzori Aşa vom folosi noi timpul de iarnă
In ceeace priveşte munca culturală
din gospodăriile colective treaba la vremea ci". Folosind din plin planul nostru de muncă pentru iar ni
O zicală bătrânească spune: „Toată
experienţa colhoznicilor sovietici in cuprinde deschiderea cursurilor agro
In gospodăria colectivă un rol de zori le face de patru ori pe an, se nu ceeace priveşte organizarea muncii pe zootehnice la 10 Decembrie. La abesti
seamă îl are comisia de cenzori. Ea mesc verificări de fond, deoarece con timpul iernii, noi, într’o adunare ge cursuri vor participa 25 colectivişti, iai
controlează întreaga activitate econo trolul se face amănunţit asupra tutu nerală, am hotărit să folosim acest lecţiile se vor ţine în fiecare săptă
mică şi financiară a gospodăriei şi are ror sectoarelor de activitate ale gos timp cu chibzuinţă, pe baza unui plan. mână. Cele 500 cărţi ale bibliotecii col
sarcina de a veghea la păstrarea şi podăriei ; se verifică dacă există toate La întocmirea planului am ţinut sea ţului roşu vor fi puse la dispoziţia co
creşterea avutului obştesc, la aplicarea bunurile de inventar, starea lor, banii ma ca munca noastră ce-o vom duce lectiviştilor pentru ca să-şi îmbogăţeas
întocmai a prevederilor statutului mo- aflaţi în casa gospodăriei şi în contu peste iarnă să ajute în primul rând la că cunoştinţele.
del. rile dela bănci, situaţia produselor, ridicarea producţiei la hectar şi toţi Pentru ca în primăvară să pornim
Comisia de cenzori este compusă din etc. colectiviştii să fie folosiţi la lucru. muncile în plin, noi am hotărît ca în
3 colectivişti aleşi de adunarea gene Verificările parţiale se fac lunar sau Atenţia noastră este îndreptată cu pre lunile de iarnă să reparăm carele, ba
rală pe timp de un an. Membrii comi ori de câte ori este nevoe şi ele cu cădere asupra întreţinerii semănături roanele, semănătoarele şi celelalte
siei sunt aleşi dintre cei mai cinstiţi prind numai unele părţi din activitatea lor de toamnă. Pentru aceasta, vom re unelte ale gospodăriei.
colectivişti, care să fie în stare să re gospodăriei. ţine zăpada şi apa pe semănăturile şi Vom da o îngrijire ştiinţifică anima
zolve cu succes sarcinile ce le revin. Deobicei verificările se fac de toţi arăturile adânci de toamnă. Am şi în lelor, aşa cum prevăd regulile zooteh
Pe baza articolului 36 din statutul membrii comisiei de cenzori: la ele a- ceput să facem 1.000 metri de parază- nice.
model al gospodăriilor colective, comi sistă şi un membru din consiliul de pezi. In planul de producţie pe 1953 In tar na aceasta vom folosi timpul
sia de cenzori face verificări generale conducere, precum şi responsabilul sec avem prevăzut să punem o livadă cu şi pentru a sta de vorbă cu ţăranii mun
de 4 ori pe an, la sfârşitul fiecărui tri torului care se verifică. Cu alte cuvinte, pomi fructiferi. Pentru aceasta îri gro
mestru. Ea are următoarele sarcini: dacă se verifică magazia participă ma pile făcute de pe acum vom reţine ză citori din comună, pentru a le arăta
1) Controlul asupra îndeplinirii Ia gazionerul, dacă se verifică casa de pada şi apa. succesele gospodăriei noastre, convin-
timp a obligaţiilor către stat, plata în bani participă casierul, etc. La iarnă vom strânge din grajduri gându-l că drumul pe care mergem
natură a lucrărilor efectuate de S.M.T., In timpul verificării, membrii co peste 50.000 kg. bălegar, pe care-l vom noi, colectiviştii, este singurul drum ce
restituirea împrumuturilor de seminţe, misiei de cenzori pot cere dela socoti folosi ca îngrăşământ la recoltele noa
achitarea împrumuturilor făcute la tor datele, registrele şi lămuririle ce stre. Atenţie deosebită vom da creşterii duce spre belşug, şi că pe acest i, pm
bancă, ratele de asigurări, etc. le sunt necesare în problemele activi avutului obştesc al gospodăriei. In a- e bine să pornească şi ei.
2) Verificarea lunară a numerarului tăţii economicofinanciare a gospodă ceastă privinţă noi colectiviştii vom
din casă riei colective. valorifica bogăţiile locale, cum ar fi RADU SCARLAT
3) Controlarea executării bugetului Registrele şi actele care se verifică trestia, papura şi nuieleie, înfiinţând preşedintele gospodăriei agricole
de venituri şi cheltueli al gospodăriei nu pot fi luate acasă de către membrii un atelier de împletit rogojini şi co colective „Secera şi ciocanul" din
colective. comisiei de cenzori. şuri, ia care vor lucra 20 colectivişti. comuna Plosca, raionul Alexandria
4) Verificarea înregistrării produse După verificare se încheie un proces-
lor obţinute de colectivişti. verbal în care sunt trecute constată
5) Verificarea încasării datoriilor de rile şi propunerile pentru îndreptare,
la membri sau diferite întreprinderi. sunt arătaţi cei vinovaţi de lipsurile
6) Verificarea calculării exacte a zi constatate şi se propun adunării gene
lelor muncă, a decontărilor membrilor. rale măsurile ce trebue luate pentru
7) Verificarea inventarului gospodă acoperirea pagubelor suferite de gos m sm m m m
riei colective. podăria colectivă.
8) Verificarea felului cum este orga Consiliul de conducere trebue să dis In timpul iernii întreţinerea anima mai variate. Este neapărată nevoe ca
nizată evidenţa contabilă şi statistică, cute pe larg rezultatele verificării şi să lelor trebue să fie una din preocupă animalele să aibă la îndemână sare
etc. ia măsurile imediate pentru îndrepta rile de seamă ale ţăranilor muncitori. sub formă de bulgări, ce se pune în
Comisia de cenzori are un preşedin rea lipsurilor constatate. Scopul dc căpetenie al unei bune în iesle şi pe care animalele o ling. In
te care conduce activitatea ei, citeşte grijiri a animalelor în timpul iernii timpul iernării, animalele neavând Ia
Activând în felul acesta, comisiile de este scoaterea lor în primăvară în sta dispoziţie iarbă de păşune, care conţi
raportul de activitate în faţa adunării
cenzori din gospodăriile colective din re să poată fi folosite cu succes la ne o mare cantitate de apă, au nevoe
generale, convoacă şedinţele comisiei
comuna Satu Mare, regiunea Arad', co muncile agricole de primăvară. să fie adăpate regulat de cel puţin trei
şi participă la şedinţele consiliului de Adăpostirea animalelor într’un grajd ori pe zi. Apa trebue să fie la tempera
muna Medieşul Aurit regiunea Baia
conducere. curat, uscat, cu un aşternut călduros tura grajdului, adică să nu fie prea re
Mare, Fruntişeni-Bârlad şi altele au
Comisia de cenzori poate să fa are o deosebită importanţă pentru o ce. Folosind apa rece, animalele se pot
ajutat conducerile gospodăriilor la îmbolnăvi, iar cele pline pot lepăda
că verificări la cererea membrilor sau bună întreţinere a animalelor.
munca de întărire organizatorică şi sarcina. Atât hrănirea cât şi adăparea
a consiliului de conducere în sectoarele Hrănirea animalelor trebue făcută
economică a gospodăriilor colective. cât mai regulat şi cu furaje de bu trebue făcute întotdeauna la aceleaşi
în care se ivesc unele nereguli. nă calitate. O deosebită importanţă în ore.
Verificările pe care comisia de cen V. DUMITRESCU hrănirea animalelor o are pregătirea O mare/Atenţie trebue dată curăţe
furajelor înainte de a fi date la anima niei pielii animalului. Pielea are
roiul de a ajuta plămânii la respiraţie
Ţăranii muncitori din comuna Ciocani le. Cercetările oamenilor de ştiinţă din şi rinichii la scoaterea otrăvurilor ce
Uniunea Sovietică, precum şi practica
şi-au îndeplinit planul de colectări pe anul 1952 colhozurilor au arătat că dacă furajele se produc în corp. O piele murdară, cu
porii astupaţi şi cu părul lipit de mur
sunt date nepregătite animalelor, ali
De câţiva ani încoace faţa comunei drul căminului cultural, unde prin con mentaţia este de slabă calitate. Paiele darie, nu poate aduce decât slăbirea an
malului. In fiecare zi animalele trebue
Ciocani, raionul Bârlad, a prins să se ferinţe şi şezători, s’a arătat ţăranilor şi cocenii se vor pregăti cu grijă. Pre scoase la aer şi mişcare cel puţin 2-3
schimbe: cele cinci şcoli elementare, muncitori importanţa colectărilor şi da gătirea lor constă în tocare, saraituira- ore, în care timp se face curăţenia
cooperativa bine aprovizionată, cen toria de cinste ce o are fiecare de a-şi re şi opărire. Furajele apoase (sfecla, grajdului.
trul de închiriere a maşinilor şi unel preda cota către stat. morcovii, cartofii) trebue tocate sau Un adăpost călduros şi curat, un aş
telor agricole, căminul cultural şi alte La predarea cotelor primii au fost fierte şi apoi amestecate cu tărâţe sau ternut bun, o hrănire regulată, cu furaje
multe înfăptuiri sunt lucruri care vor comuniştii. Astfel, comunistul Constan tocătură de paie. In acest scop trebue de bună calitate, iată reguPle principale
besc despre o viaţă nouă. tin Bâgea, ţăran muncitor cu 10 co folosite tocătoriie de furaje cu care ale unei bune întreţineri a animalelor in
pii, a predat primul cota, dând statului au fost înzestrate comunele. Hrănirea
Ţăranii muncitori ştiu însă că toate timpul iernii.
acestea n’ar fi fost cu putinţă fără din recolta cea mai bună. El este frun animalelor trebue făcută cu furaje cât Dr. CONSTANTIN MIHAILESCU
sprijinul frăţesc al muncitorilor dela taş în toate acţiunile — autoimpunere,
oraşe. Ei ştiu că prin achitarea obliga plata impozitelor, însămânţări.
ţiilor lor faţă de stat oontribue activ la Asemeni lui, fruntaş la colectări este Sfatul medicului
construirea vieţii socialiste, la întărirea şi ţăranul muncitor Dumitru Ivas, care
patriei noastre dragi. Conştienţi de a- are doi copii la ciclul doi al şcoaiei Cum să ne ferim de gripă
cest lucru, ţăranii muncitori din Cio elementare din Iveşti şi unul la şcoala
cani şi-au aciiitat cu cinste cotele, în medie din Bârlad.
deplinind în întregime plănui la co „Dau cu drag cota mea Ia colectare Gripa este boala cea mai răspândită unor asemenea complicaţii, bolnavul
lectările pe anul 1952. — a spus şi ufederista Virginica Fa- în timpul rece şi umed. Mulţi oameni trebue internat în spital fără întârzie
Succesul colectărilor se datoreşte în iiache — fiindcă ştiu că prin aceasta cred că gripa este o boală uşoară, ca re.
primul rând dârzeniei cu care comu asigur hrana fraţilor noştri — munci re vine şi trece repede, fără a lăsa ur Cum putem să preîntâmpinăm gri
me. Această părere este greşită. Dacă pa?
niştii, mobilizând' în jurul lor pe toţi torii dela oraşe— care ne trimit prin
Prima măsură este să nu ne apro
ţăranii muncitori din comună, au des cooperativă tot mai multă îmbrăcă înlr’adevăr cele mai deseori, atunci piem de oamenii bolnavi de gripă. Nu
când nu se ivesc complicaţii, gripa tre
coperit şi demascat toate uneltirile minte şi unelte agricole. Dând în între ce în 3—4 zile, alteori însă, îndeosebi toţi bolnavii de gripă stau în pat. Bol
chiaburilor ca Buruiană . Nicolae şi gime cota ce se cuvine statului, cei doi la copii şi la cei slăbiţi, ea poate pune navii de gripă nu trebue să stea în a-
Ghcorghe Mardare, care au încercat pe copii ai mei, care învaţă la şcoala me viaţa în primejdie.
toate căile să saboteze planul de co talurgică din Bârlad, vor avea tot ceca- ceeaşi cameră cu copiii şi mai ales cu
lectări. ce le trebue la internat”. Cum se iveşte gripa ? cci de sân, deoarece Ia aceştia gripa
Gripa este o boală infecţioasă şi mo dă complicaţii foarte grave. Mama
Uneltirile chiabureşti,/precum şi în Şi ca ei au mai fost mulţi ţărani lipsitoare. Boala începe, de obicei, bolnavă de gripă, care trcjbue să-ji a-
cercările lor de a se sustrage dela muncitori în comuna Ciocani, care j cu semne asemănătoare guturaiu iăpteze copilul, se va spăla pe mâini,
predarea cotelor s’au isbit de vigilen s’au grăbit să dea statului cotele din lui. Deaceea, mulţi nu deosebesc îşi va lega înaintea nasului şi a gu'îi
ţa trează a ţăranilor muncitori şi de recolta cea mai bună, contribuind prin gripa de guturai. Totuşi gripa şi gu o batistă, un şervet sau mai multe fâ
conştiinciozitatea cu care a lucrat a- aceasta la întărirea şi desvoltarea
turaiul sunt două boli deosebite. Spre şii de tifon. Rufăria bolnavului şi o-
genlul colector Panainte Constantin, schimbului de produse dintre oraş şi deosebire de guturai, gripa vine dela biectele întrebuinţate de e! trebue ţinute
înţelegând rolul său, colectorul Pa- sat şi Ia înlărirea alianţei dintre început cu fierbinţeli, fiori de frig, lân separat şi desinfc.ctate prin fierbere.
naiute Constantin a aplicat în mod just clasa muncitoare şi ţărănimea munci cezeală, toropeală, tuse, dureri de cap, Pentru a înlătura complicaţiile gripei,
politica partidului de îngrădire a chia toare. de muşchi, mai ales de şale şi obo bolnavii vor urma cu stricteţe trata
burilor şi i-a obligat pe aceştia să Sunt încă multe înfăptuiri în comu seală mare. Deseori bolnavul cade la mentul medical şi nu vor ieşi din casă
predea toate cotele datorate statului. na Ciocani. Astăzi sunt aproape gata pat. Când nu se ivesc complicaţii, boa decât după 24 ore dela încetarea fier
In munca de colectări, Panainte Cons localurile pentru căminul cultural şi la trece în 3—4 zile, lăsând în urma ei binţelii.
tantin a fost sprijinit de sfatul popular sfatul popular, construite prin auto o oboseală care durează mai multă Odihna în pat la căldură ne fereşte
precum şi de comuniştii din comună, impunere şi muncă voluntară. Iar în vreme. De multe ori însă, odată cu gri de complicaţii şi scurtează boala.
care au depus toate străduinţele pentru tovărăşirea agricolă din comună, care pa vin şi alte boli: bronhopneumonia Ceaiurile calde, aspirina, antinevral
ca satul ior să fie fruntaş. Printre ace a obţinut recolte frumoase în anul a- sau aprinderea de plămâni, pneumo gicele, ventuzele şi frecţiile sunt d6
ştia se pot număra comuniştii Ion Bâ- cesta, îi va duce pe ţăranii muncitori niile, sinuzita, bronşita, otita şi altele, mare folos pentru vindecarea gripei.
gea şi Nicolae Bucătanu. spre zări din ce în ce mai luminoase, care lungesc suferinţa şi pun în peri
O muncă susţinută s’a dus şi în ca spre o viaţă tot mai îmbelşugată. col viaţa bolnavului. In căzui ivirii Dr. ION DOROBANŢII