Page 7 - Albina_1952_12
P. 7
L !î î N A’ 7
Dragostea fierbinte de pace In întâmpinarea Congresului popoarelor
a poporului nostru
pentru apărarea păcii
de VALERIA MELEGA Marele Congres al popoarelor pen BRAZILIA
secretar adj. al Comitetului permanent tru apărarea păcii, care va avea loc la
pentru apărarea păcii din R.P.R.
Viena în cursul lunii Decembrie este In toate statele din Brazilia au loc
întâmpinat în întreaga lume cu pregă adunări şi conferinţe în cadrul cărora
'cea de pace, de prietenie între muncitoare a depus muncă şi mai stă tiri din ce în ce mai intense. Oameni se discută probleme legate de intensi
>are face să tresalte de bucurie ini- ruitoare în vederea dobândirii unei re
: a sute de milioane de oameni care colte bogate, contribuind astfel la în de diferite credinţe religioase şi con ficarea luptei pentru pace şi de partici
ferent de limba pe care o vorbesc, tărirea forţelor păcii în ţara noastră, cepţii politice şi-au anunţat participa parea brazilienilor la Congres.
linţa pe care o au, de ţara sau con- la întărirea marelui lagăr al păcii. In rea, dovedind astfel dorinţa fierbinte Peste 60 de reprezentanţi de seamă
ntul în care trăesc, urăsc războiul, multe din satele noastre au luat fiinţă a întregii omeniri de a apăra pacea, de ai opiniei publice din oraşul Rio de Ja-
cică îndrăgesc viaţa. Congresul brigăzi ale păcii. a trăi în linişte. neiro, având convingeri politice dife
Durelor pentru apărarea păcii dela In articolul „Congresul popoarelor
na este menit să ajute tocmai la pentru apărarea păc!i“ scris de prof. Popoarele lumii urăsc războiul şi pe rite, au chemat populaţia din distric
mful ideii de pace, spre a da pu- univ. Florica Mezincescu, membru al urzitori; lui, imperialiştii americano- tul federal al Braziliei să sprijine Con
a oamenilor să-şi orânduiască viaţa Consiliului Mondial al Păcii, apărut englezi. Ele doresc să trăiască în pa gresul popoarelor pentru apărarea pă
cum vor. in ziarul „Scânteia" Nr. 2475, se arată ce. ferite de nenorocirile pe care le-ar cii.
n vederea participării poporului nos- că: „Şi in ţara noastră mişcarea de
la Congresul popoarelor dela Viena luptă pentru pace dispune de mari re aduce un nou măcel mondial. întrea „Noi, se spune în apel, salutăm con
12 Decembrie, în toată ţara se des- zerve; şi la noi există mari pcsibMităţi ga omenire priveşte cu multă încrede vocarea Congresului şi chemăm pe toţi
oară o largă acţiune de pregătire a de lărgire şi de continuă întărire a miş re Congresul popoarelor pentru a- locuitorii din Rio de Janeiro să-l spri
igresului Naţional pentru apărarea cării de luptă pentru pace". In conti părarca păcii ce se va ţine la Viena jine din toate puterile. Chemăm la u-
:ii, -'sare va avea loc la Bucureşti in nuare se subliniază faptul că: „O începând dela 12 Decembrie. nire pe toţi acei care doresc să apere
de de 5—6—7 Decembrie. atenţie deosebită Se cuvine maselor
Acţiunea de pregătire a Congresului targi ale ţărănimii, care au dat tot R. D. GERMANA patria noastră şi omenirea de groză
ţional pentru apărarea păcii a înce- deauna grele jertfe în războaiele tre viile unui nou război”.
prin desfăşurarea adunărilor popu- cute". In întreaga ţară au loc numeroase
e în întreprinderi, instituţii, sate, Peste tot comitetele de luptă pentru FRANŢA
>11, gospodării agricole colective, ete., pace săteşti s’au preocupat îndeaproape adunări şi întruniri. La Magdeburg
cadrul cărora s’au ales noi comitete să insufle ţăranilor muncitori conştiinţa a avut Ioc o mare adunare. Pro De curând a avut loc la Paris Con
luptă pentru pace şi delegaţi pentru datoriei de a lupta pentru o recoltă fesorul Eisler, care a luat cuvân ferinţa naţională pentru pace a ţăra
iferinţele raionale şi orăşeneşti, bogată, recoltă a păcii. Membrii comi tul cu acest prilej, a arătat marea în nilor francezi, lâ care au participat 700
re la rândul lor au ales delegaţi pen- tetelor de luptă pentru pace au dat şi delegaţi din 72 departamente. Cu a-
i conferinţele regionale şi pentru dau exemplu personal în această pri semnătate pe care o are Congresul po oeist prilej a luat cuvântul Waldeck Ro-
resul Naţional. La adunările co vinţă, fiind totodată şi pildă de vigi poarelor pentru apărarea păcii dela chet, membru în Biroul Politic al P C.
aielor de luptă pentru pace au luat lenţă faţă de uneltirile duşmanMor. Viena, în soluţionarea paşnică a proble Francez şi deputat în Adunarea Naţio
rte cele mai largi pături ale popu- Combătând svonurile lansate de chia mei germane şi în întărirea păcii în în nală. El a subliniat că unitatea în lup
ţiei ca: muncitori, ţărani muncitori, burii din comuna Golcganu, care au ta pentru pace a tuturor patrioţilor
eoţi, învăţători, funcţionari, etc. încercat prin fel de fel de uneltiri să treaga lume. francezi, printre care se numără mili
Adunările închinate luptei pentru împiedice ţărănimea muncitoare să iasă Tineretul din R. D. Germană a a- oane de ţărani şi muncitori agricoli,
ice au dus la creşterea avântului pa- la treer, Teodor Măscălaru, preşedin dresat un mesaj de salut prin care a- poate pune capăt politicii pregătirilor
tele comitetului de luptă pentru pace, a
iotic al oamenilor muncii, la legarea sigură Congresul popoarelor pentru de război şi poate readuce Franţa pe
fost primul care a eşit la treer, predând
al strânsă a mişcării pentru pace de totodată cotele de cereale cuven'te sta apărarea păcii de întregul lor sprijin. calea desvoltării economice paşnice.
ireinile construirii socialismului în tului, obţinând astfel chitanţa Nr. I. In mesaj se spune că ocupanţii ameri Conferinţa a adoptat o rezoluţie
ra noastră. Lozinca „Luptând pentru Acestea sunt numai câteva exemple cani, cu sprijinul clicii iui Adenauer şi chemând pe toţi patrioţii să se uneas
lan, luptăm pentru pace", a avut un de felul cum ţăranii muncitori, urmând cu ajutorul tratatului de pace separat că in lupta pentru pace, pentru reali
rg răsunet în întreaga ţară, atât în pilda muncitorilor dela oraşe, au por vor să pregătească un nou război mon zarea unei,^„politici de pace şi de re
ibrici cât şi pe ogoare. nit să întâmpine Congresul Naţional dial sângeros împotriva popoarelor paş laţii de bufia vecinătate între popoare,
Cu prilejul adunărilor organizate de pentru apărarea păcii cu deosebit suc nice, folosind în acest scop Germania a unei politici de respectare a inde
amitetele de luptă pentru pace, oa- ces în muncă. Pregătirile care se fac Occidcintală. pendenţei naţionale şi a libertăţii".
ienii cinstiţi dela sate şi-au arătat re- pretutindeni arată cât de hotărî! „Tineretul german, se spune în me Participanţii la conferinţă au hotă-
unoştinţa adâncă ce-o poartă marii luptă poporul nostru pentru cauza saj, nu are intenţia să rămână nepăsă rî.t să alcătuiască un comitet al ţărani
Jniuni Sovietice, apărătoare neînfri- păcii. In conştiinţa poporului nostru a tor... Noj vom face tot ce ne stă în lor pentru apărarea păcii. Dcascmeni
ată a păcii. Dragoste neţărmurită şi-au pătruns temeinic învăţătura stalinistă: putinţă ca prin unificarea paşnică a aU fost aleşi delegaţii care vor merge
rmnrfestat masele largi populare dela „Pacea va fi menţinută şi consolidată Germaniei să împiedicăm deslănţuirea la Congresul popoarelor pentru apăra
. faţă de stegarul păcii, conducăto- dacă popoarele vor lua în propriile lor unui nou război în Europa”. rea păcii.
ul oamenilor muncii din lumea în- mâini cauza menţinerii păcii şi o vor
reagă, marele Stalin. apăra până la capăt".
Oamenii cinstiţi s’au ridicat împotri Lucrările Congresului Naţional pen Discutarea problemei coreene fa O. N . U.
va urzitorilor de moarte, imperialiştii tru apărarea păcii vor dovedi cu şi
Discuţiile purtate în Organizaţia Propunerea indiană, aşa cum a ară
imericani şi a ticăloasei lor bande de mai multă tărie dragostea fierbinte
Naţiunilor Unite în jurul problemei tat A. I. Vîşinski, este nesatisfăcătoare
slugi, clica fascistă-tito'stă. pentru pace a poporului nostru, hotă-
In întâmpinarea Congresului Naţio rîrea Iui nestrămutată de a lupta din coreene desvăluesc cu tot mai multă şi deci nu poate fi luată drept bună. Pro
putere făţărnicia şi planurile războinice iectul de rezoluţie al delegaţiei Indiei
nal pentru apărarea păcii, ţărănimea răsputeri pentru triumful cauzei păcii.
ale imperialiştilor americani. Din în urmăreşte nu încetarea războiului din
treaga pălăvrăgeală a oamenilor de Coreea, ci dimpotrivă continuarea lui.
Poporul cehoslovac a dat pedeapsa binemeritată casă ai bancherilor, s’a văzut limpede Deaceea, delegaţia sovietică a găsit ne
că li s’a dat porunca să facă tot ce le cesar să-i aducă simţitoare îmbunătă
trădătorilor de tară stă in putinţă pentru a nu se ajunge la o ţiri, complectări şi modificări impor
Tribunalul de stat din Praga a pro Descoperirea şi sdrobirea bandei de hotărîre dreaptă, menită să înlăture tante. Printre acestea se numără în pri
nunţat sentinţa în procesul centrului trădători şi lichidarea complotului în vărsarea de sânge. In nicio rezoluţie mul rând amendamentul care cere
complotist antistatal din R. Ceho dreptat împotriva R. Cehoslovace este prezentată fie de delegaţia americană imediata încetare a operaţiunilor mili
slovacă. o puternică lovitură dată imperialişti în numele celor 21 de state, fie de de tare.
legaţiile mexicană, peruviană sau in Amendamentele propuse de delegaţia
Trădătorii poporului cehoslovac şi-au lor. Sugrumătorii libertăţii şi indepen
diană nu este cuprinsă propunerea ca sovietică şi cuvântările lui A. I. Vişin-
primit o aspră şi. binemeritată pedeap denţei popoarelor îşi văd pentru a nu
operaţiunile militare din Coreea să în ski i-au pus in mare încurcătură pe im
să. Unsprezece acuzaţi au fost con ştiu câta oară înfrânte planurile lor
damnaţi la moarte, iar trei dintre a- drăceşti. Aţâţătorii la război trebue să ceteze imediat. perialişti şi pe slugile lor. Ministrul de
externe al Irakului, Djemali, a fost ne
cuzaţi au fost condamnaţi la închi înţeleagă că în ţările libere, oricâte Lucrul acesta a fost arătat cu deo
soare pe viaţă. uneltiri vrăjmaşe vor pune la cale, pla sebită vigoare de şeful delegaţiei sovie voit să recunoască că amendamentele
sovietice cuprind „idei excelente". Unul
Din desfăşurarea procesului a ieşit nurile lor se vor prăbuşi. tice, A. t. Vîşinski, în cuvântările sale.
la iveală încă odată mâna ucigaşă a Faţă de trădătorii aflaţi în slujba im Mergând pe linia sa neclintită de apă dintre căţeii imperialiştilor americani,
imperialiştilor americano-englezi şi a perialiştilor, popoarele ţărilor libere rare a păcii, Uniunea Sovietică a venit reprezentantul Republicii Peru, a cerut
ticăloasei lor bande de slugoi dela sunt neiertătoare. Nu există putere ca cu o propunere care cu adevărat urmă slugoilor de teapa lui să-şi vină în fire,
Belgrad, clica fascistă-titoistă. Duşma re să fi2 în stare să oprească popoa reşte soluţionarea dreaptă, pe cale paş „să înlăture impresia pe care o poate
nii înverşunaţi ai libertăţii popoare rele ţărilor de democraţie populară de nică, a problemei coreene. Imperialiştii, produce cuvântarea şefului delegaţiei
lor, imperialiştii, se sbat de ceasul mor pe drumul victorios al construirii so folosindu-se de căi necinstite şi murda U.R.S.S.".
ţii pentru a îngenunchia din nou ţă cialismului. re, au făcut ca propunerea sovietică să Manevrele politice ale imperialiştilor
rile care le-au scăpat din ghiare. In înfrângând pe duşmani, poporul ce nu fie discutată prima, ci propunerea americani, care au scopul de a prelungi
şi întinde războiul, stârnesc ura aprin
scopurile lor tâlhăreşti, imperialiştii a- hoslovac şi-a arătat hotărîrea lui ne indiană, cu toate că delegaţia sovietică
mericani se folosesc de lepădături mur strămutată de a întări alianţa cu Uniu a fost aceea care a prezentat întâi rezo să a întregii omeniri. Popoarele lumii
dare şi spioni, pe care caută să-i stre nea Sovietică şi de a păşi mereu luţia sa spre examinare şi potrivit re cer tot mai hotărit să înceteze războiul
coare în posturi de conducere în par înainte spre cucerirea d'e noi victorii din Coreea. Ele văd în propunerile U-
gulilor stabilite, discuţiile asupra rezo
tidele comuniste şi muncitoreşti şi în pe drumul păcii şi socialismului, drum niunii Sovietice adevărata cale ce tre
conducerea statelor libere, penlruca ast pe care merg toate ţările surori, ţările luţiilor se iau în ordinea în care au fost bue urmată pentruca primejdia răz
fel să poată lovi pe la spate. de democraţie populară. depuse. boiului să fie înlăturată.
