Page 8 - Albina_1952_12

8 A L B I N A

CU HAZ ŞI CU TALC

n k x B m tJ U H m R A T
w

Dragă Albina! Subsemnata biblio­ mult şt-î aşteptam nei armatoare să De curând, în Germania Occidentală, — Foc ! — prinseră a răcni ofiţerii.
tecă raională „Flacăra Roşie" din vină. Am aşteptat însă degeaba. americanii au început să facă exerci­ Trageţi 1
Brăila, după cum bine ştii, iau parte Văzând că tovarăşii mei u’au venit ţii de război cu trupele ce urmau să Dar nici o puşcă nu detună.
la un concurs între biblioteci împre­ nici de data aceasta, ziceam aşa, către plece pentru a lupta în Coreea. — Foc 1 n’auziţi ? Trage ostaş, de
ună cu celelalte surori din raioanele mine: măi, poate că tovarăşii din co­ In ajunul exerciţiului de luptă, un ce stai ?
patriei noastre. misie nu au bună (mere de minte, or genera! american ţinu un discurs în Dar focurile armelor întârziau şi rfc
Trebue să - ti spun, că de când a în­ fi uitat că trebue să vină la şedinţă faţa soldaţilor în care le spuse, um- astădată să se audă. Dimpotrivă, ca­
ceput concursul între biblioteci am do­ Dar mă înşelasem. Ei nu uitaseră ci flându-se în pene, că trebue să se poralul Wilhelm Krauss agăţă o ba­
bândit câteva succese însemnate. De-o numai nu avuseseră... timp. „Dacă o poarte ca într’un război adevărat. tistă albă de ţeava armei şi o ridică
bucată de vreme însă, m’am pus pe mai trece o zi nu-i nenorocire mare”, — Ca într’un război adevărat o să deasupra tranşeei. In aceeaşi clipă suie
gânduri Comisia care mă are în grijă, mi-am spus eu, când am auzit că sunt ne purtăm, — a răspuns în numele tu­ de mâini se ridicară în sus în semn
nu mă vede, nu mă aude. Zadarnic o hotărîţi să tină şedinţa a doua zi, la turor ostaşilor, caporalul Wilhelun de predare.
aştept să vină să-mi analizeze munca, 12 Noembrie. Krauss, muncitor strungar. Generalul — Ce înseamnă asta ? sbierară dis­
îmi vine să cred că pe tovarăşa Stela De-acum eram aproape sigură că n’o l-a felicitat călduros, promiţându-i că peraţi ofiţerii şi generalii.
Noaghen, care e preşedinta comisiei, să se mai întâmple ce s’a întâmplat. după luptă îl va înainta în grad. — Păi, nu v’am spus că o să ne
nu prea o doare inima pentru con­ Ei, şi-acum n’o să-ţi vină a crede ce Exerciţiile începură. purtăm ca într’un război adevărat
cursul în care mă aflu. Şi, pentruca ţi-oi spune. Dc data aceasta, tovarăşii
să te convingi că nu vorbesc în vânt, din comisie s’au întrecut... cu gluma.
îngădtie-mi să ti dau câteva exemple Nici în ziua de 12 Noembrie n’au ve­
grăitoare, lată-le: în ziua de 10 Noem­ nit. C A Ş C M M
brie, comisia formată din tovarăşii Am socotit, dragă „Albină", că e
Noaghen Stela, preşedintă; Toma Co- bine să-ţi trimit acest răvaş, ca să-i
stică, secretar; Buzea Petre, Tarlescu înţepi niţel pe tovarăşii din comisie, ca
Ştefan, Costaclie Petre, Moisescu Ele­ drept să-ţi spun, nu-mi convine ca din După alegerile din Grecia, la palatul dar nu acum, ci când’ o să vie la cârma
na, membri, a fost convocată la o şe­ cauza comisiei ce se cam întrece cu... regal din Atena s’a dat un mare ban­ ţării aleşii adevăraţi ai poporului, lup­
dinţă în care trebuia să se analizeze nepăsarea, să mă trezesc codaşă la chet în cinstea noului prim ministru, tătorii pentru eliberarea Greciei de sub
activitatea mea Am aşteptat însă za­ sfârşitul concursului între biblioteci. mareşalul Papagos. Cu acest prilej, re­ jugul american !“.
darnic, până'n târziul nopţii ; n’a ve­ gele, care se afla în capul mesei, I-a Intre timp, la masă s’a servit caşc'
nit nimeni. Tovarăşii din comisie nu Biblioteca raională rugat pe mareşalul Papagos, pe care-1 val. Toată lumea era cu gura plin
mă uitaseră însă de tot, pentrucă am „Flacăra Roşie"-Brăila avea în dreapta sa, să-i povestească numai mareşalul Papagos continua si
văzut că s’au liotărît să se întrunească p. conformitate cum au decurs alegerile. explice regelui cum stă chestia cu caş­
dirt nou, a doua zi. M’am bucurat tare GHEORGHE GRADINARU — Să asculte, majestatea voastră, şi cavalul. Nici nu observase măcar ce se
se va lămuri imediat. E vorba despre servise la masă.
caşcaval. — Dumneata nu iei nimic din
— Despre caşcaval ? întrebă regele. caşcavalul ăsta, domnule, mareşal ?
O, foarte interesatit ! Dar cum aşa ? spuse bătându-l pe umăr ambasado­
— Staţi să vedeţi : „Caşcavalul gre­ rul american, care se afla lângă el.
cesc, am spus în faţa poporului, e pro­ — O bucăţică foarte mică, foarte
dusul nostru naţional. Dar din acest mică 1 se plânse Papagos, întorcându-
Când Oficiul raional de achiziţii şt achiziţii, a'nceput să-şl facă de cap. Că
colectări din Suceava şi-a pus problema şi-a zis năpârca: „Dacă Heiţer şi Do­ produs prea puţini dintre dumneavoa­ se spre ambasador, crezând că acesta
găsiri1 unu1 colector pentru comuna Dâr- brescu s’au îngrăşat din sustragerea fu­ stră s’au înfruptat. Guvernul Plastiras îl întreabă de câştigurile ce le dobân­
rnăncşti, chiaburul N'.culac Dolenciuc rajelor dela îngrăşătoriiie de porci, tre- îl dădea tot pentru export. Ei, bine, a deşte din afacerile cu caşcaval.
e'a grăbit n-şi oferi serv'ciile... ,,be.ne- bue să fiu şt eu un clement corespun­ sosit vremea ca poporul să-şi mănân­ — De ce ? Nu vă place ?
vole şi cu multă tragere de mimă”. Că zător... felului !or de-a „lucra”. Că doar ce caşcavalul. Fiecare dintre dumnea­ — O, îmi place tare mult! ofta F-,i-
în această ..tragere de in'mă" era inten­ funcţionarii au pus bază pe mine, când voastră trebue să-şi aibă porţia lui”... pagos, însă partea cea mai mare o ia
ţia tragerii de profit, om vedea noi nur ncsam înţeles să studiem.......posibilită­ — Şi poporul s’a bucurat ? întrebă excelenţa voastră şi cu majestatea sa.
la vale... ţile corespunzătoare” — şl, de! n’aş regele. Aşa că mie îmi rămâne cât pot şi eu
— Toate’s bune, una-i roa! i-au spus vrea să mi se spună că s'au înşelat în să... ciupesc.
atunci numiţii Dobrescu şl llelţer dela posibilităţile mele! Ba chiar trebue să-i — Ce să se bucure ? Ba unii au si
O. li A C 1 A. Dumneata eşt; chiabur, întrec, că vorba aia: „capra sare masa. strigat: „Vom mânca noi caşcaval, N. RĂŞINARI şi E NICULESCU
confirmai de către sfatul popular din sada sare casa!”
Dărmâneşti, aşa că nu corespunzi! Nouă Aşa i-a înşelat chiaburul Dolenciuc
ne trebue un element corespunzător... pe ţăranii muncitori din Dărmâneşti, în- In cursul procesului centrului complotist antistatal din Ceh
A râs chiaburul, cu ochii îngropaţi trecându-i po susţinătorii lui în profitu­ slovacia în frunte cu Stan sky, s’a dovedit fără chip de dezminţire
în osânza obrajilor rotofei, şi lc-a răs­ rile realizate de pe urma achiziţiilor. că activitatea criminală a complotiştilor împotriva regimului democrat-
puns cu înţelesuri: Din plângerile ţăranilor, ceva-ceva a popular era dirijată de organele militare de spionaj’ ale S.U.A. şi
— Dacă sfatul a confirmat că's chia­ ajuns ş1 la urechile lui llelţer şi Do-' ale altor state Imperialiste.
bur, nu sunteţi obligaţi să confirmaţi şt brescu; dar fiindcă nici ei nu se şt'au
dumneavoastră. Treceţi cu vederea, că.... curaţi în afacerea cu soda caustică pen­
şl dela mine o să treacă destul! Asta, tru curăţirea îngrăşătoriilor de ponei,
una la mână! In ce priveşte riacă's co­ aiii închis ochii asupra acestei murdării.
respunzător sau nu, eu z.c să facem o Vorlra ăluia: o mână spală pe alta şi
probă... corespunzătoare — adică să amândouă... rămân murdare!
studiem posibilităţile... Dar oamenii nu s’au mai lăsat înşe­
— Ce „posibilităţi” ? l-au "întrerupt laţi şi în cele din urmă tot i-au de­
funcţionarii. mascat, pe cei trei complici, cane se în-
— Păi.. pos'bilităţile corespunză­ grăşaseră din furtişagurile furajelor şi
toarei a întărit chiaburul, după ce 6’a sodei destinate curăţirii îngrăşătoriilor.
mai convins odată câ'n biroul Oficiului
de achiziţii nu se aflau decât el, Dobre­ Şi fiindcă Oficiul de achiziţii arc ne-
scu şi Helţer. voe de elemente cu adevărat corespun­
Co mai tura-vura, după o discuţie zătoare, susnumiţii au fost daţi pe mâna
„corespunzătoare” între şase ochi, Justiţiei, fiind socotiţi ca elemente co- ,
chiaburul Dolenciuc a ajuns achizitor respun/ătoare... puşcăriei !
in Dărmâneşti. Şi cum a început să facă TRAIAN TATARU
=hkrmmm*

N'are viaţă, n’are duh Am aici un cărăbuş.
Insă prinde din văzduh Pitulat sub un căuş.
Vorbele care se plimbă Bâzâie ca un bondar
Şi vorbeşte orice limbă. Şi hrăneşte-un felinar.
(oip^a) (inuicuiQ)
Cine-i mic ca un ţânţar.
Am un cal cam năzdrăvan
Creşte ca un armăsar,
N'are hăţuri, ci volan Şi-apoi crapă, ce să spun,
Iar când îl hrănesc cu foc
Duduind o ia din loc. Ca băşica de săpun.
OnuoAs)
(injope.il)
Dacă vreun miliardar
Tuşa Floarea lăng-o apă li întinde vreun dolar.
Din şuvoi mereu s’adapă Javra toată săptămâna
Şi alăta apă bea Face sluj şi-i linge mâna.
Pună sar scântei din ea.
(tgejjuooojpij j) (°î!l)

REDACŢIA j Bucureşti, strana Dobrogeanu Gherea 2, telefon ; 5.Bit 4B. ABONAMENTE : 7.50 lei anual. Taxa poştală plătită In numerar cont aprobării
nir r.oni-ralp P T T Nr 17.900 942 TIPARUL - Combinalul Poligrafic „Casa Scflnieil" - Plata Scânteii. C. 4550