Page 10 - Albina_1959_01
P. 10

vom  putea  cuprinde  decît  puţine  astfel  de  fapte  şi
                                                                                                          că  nu  vom  putea  înfăţişa  nimic  din  efortul  depus,  din'
                                                                                                          greutăţile  cu  care  gu  avut  de  luptat'  bibliotecarii,  din
                                                                                                          entuziasmul  muncii .lor,  din  frumuseţea  vieţii  lor.  Ci­
                                                                                                          titorii  sînt  rîlgaţi  să  completeze  singuri  ceea  ce  nouă'
                                                                                                          nu  ne  e  cu  putinţă,să  cuprindem  în'acesta puţine  rîn­
                                                                                                          duri.  Şi  să  înţeleagă  că,  dacă  au  existat  şi  neajunsuri
                                                                                                          numeroase  —  care  au  fost  analizate  de  altfel  cu  ascu­
                                                                                                          ţime  în  discuţii  —  In  acelaşi  timp  principalul  e  că  s-a
                   După  10  luni  de  rodnică  întrecere,  a  luat  sfîrşit  pri-  puţin  8  cărţi.  Bibliotecarii  de  aici  vor  să  realizeze  un
                 mul  concurs  pe  ţară  al  biblioU-cilof săteşti,  hWioteţ i" yare spOr 3e  lectură gfftTBgga  Spqial-politioă  şi la  cea  creat  iulie  bibliotecari  o  întrecere  cu  un  obiectiv  foarte
                                           *"  "l  "   colective,  Idol* .^jgrottjim c ă ;  .ei  iţi  propun  ca_ 12  la  sortă  din  numărul
                 cilor  căminelor  culturale,  gospodăriiţor^__
                                                "care  are  O re^l* ţr/Tîlt  rm1  Plfl ţ'l  clffl'fi  IU
                 ţuriîor  roşii  etc.  O  astfel  de  întrece'r^r^câre                             iâ>  25
                 tel  mărirea  numărului  de  ciiitori  ai  cărţii,  cinsteşte  pe   la  sută  să  fie  agrotehnice.  Aceasta,  fără  a  micşora,  fi­
                 toţi  participanţii. . ităspindirea  cărţii  în  păturile  cele   reşte,  numărul  cărţilor  literare.
                  mai  largi  ale  satelor  este  o  treaptă  de  cel  mai  mare   Organizarea  aceasta  a  muncii  cu  cartea  ne  duce  către
                  prestigiu  al  revoluţiei  noastre  culturale.  Revoluţia  po­  o  altă  concluzie,  foarte  preţioasă,  poate  cea  mai  pre­
                  litică,  economică  şi  socială  care  aduce  satele  la  socia­  ţioasă,  asupra  muncii  bibliotecarilor.  Cititul  este  privit
                  lism,  n-ar  fi  cu  putinţă  fără  o  revoluţie   culturală.   nu  ca  o  activitate  în  sine,  ruptă  de  restul  preocupă­
                  Marii  învăţători  ai  lumii  muuci'oare  au  arătat  că  so­  rilor  sariilui,  ei  este  considerat  din  perspectiva  educa­
                  cialismul  începe  acolo  ur.de  masele  de  milioane  îşi  în­  ţiei  socialiste  a  oamenilui  muncii  de  la  sate.
                  suşesc  cultuio.  Concursul  bibliotecarilor  săteşti   face   Acum  în  satele  noastre  se  citeşte  incomparabil  mai
                  parte  din  marea  acţiune  prin  care  milioanele  de  ţă­  mult  faţă  de  trecuţi  în  1938  în  bibliotecile  săteşti  exis­
                  rani  muncitori  îşi  însuşesc  bunurile  spirituale  moder.  ta  o  carte  la  22  locuitori,  iar  acum  există  cîte  o  carte
                                                              de  fierar - locuitor,  urmînd  ca  în  curînd  acest  procent
                                                              să  sc  dubleze.  Numărul  de  cititori  a  crescut  de  la  6
                                                              la  mie  la  153  la  mie,  ceea  ce  înseamnă  eă  nu  citesc
                                                              astăzi  numai  n'elrctualii  satelor,  ci   masa  ţăranilor
                                                              muncitori  a  păşit  pe  acest  drum.
                                                                Trebuie  subliniat   eă  nu   un   interes   comercial   mare,  o  mişcare  ale  cărei  proporţii  cuprind  treptat  ţara
                                                              călăuzeşte  înzestrarea  bibliotecilor,  nici  unul  de  pură  toată,  întreaga  populaţie  a  satelor.
                                                                                                            Iată  cîteva  astfel  de  fapte:
                                                                                                            Maria  Mihailovici  din  comuna  Kogălniceanu,  regiu­
                                                                           MIHAI  GAF1ŢA                  nea  Constanţa,  are  în  perioada  concursului  2400  de  ci­
                                                                                                          titori  cu  22950  volume  împrumutate,  din  care  aproape
                                                                   secretar  al  Uniunii  Scriitorilor  din  R.P.R.  un  sfert  sînt  cărţi  agrotehnice.  Cîte  75  cititori  pe  zi,
                                                                                                          în  medie,  au  călcat  pragul  bibliotecii,  ca  să înapoieze
                                                                                                          o  carte  împrumutată  sau  să  ceară  una  nouă.
                                                              distracţie  munca  bibliotecarilor.  Ci  preocuparea  de  a   Nicolae  Kovacs  din  comuna  Ardud,  regiunea  Baia
                                                             sădi  în  fiecare  conştiinţă  şi,  pe  această  cale,  cu  aju­  Mare,  a  împrumutat  14046  volume  celor  1400  cititori
                 ne.  Bibliotecarii  devin  astfel  ostaşi  înaintaţi,  ostaşi  ai  torul  cărţii,  sentimente  înalte,  convingeri  socialiste.  ai  săi,  romîni  şi  maghiari,  realizînd  astfel  ca  fiecare  ci­
                 primelor  rînduri  în  bătălia  pentru  ridicarea  socialistă  a   Din  acest  punct  de  vedere  este  cu  totul  grăitor  caie­  titor  să  aibă  în medie  cîte  10 cărţi  citite  şi  ca  în  fiecare
                 satelor.                                    tul  unuia  din  bibliotecarii voluntari, de altfel  distins  cu
                   Timp  de  două  zile,  la  sfîrşitul  concursului,  delegaţi   premiul  I  în  concurs,  al  învăţătorului  Ion  Decuseară  din  cele  1069  de  gospodării  ale  satului  să  aibă  cîte
                 ai  biblietecilor  din  toată  ţara  s-au  întîlnit  pentru  a   din  comuna  Ţepu,  regiunea  Galaţi.  In  acest  sat,  în  care  cel  puţin  un  cititor.
                 discuta  şi  analiza  munca  desfăşurată,  metodele  cele   există  şcoală  de  aproape  130  de  ani,  dar  în  care  şcoala   Ecaterina  Stejar  din  satul  Hîrtoape,  regiunea  Iaşi,
                 mai  bune  întrebuinţate  în  diferite  sate,  adică  pentru   are  local  propriu  numai  de  vreo  75  de  ani,  pînă  în   are  drept  cititori  ai  bibliotecii  sale  toată  populaţia  ştiu-
                                                              1880  funcţionînd  în  privdorul  bisericii,  erau  în  1948
                 a  realiza  un  schimb  de  experienţă  în  vederea  unei  şi   peste  500  neştiutori  de  carte,  în  cele  vreo  800  familii,
                 şi  mai  bune  munci  cu  cartea  la  sate.  numărînd  atunci  aproape  de  3000  suflete.  In  acelaşi
                   A  reieşit  în  cadrul  discuţiilor  că,  în  general,  con­  an,  biblioteca  publică  a  satului  număra  42  cititori  cu   i i m
                 cursul  a  însemnat  un  progres  în  sporirea  cititorilor.  186  de  cărţi  citite.  In  1957  numărul  cititorilor  se  ridi­
                                                              case  la  585,  pentm  ca  în  1958  să  fie  2120,  adică  97  la
                                                              sută  din  populaţia  aptă  de  citit  a  satului  —  cu  12383
                                                              cărţi  citite.  învăţătorul  Ion  Decuseară  îşi  are  însemnaţi
                                                              în  caietul  său  toţi  cititorii,  fiecare  cu  vîrsta  şi  numărul
                                                             de  cărţi  împrumutate;  dar  alături  îşi  are  însemnate
                                                             amănunţit  cifrele  care  arată  „puterea  economică  a  fa­
                                                             miliei'1  respective :  numărul  vitelor,  păsărilor,  suprafaţa
                                                             de  pămînt  şi  recolta  pentru  cei  cu  gospodărie  indivi­  toare  de  carte  a  satului,  vreo  500  de  oameni,  cărora
                                                             duală.  Va  trebui,  probabil,  să-şi  adauge  o  rubrică  nouă,  le-a  distribuit  în  perioada  concursului  8031  de  cărţi.
                                                             cu  numărul  de  zile-muncă,  pentru  membrii  gospodă­  Adică,  în  medie,  cîte  16  cărţi  fiecărui  cititor.
                                                             riei  colective.  Bibliotecarul  Ştie  astfel  cum  să  organi­  Ar  trebui  citate  şi  numeroase  alte  realizări,  ca,  de
                                                              zeze  împrumutul  de  cărţi,  unde.  cărui  cititor,  cînd  şi  pildă,  cele  15309  volume  distribuite  de  Petru  C.  Vîlcan
                                                             care  carte  să  i-o  recomande,  pentru  a  sprijini  dorinţa  cititorilor  din  satul  său,  Cătane-noi,  regiunea  Craiova ;
                                                             Iui  de  lectură,  dar  şi  pentru  a  contribui  şi  pe  această  cele  8075  de  volume  distribuite  de  bibliotecara  volun­
               §§  Cifrele  care  arată  sporul  la  numărul  de  abonaţi  şi  de
               H  cărţi  citite  sînt  elocvente.                                                        tară  Ana  Ilianţ  celor  aproape  1000  cititori  din  Dărmă-
               |§   In  1958,  numărul  cititorilor  în  bibliotecile  săteşti  a                        neşti,  regiunea  Ploeşti ;  sau  cele  10690  volume  pe  care
               M  crescut  eu  o  treime,  iar  numărul  cărţilor  citite  cu                            le-a  împrumutat  Elena  Petrescu  în  satul  Buzescu  drn
               H  aproape  40  la  sută  faţă  de  1957.  In  regiunea  Constanţa                        regiunea  Bucureşti.
                 aceste  rezultate  sînt  cu  mult  mai  mari.  Munca  politică,
               î§  desfăşurată  aici  pentru  colectivizare,  a avut  în  vedere  şi
               =   atragerea  ţăranilor  muncitori   către  biblioteci.  In  re-                           Am  vrea  să  însemnăm  aici  un  gînd,  în  încheiere.  Li­
                 giune  sporul  de  cititori  este  cu  aproape  40  la  sută  mai                       teratura  noastră  din  trecut  ne-a  lăsat  numeroase  măr­
               j   mare  decît  sporul  realizat  în  celelalte  regiuni  ale  tării.                    turii  despre  întunericul,  neştiinţa  de  carte,  bolile,  sără­
               ~    Rezultate  deosebite  s-au  realizat  şi  în  alte  raioane                           cia,  pînă  mai  ieri  singure  stăpîne  în  satele  romîneşti.
               p   din  ţară,  şi  în  foarte  multe  sate.  Aceasta  înseamnă  că                        Au  fost  şi  pionieri  ai  muncii  de  culturalizare  a  căror
               M  mişcarea  se  generalizează  şi  că  în  timp  scurt  vom                               viaţă  s-a  consumat  necăjită,  tristă,  neştiută  de   ni­
              M  putea  înregistra  creşteri  şi  mai  mari,  pînă  se  va  ajunge                        meni  atunci,  sprijinită  numai  de  inimile  calde  ale  să­
               j   ca  fiecare  ţăran  muncitor  să  fie  un  cititor  al  bibţjote-                      tenilor.  Amintirea  lor  o  descoperim  abia  acum  şi   o
              =   cilor  săteşti  şi  al  celor  din  gospodăriile  colective,,  iar                      cinstim  după  cuviinţă.
              p   numărul  de  cărţi  împrumutate  şi  citite  de  fiecare  âbo-                           Şi  iată,  că  în  puţini  ani,  s-a  creat  această  impresio­
               ~   nat  să  crească  în  fiecare  an.   i    cale  la  educaţia  lui  socialistă,  la  sporirea  producţiei   nantă  mişcare  pentru  citit.  Are  loc  un  concurs  pentru-
               I  Există  biblioteci  care  au  izbutit  să  aibă  ca  cititori   sale  agricole,  a  „puterii  lui  economice",  care  e  o  parte   cine  răspîndeşte  mai  multe  cărţi,  la  mai  mulţi  cititori ;
              ‘s   majoritatea  populaţiei  din  sate  şi  să  se  mîndreascăj  pe   —  mică,  dar  totuşi  o  parte  —  a  producţiei  agricole   se  discută  metodele  cele  mai  bune  pentru  a  răspîndi  •
               *   bună  dreptate,  că  numărul  mijlociu  de  cărţi  citite  de   şi  a  puterii  economice  a  ţării  întregi.  cartea,  pentru  ca  bibliotecarii  să-şi  comunice  unii  al­
               S   fiecare  abonat  să  fie  de  10  cărţi  pe  întreaga  perioa-   Ziarele  din  ultimile  zile  ale  anului  care  s-a  încheiat   tora  roadele  experienţei  lor;  se  distribuie  premii  bi­
              g   dă  a  concursului,  în  unele  sate  ajungînd  şi  la  16  cărţi.   au  publicat  numele   tuturor  premiaţilor  la  concurs.   bliotecarilor  cu  cei  mai  mulţi  cititori  şi  cu  cete  mai
              j=   Lozinca  „nici  o  casă  de  ţăran  muncitor  fără  cititor’,   Aceste  ştiri  n-au  scos  însă  la  iveală  pentru  care  fapte   multe  cărţi  citite.  Acestea  sînt  numai  cîteva  din  expre­
              E  sub  care  s-a  desfăşurat  concursul  este  una  care  vp  fi  anume  s-au  acordat  aceste  premii.  Şi  tocmai  faptele,   siile  concrete  ale  înfăptuirii  revoluţiei  culturale,  parte
                                                             realizările,  sînt  cele  mai  grăitoare.  Vom  da  aici  cîteva   integrantă  a  măreţei  opere  de  construire  a  socialis­
                                                             din  cele  mai  recomandabile,  cu  părerea  de  rău  că  nu  mului  în  patria   noastră.


                                                                   --------         Premiaţii  concursului                           ---------

                                                                   Nici o  casă de ţăran muncitor fără cititor                                   66
                                                                 99
                                                                  Io  ziua  de  28  decembrie  1958   rei  Maria  Mihailovici.  din  comu­  cultural  din  comuna  Dărmăneşti,
                                                                 s^i  încheiat  Consfătuirea  pe  ţară   na  Mihail  Kogălniceanu,  regiu­  regiunea  Ploeşti ;  cu  premiul  II
                                                                 a  bibliotecari Ier,   care  a  anali,   nea Constanţa ; premiul II biblio­  Elena  Petrescu   de  la  eăminul
                                                                 zat  rezultatele  concursului  dintre   tecarului  Petru  Vîlcan,  din  co­  cultural din  comuna  Buzescu,  re­
                                                                 bibliotecile  de  la  sate  desfăşurat   muna  Câtane  Noi,  regiunea  Cra­
                                                                 sub  lozinca  „Nici  o  casă  de  ţă­  iova,  şi  premiul  III  biblioteca­  giunea  Bucureşti,  iar  cu  premiul
                curind  îndeplinită  şi  depăşită.  Se  va  ajunge  la  o -saltă   ran  muncitor fără  cititor  rului  Nicolae  Kovacs,  din  comu­  III  Araet  Merzie  de  la  gospodă­
                lozincă,  aceea  ca  fiecare  ţăran  muncitor  să  fie  şfyun   Ca  acest  prilej  s-au  acordat   na  Ardud,  regiunea  Baia  Mare.  ria  agricolă  colectivă  din
                cititor.  De  pe  acum  bibliotecile  îşi  pun  ca  sarcină  să   premii  bibliotecarilor care au  ob­  Dintre  bibliotecarii  de  Ia  că­  na  Valul  lui  Tratau,
                realizeze  dublarea  numărului  de  căiţi  al  fondului  lor,   ţinut  cele  mai  bune  rezultate  în   minele  culturale  şi  colţurile  roşii   Constanţa,  şi  Ecaterina  Stejar  do
                ceea  ce  va  însemna  implicit  •   creştere  substanţială  a   numea  de  răspmdlre  a  cărţii  in   din  gospodării  agricole  colective   la  căminul  cultural  dia  eoesana
                puterii  de  circulaţie  a  acelor  cărţi  care  sînt  mai  Cău­  riadul  luunriulsi  muncii  de  la   au  fost  distinşi  cu  premiul  I  Ion   Hîrtoape,  regiunea  Iaşi.
                tate.  Regiunea  Constanţa  şi-a  pus  ca  sarcină  să  reali­  sute.        Decuseară  de  la  Casa  de  cultură   S-au  acordat,  de
                zeze  încă  în  1959  lozinca  „nici  un sat  fără  o  bibliotecă   U   bMbbateede  săteşti  au  fost   d s   rnmnnq  Ţepo,  regiunea  Ga­  menţiuni  şi  ,
                                                                 acordate :  premiul  I,  MUMn o  laţi  şi  Ana  IBant  de  la  unor  bibliotecari  fruntaşi.
                publică*  şi  Jn  medie  fiecare  cititor  să  aibă  dtite  cel
                rowşnmttHKumtwtffiRittaîKiHimttmm
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15