Page 11 - Albina_1959_01
P. 11
îm- {ost lămurită genealogia contabilu-
slui lui. O bătrînă, ce păzea un vrai de
ise- cojoace ale celor ce jucau bătuta
aţii. de se cutremurau geamurile, mi-a şi
stat arâtat-o pe această tînârâ strâne-
— poată a vestitului moşneag. Florica,
ine născută Roată, nu cred să fi trecut
mult de 30 de ani. Cînd rid sa, pă
lită rea şi mai tlnărâ. Puţin am putut
sţie vorbi de casa strămoşească — In
c a- care se va amenaja muzeu — pen-
Din tru că avea mult de alergat. Era
inâ doar gazdă.
:ite. Tovarăşul Bîrlă e şi el coborîtor
ide din neamul Roată. El a iost din a-
ler. ceia care au împlinit dorinţa lui
moş Roată. In 1945 a intrat pe mo-
uri- şiile boierilor Cerchez, Pîcleanu,
Leoniţă, Ioanidi, şi le-a împărţit im-
la preună cu consătenii lui.
noş Satul lui moş Ion Roată e format
din zece cătune,
aninate pe coli
nele Flămîndei,
Răchitosului sau
pe văile Dealului
Mare, Podoritului
şi Munteanului. Pe
drumul dinspre So-
veja, satul are 11
km, iar in lăţime
_______ vreo 16 km. Satul
are casă de naş
ea- tere, dispensar, staţionar, cămin cul
citi tural, magazin'e, şcoli noi, medici,
an, profesori. In primăvară va avea lu
iele mină electrică şi apoi va fi radiofi-
pe caf.
săi Toate aceste înnoiri, care au schim
bat faţa satului şi soarta oameni-
cu- lor, nu sînt decît începutul. Urmele
rile trecutului de mizerie vor dispare
mi- şi îndestularea va spori o dată cu
?i creşterea colectivei. Anul acesta, de
ozit pildă, colectiviştii au avut un venit ÎN ATENŢIA ECHIPELOR ARTISTICE
Şi de 450.000 lei, iar la ziua-muncă au
ca primit produse şi bani în valoare La sărbătorirea a 100 de ani de la U- Balada tovarăşului oare a căzut îmi
de peste 40 lei Pămîntul arabil e nlrea Ţărilor Romîne, o deosebită contri- părţind Scînteia în ilegalitate — de Vic pian, publicat în voi. „Cîntece de luptă"
pul departe, cale de 56 km., taman la buţie trebuie să educă şi formaţiile ar-, tor Tulbure, (publicată cu culegerea de E.S.P.L.A. 1954, cor mixt prelucrat de
publicat în voi.
„Cîntece
M. Kiriac,
îlul Mărăşeşti. Dar brigăzile de cîmp tistice de amatori din cadrul Aşezămin poezii pentru recitatori şi cititori artis populare din Muntenia" E.S.I.P. 1957.
n‘a merg lă lucru cu camionul gospo- telor Culturale, — cămine culturale şi tici, Ed. C.C.S. 1955, pag. 40.) Noi ţăranii — G. A. Dinicu — cor
rea case raionale de cultură. - Ţării mele — de Victor Tulbure, (voi. mixt, publicat în vot. „Cîntece de lup
'ăriei, şi şi-au ridicat şi acolo, la In scopul înţelegerii întregii şi adevă Patriei, E.S.D.P. 1958, pag. 184.) tă" E.S.P.L.A. 1954 şi în voi. -„Din te
moşie, — cum spun în glumă — un ratei semnificaţii a sărbătoririi Centena Patria — de Mihu Dragomir, (din voi. zaurul muzicii corale romîneşti" E.S.D.P.
iru- rului Unirii prezentăm mai jos o listă Patriei, E.S.D.P. 1958 pag. 135.) 1958.
>ar- conac. cuprinzînd o parte din materialele de re-i Mierla lui Ilie Pintilie — de V. Poi
In noaptea aceea am dormit la Măreţ pămînt al patriei iubite — I. D.
Catrina Ţăranu. Plină de bucurie pertoriu privind sărbătorirea Centenaru-i irumbacu (acelaşi volum pag. 83). Chirescu, cor pe două voci, publicat în
do- mi-a spus că de vreau să ascult ra lui Unirii, materiale ce vor putea fi fo Pămînt însorit — de Horvath Imre, broşura „Culegere de cîntece pe; 2—3
losite de echipele artistice ale căminelor
:ele dio, îi dă drumul. culturale şi caselor raionale de cultură. (acelaşi volum, pag. 63.). s voci pentru corurile săteşti" — C.C.C.P.
Ne povestea tata — (povestire publica-
1958, cor mixt şi pian publicat în voi.
e- Dimineaţa, la gospodărie sărbă tă în culegerea „100 de ani de la Uni „Cîntece de masă — Antologie" E.S.D.P.
tr-o toarea continua. Primele raze ale I. POEZII, PROZA, SCENETE, rea Principatelor" C.C.C.P. 1958.) 1958. :r
ju- Ion Roată şi Unirea — scenetă de Cintecul Unirii — de FI. Comişel —
răsăritului aureau satul, pădurile şi Moldova în 1857 — de Vasile Alecsan- Saşa Paria, (publicată în rev. îndrumă cor pe două voci, publicat în rev.ldndru-
cerul. După scurtul popos, m-am dri (Antologia.poeziei romîneşti, voi. II. torul Cultural n r.'1 2 — 1958.) mătoru! Cultural nr. 1 din 1959 : '■ cor pe
asă urcat în acelaşi autobuz şi-am în pag. 90, Biblioteca pentru toţi). Dreptatea lui Cuza Vodă — dramati două voci şi cor mixt, publicat în broşura
as- ceput să urc iar pripoarele şl să Hora lui Guza Vodă — de Vasile Alec- zare de Z. Enăşescu — (publicată în „100 de ani de la Unirea Principatelor
Ion cobor văile. sandri (publicată în broşura „100 de ani culegerea „100 de ani de la Unirea Prin Romîne" C.C.C.P. 1958. ;;
pte de la Unirea; Principatelor" C.C.C.P, cipatelor", C.C.C.P. 1958.) Hora Unirii — G. Danga, cor- mixt,
Au trecut 100 de ani t}e cînd pe 1958.) 1 Boieri şi ţărani — piesă într-un act de publicat în broşura „100 de ani de la
acest drum, bătătorit acum de ca Deşteptarea Romîniei (1848) ■— de Va Al. Sever, (publicată în rev. Cultura Po Unirea Principatelor" C.C.C.P. 1958.
ifi 1 mioane şi autobuze, a coborît spre sile Alecsandrf (Antologia poeziei romi- porului nr. 1 din 1957.) Cîntec pentru marea lege a Patriei —
oa- neşti, voi. II,-pag. 82). L. Profeta. cor pe două voci, pubfrcat în
Adjud, ca să ia diligenţa, deputatul Marşul revoluţionar — de Ion Cătină II. CINTECE. broşura „Culegere de cîntece pentru 2—3
clăcaş al Putnei în Divanul ad-hoc. (Antologia popiei romîneşti voi. II, pag. voci pentru corurile săteşti" CC.C.P.
Cu cojoul lui de oaie şi opincile 162.) Steagul roşu — T. Grigorescu, cor 1958 ; solo, cor mixt şi pian publicat în
sâ de-un cot, sprijinit de toiagul dru 1848 — de Radu Boureanu (voi, mixt, publicat în voi. „Cîntece de luptă" voi. „Cîntece de masă — Antologie"
os- Patriei, E.S.Dţg., 1958, pag. 22.) E.S.P.L.A. 1954 şi în voi. „Din tezaurul E.S.D.P. 1958. < :>
meţiei, în chimir cu jalba şi în b u - Bălcescu —ri fragment — de Eugen muzicii corale romîneşti" E.S.D.P. 1958.
îă-1 et cu toate durerile semenilor săi, Jebeleanu, (vbl. Patriei, E.S.D.P. 1958, Steagul Partidului .— M. Socpr, cor
Hora muncitorilor — Al. Flechtenma-
cu pag. 38.) .j? cher — cor mixt, publicat în voi. „Cîn jfe două voci, publicat în broşura ; „Cîn
sta. meargea moş Ion Roată spre Iaşi. Unirea Principatelor — de Grigore A-; tece de luptă" E.S.P.L.A. 1954 şi în voi. tece pe 2—3 voci pentru corurile .săteşti"
Tot pe acest drum s-a întors fără să C.C.C.P. 1956, solişti, cor mixt şt pian,
flat lexandrescu t'(vol. Poezii. E.S.P.L.A., „Din tezaurul muzicii corale romîneşti" vot. „Cîntece de- masă — Antfilogie",
1 se fi curmat durerile lui şi ale în Biblioteca pentru toţi 1956, pag. 113.) E.S.D.P. 1958. E.S.D.P. 1958
tregului popor obijduit. Dar glasul La Unire -C.de Dimltrie Bolintineanu, Sfînta zi de libertate — Al. Flechten-
ilul Slăvim o viată nouă — I.D. Chirescu,
lui a rămas, curajul şi înţelepciu (publicată în ^culegerea „P00 de ani de macher — voce şi pian, publicat în voi. cor mixt, publicat în foaie volantă de
El la Unirea Principatelor" C.C.C.P. 1958). „Cîntece de- luptă" E.S.P.L.A. 1954, cor
nea lui n-au pierit. Figura lui a lu Cauza cauzelor — de T. Arghezi, (voi. mixt, publicat în voi. „Din tezaurul mu C.C.C.P. 1957. S
minat nădejdile care de-abia în anii Patrie iubită —, Mircea Neagu.'jcor pe
, e luminoşi ai regimului democrat- Patriei, E.S.EhP. 1958, pag. 7.) zicii corale romîneşti" E.S.D.P. 1958. <Jouă voci,, solo şi cor mixt, publica&în re
Unsprezece clreşar — AI. Flechtenma-
Beniuc (voi. Pa
Eroii — dd.'i Mihai
itru popular şi-au găsit împlinire. triei. E.S.D.Pg 1958, pag. 55.) cher — voce şi pian, publicat în voi, vista „Cultura Poporului" nr. 8/1956.
Cîntec despre patria iubită — -Ţ* Pro
ise, Lupeni — de Ferenc Szemler, (voi.- „Cîntece de luptă" E.S.P.L.A. 1954. feta, publicat în -broşura „Culegere de
ii-a OLGA ILIEŞ Patriei. E.S.EfS». 1958, pag. 87.) Mugur, mugurel — G. Dima, voce şî cîntece" C.C.C.P. :1958.
CUZA-VODA CUZA-VODA 3 4 CUZA-VODA
cut aşa : Hm 1... Pe urmă s-a uitat la mine aşa, — Ba-s Vodă!... a zis parte şi-n alta a drumului de fier... Şi am aşteptat şi
nic şi mii-a spus : zimbiiid, negustorul- Şi cum într' o vreme s-a arătat şi trenul, , venind incet, încet,
3, amară şi stropită cu lacrimi e plinea pe care m-am uitat cu ochii holbaţi ca la înmormîntare... Şi oamenii tăceau, cit vedeai cu
ă norodul I la el, l-am cunoscut că-i ochii, în lungul liniei şi toţi stăteau cu capul gol...
eu la dînsul. Ce are negustorul ista, mă gîn- Vodă şi a cunoscut şi vor Dar în qară la Liteni s a oprit... Şi era Vodă aşezat in
stă de vorbă cu mine ? nicul*. sicriu, intr-un vaqon deschis, împodobit cu cununi de
e iar : — Dar cu vornicul cum o duceţi î Moş Gheorghe începe a flori şi cu perdele negre. Şi cum s-a oprit vagonul a
)i, domnule, zic, vornicul e ridicat dintre ai rîde încetinel, cu mulţumi început a sui norodul : bătrîni. femei, copii, bărbaţi,
îl ne arde si ne frige... Iaca, eu am plătit bi- re, ca şi cum întîmplarea a- toţi se suiau, ca să-l vadă si să 1 sărute... M-am suit
şi el mi-1 cere a doua oară... Spune că dacă ceasta veche se petrecea a şi eu si 1 am văzut, cit era de frumos, de voinic si de
c îmi ia boii. doua oară înaintea ochilor tînăr încă... şi parcă dormea... şi parcă zîmbea, ca
? lui. atunch în seara aceea cînd a stat în faţa vornicului şi
1 „Apoi a doua oară, vorbi a zîmbit.
am şi mă uitam la el. Daavea el un glas aşa iar într-un tîrziu bătrînul, M-a pălit aşa o jale pentru părintele nostru, că am
şi se uita aşa la mine, c-am început eu a-1 l-am văzut pe Vodă după oe început a plînge... Şi toţi, pe citi i-a făcut el gospodari
ale noastre dintre multele pe care le îndurăm... s-a unit boierii si l-au scos pe pămîntul ista, toţi la citi tăcuse dreptate $i erau
din domnie. Am auzit noi acolo, toţi lăcrimau... Şi tot se petreceau lumea şi 1 să
ptatea noastră cea veche, domnule, de mult îi că s-a dus prin străinătăţi rutau si i se nchinau... Şi, după aceea, iar a pornit
ar Vodă nimica nu ştie. şi acolo a murit de inimă trenul cu sicriul, printre ogoarele pline de holde, ogoa
>it atuncea negustorul. Pe urmă ne-am luat noi rea. După ce-a murit, l-au rele oamenilor, de dînsul dăruite.
trat în sat... Era seară acuma. Şi vornicul iese pornit credincioşii lui spre Şi am pornit si eu împreună cu alţii, cu caprele
, să se ducă la crîşmă. Zic : ţară, ca să-l aducă la Ruqi- goale, pe drumul de fier, ca să ne ducem să 1 vedaU şi
i vornicul !... noasa... S-a aflat atuncea, ia mormintul lui, acolo...
Iar prin sate unii vornici si din ciocoi îndemnau pe
jos atuncea negustorul din trăsură şi opreşte prin sate, că are să-l aducă flăcăi să nu-şi lase hora, ci să ţoace cu lăutari, că i zi
pe Vodă-Cuza cu trenul, pe la Burdujeni... Era vară, de sărbătoare... Dar tinereţea asculta de bătrîni si mer
:vărat e, zice, că dumneata, vomice, iei două cald şi frumos şi cîmpinle numai o verdeaţă ... Şi cum gea să vadă pe domnitor..."
la oameni î Nu-s ei de o lege şi de un neam s-a dat vestea prin sate, a început a porni norodul de Moş Gheorghe de mult îşi isprăvise istorisirea... Stăm
eata ? Cum de faci asemenea lucru ? pretutindeni, ca să iasă înaintea trenului prin gări... acum sub lăicer în patul cel mare de sub culme şi nu
>ine eşti dumneata ? — strigă vornicul. — Să-ţi Am umblat şl eu noaptea două poşte si m am dus să-l puteam dormi: îmi sta înaintea ochilor, ca o icoană cu
eptările. Ce aii a mă întreba î Doar ştiu că nu aştept, In gară la Liteni... Era atunci într-o duminică, zîmbet trist, cu ochii închişi, într-o lumină de vis, dom
ivnicul ori Vodă... şi lume de pe lume, norod mult se strinsese într-o nitorul norodului...
