Page 12 - Albina_1959_01
P. 12
*
i i i i i n 11 i n u i m i
Bl E1JBEI MIMIT
Ştefan Gheorghiu
La începutul veacului nici o clipă lupta şi a
XX, mişcarea muncito continuat să ducă mai
rească din ţara noastră, , departe o activitate neo
Sub influenţa revoluţiei bosită în mişcarea mun
r.ţise din 1905, a cu- citorească din ţara noas
jioscut un nou avînt. tră.
j.upta muncitorimii împo Paralel cu munca poli
triva regimului crîficen tică desfăşurată în rîndul
ţie exploatare se intensi maselor din centrele mun
fica, îmbrăţişînd forme citoreşti, Ştefan Gheorghiu
organizate menite să a publicat şi numeroase
ducă la înlăturarea ju articole, dovedindu-se un
gului capitalist. Printre talentat ziarist. Sînt bine
luptătorii de frunte ai pro cunoscute articolele pu
letariatului, în acea vre blicate de el în 1906 prin
me, îl întîlnim pe înflă- care a demascat exploa
căratul Ştefan Gheorgliiu tarea cumplită la care
— adevărat tribun al erau supuşi muncitorii
proletariatului. La nenu din Gîmpiîia şi ancheta HKTTE KICHEARD
mărate întruniri şi demon pe care a iniţiat-o în 1910
straţii ele greviştilor din Ploeşti. De aci înainte, el împreună cu ziarul ,,Ro- Discutarea Directivelor partidului privind dezvoltarea agriculturii (sculptură)
oraşul Ploeşti, Ştefan va desfăşura pînă la sfîr- mînia Muncitoare" cu
Gheorghiu dezvăluie mun şitul vieţii sale o neobo privire la mizeria şi con->
citorilor adevărul despre sită muncă şi luptă puse diţiile neomeneşti în care
propria lor viaţă, despre în slujba intereselor cla trăia muncitorimea din ACUVHTtlIIII
dreptul lor la un trai o- sei muncitoare. După regiunile petrolifere.
menesc, însuflîndu-le ură 1905, cînd în ţara noas La 19 martie 1914, Ia
de moarte împotriva ex tră iau fiinţă sindicate vîrsta de 35 de ani, Şte CULTURAL
ploatatorilor. muncitoreşti, organizate fan Gheorghiu moare din
Născut în Ploeşti, la 15 pe principiul luptei de cauza boţii pricinuită de
ianuarie 1879, Ştefan clasă, Ştefan Gheorghiu silniciile, teroarea şi mi
Gheorghiu cunoaşte încă colindă centrele muncito zeria la care a fost su Metode rodnice In munca cu cartea
de mic mizeria şi sărăcia, reşti din Valea Prahovei, pus de autorităţile reac
avînd o copilărie lipsită îngrijindu-se de îndruma ţionare de atunci. In mor- In munca cu cartea, desfăşurată de Noi ne-am obişnuit ca planul de
de bucurii. L-a pasionat rea politică a maselor. mintarea lui s-a transfor biblioteca sătească din Tileagd, con muncă al bibliotecii să se discute şi
slova cărţilor, dar lipsuri Nimic nu-1 împiedică, ni mat într-o impunătoare cursul Intre biblioteci • venit ca nn să se aprobe într-o şedinţă comună
le din casa părintească mic nu-1 descurajează şi, manifestaţie, la care au stimulent. De la anunţarea concursu cu comitetul executiv al sfatului
nu i-au îngăduit să urme pretutindeni pe unde tre participat delegaţii ale lui sub lozinca „Nici o casă de ţă popular comunal, avînd ca punct da
ze decît 4 clase primare. cea, se închegau organi muncitorilor din toate col ran muncitor fără cititor* biblioteca plecare problemele ce stau îa fata
Mai apoi, a învăţat me zaţii muncitoreşti. ţurile ţării, pentru a a- noastră a desfăşurat o activitate rod organelor locale. Astfel, cu ocazia
seria de dulgher de la ta In timpul răscoalelor duce un suprem omagiu nică, folosind cîteva metode care au electrificării comunei, în cercurile de
tăl său, neîncetînd nici o ţărăneşti din 1907, lui Şte „celui vajnic In luptă şi dat rezultate bune. citit au fost prezentate cărţile : „Elec
clipă să studieze singur. fan Gheorghiu i s-a în în frămîntare, celui pri Munca de popularizare a cărţii şi. trificarea satelor patriei noastre",
Citea cu nesaţ basmele gonit pentru dreptate". In general, întreaga activitate a bi „Maşinile în slujba omului* şi altele.
populare şi cărţile despre scenat un proces de „re Poporul nostru păstrea bliotecii, a avut ca scop culturaliza Am organizat o consfătuire cu citi
beliune" pentru că îndem
haiduci, iar mai tîrziu pe nase pe soldaţi să nu tra rea maselor, transformarea socialistă torii pe tema : „Electrificarea şi via
scriitorii noştri clasici şi gă în fraţii lor ţărani. In ză veşnic vie amintirea a agriculturii, mărirea producţiei la ţa omului".
publicaţiile socialiste ale închisoarea militară din luptătorului revoluţionar hectar, educarea politică a ţărănimii Pentru a munci mai bine am for
vremii, formîndu-şi o te Galaţi, el a fost supus Ştefan Gheorghiu şi-i cins muncitoare, combaterea misticismu mat un colectiv lărgit compus din 24
meinică cultură politică şi unui regim de distrugere, teşte memoria prin mun lui. Astfel, bibiloteca a devenit un de persoane din care fac parte cei
literară. dormind pe pămîntul goi că însufleţită pentru do- factor însemnat în viata ţăranilor mai buni cititori : ţărani muncitori,
încă de tlnăr. Ştefan din celula umedă. Cele bîndirea de noi izbinzi pe muncitori din comuna noastră, în gospodine, cadre didactice, utemişti
primul rind datorită îndrumării sale
şi pionieri.
Gheorghiu se simte atras şase luni de Închisoare, drumul făuririi unei ţări permanente de către comitetul comu Este de remarcat munca intensă ee
de mişcarea muncitoreas de foamete şi torturi i-au noi, fericite, cauză pentru nal de partid, legăturii cu sfatul o depune colectivul bibliotecii pen
că şi începe să ia parte şubrezit sănătatea. Dar care. şi-au dat viaţa att- popular comunal, cu organizaţia tru pregătirea temeinică a consfătui
la şedinţele ce se ţineau Ştefan Gheorghiu, bol ţia fii credincioşi ai cla U'T.M., cu conducerea întovărăşiri rilor cu cititorii bibliotecii, consfă
lor agricole si S.M.T., cu comitetul de
la clubul muncitorilor din nav fiind, n-a părăsit sei muncitoare. femei şi cu intelectualii satului. tuiri care se ţin trimestrial. Astfel,
pentru întărirea şi lărgirea sectoru
lui socialist în agriculturi, noi ne-am
pus în pian organizarea unei consfă
tuiri cu cititorii pe tem a: „Cartea
Corul din Dobra: agrotehnică prieten şi sfătuitor al ţă
ranului muncitor*, consfătuire pe care
0 PARTE DIN am pregătit-o cu atenţie.
Biblioteca a primit de la comitetul
comunal de partid un număr mare de
INIMA SATULUI broşuri cu „Documentele Consfătuirii
de la Constanţa". Acestea au fost ci
tite în oele 17 cercuri de citit de către
La început au fost doar trei gla 428 de tovarăşi. De asemenea, au mai
suri : trei iobagi care cîntau într-o fost prelucrate diferite cărţi agro
seară sub poarta veche a hanului, tehnice. Consfătuirea fiind pregătită
unde oprea poştalionul şi glasurile din timp, s-au purtat discuţii ani
lor doineau despre răsculaţii ucişi mate pe marginea celor citite, iar oa
în anul 1721 de trupele imperiale menii au arătat felul în care au fo
austriace, pentru vina de a fi cerut losit în practică cele citite. Ca ur
pîine, libertate şi pămînt. Trei gloan mare a consfătuirilor $i muncii bi
ţe au fost de ajuns ca să amuţească bliotecii am reuşit ca majoritatea ci
pentru totdeauna vocile celor trei titorilor să se înscrie în Întovărăşire,
iobagi cîntăreţi. Au mai fost ţinute şi alte consfătuiri
Mai tîrziu. peste piaţă, din clădirea cu teme ca : „Rolul bibliotecii în e
albă a cazarmei grănicereşti se ducarea patriotică a tineretului*
înălţau vechi cîntece de ostăşie, „Cam se oglindeşte viaţa fericită «
avînd în melodia lor tăinuit dorul colectiviştilor în literatura contem
după căminele părăsite de ani în. porană" şi altele.
tregi. Cînd nevoile i-au încolţit, Pentru popularizarea cărţii în rin
mulţi oameni din Dobra au părăsit conduşi de dirijori entuziaşti şi iubi __Dobra au căutat mereu să păstreze durîle cititorilor în sălile bibliotecii
satul şi, amestecîndu-se printre tîr- tori ai cîntecului hunedorean ca Io- viu cîntecul strămoşesc. De la „Ha- sînt organizate diferite expoziţii de
goveţi, învăţau diferite meserii- La sif Moraru, Tom a Roşu, Pascu, Stoi ţegana de pe Mureş" la bătrîneasca cărţ\ iar pentru satisfacerea cerinţe
sfîrşit de săptămînă se reîntorceau ca Ion şi alţii. „Invîrtită cu strigături", de la „Doina lor mereu crescînde aîe cititorilor
Dar numai după eliberarea patriei Făgetului" la noul „Hop cică" melo
acasă si povesteau că şd în fabrici, noastre coriştii din Dobra şi-au văzut dia bătrînească hunedoreană e tre din comuna noastră, împrumutăm în
muncind la patroni, viaţa e la fel de mod regulat cărţi de la biblioteca
grea ca şi ia sate. Povesteau şi în visul cu ochii. Aveau acum un cor cută ca o ştafetă de la cei bătrîni la raională.
vorbe şi în cîntece despre viata ama în care muzica se împletea cu viaţa tinerii corişti din Dobra. Publicaţiile sosite în bibliotecă
ră a săracilor şi de la sat, şi de la nouă a satului, păstrînd totodată viu Toate frămîntările satului, în anii sînt consultate zilnic de cititorii bi
oraş. şi cîntecul din bătrîni. aceştia, s-au reflectat ca intr-o bliotecii.
Iar într-o seară de decembrie a „Sub steagul partidului". „înflo oglindă şi în viata corului In cinstea După cum se vede, munca cu car
anuluj 1887 a luat fiinţă corul din reşte ţara mea" au fost printre pri împlinirii a zece ani de la înfiinţa tea ocupă un loc de frunte în activi
' Dobra. Au început să se audă din mele cîntece noi pe care le-au în rea sfaturilor populare, coriştii din tatea cultural-educativă în comuna
nou, pe aici, vechi doine iobăgeşti, văţat dobrenii. Apoi au pregătit „In Dobra au terminat, alături de întreg noastră- Cartea pe care Maxim Gorki
cîntece bătrîneşti de haiducie şi ală sat e sărbătoare", „La noi în colec satul — prin muncă voluntară — a denumit-o „măreaţă realizare a o-
turi de acestea cîntece cu răbufniri tivă", „Bădişor al meu bădiţă" şi cu fundaţia noului cămin cultural. A mului însuşi* a devenit şi la noi o
de revoltă împotriva exploatării şi aceste cîntece pe buze au tras pri cesta va avea o capacitate de 600 de armă de seamă în munca de educaTe
asupririi boiereşti. mele braEde şi pe ogoarele întovără locuri, loji, fosă pentru orchestră, în spirit socialist a ţăranilor mun
La zile mari, corul din Dobra po şirii şi pe cele ale gospodăriei colec cortină de pluş, săli de repetiţii, bi citori. Aplicînd în mod consecvent
p o s i în alte sate şi coriştii cîntau tive din Dobra. Astăzi, în tînăra bliotecă, săli de lectură etc. Cei 54 experienţa acumulată în munca cu
cu ioc şi jale pentru cei obidiţi. colectivă ,Dr- Petru Groza" coriştii de corişti îşi împart timpul liber cartea şi sub îndrumarea organelor
Aceştia ii ascultau şi înţelegeau tîl- sînt muncitori de nădejde. Romulus între munca de construcţie a cămi de partid şi de stat. noi sîntem ho-
cul ascuns al doinei iobagilor din Tornai, Gh. Mircea, Minodora Dincă, nului. a cărui inaugurare va coincide tărîţi să facem în aşa fel încît nici
Făget sau al Horei cu strigături din Popa Vasile, Lia Opran, Anişoara cu aniversarea a 75 de ani de ia un locuitor din comuna Tileagd să nu
Bătrlna. Iar dobrenii visau la un cor Munteanu sau Sidonia Secţluş, sînt înfiinţarea corului, şi cu repetiţiile rămînă in afara bibliotecii.
mare în care cintecele să se înalţe cîteva nume cu care corul şi comu pentru pregătirea celui de-al V-lea
libere, vesele, fericite- Colindau sa. na, colectiva şi întovărăşirea, se mîn- concurs al formaţiilor artistice ale ELISA8ETA VASS |
tele din jur. ducînd munca de păstră dresc deopotrivă- căminelor culturale şi colţurilor roşii.
tori ai folclorului, modeşti, fără nici In afara cintecelor legate de noua bibliotecară în comuna Tileagd =
un sprijin din partea autorităţilor. viaţi a satului, dirijorii corului din Li LIA NA ŞAPLANANA ŞAPLAN regiunea Oradea 1
