Page 13 - Albina_1959_01
P. 13
D e p e to t e teri
O însemnata iniţiativă a Uniunii Sovietice:
* ‘ — — 1 — ?—— ■ — —— — - 1 1 —
Convocarea unei Conferinţe pentru examinarea
Tratatului de pace cu Germania
Politica de pace pe care o laţia germană carne de tun pen pra teritoriului şi spaţiului ei
duce cu consecvenţă Uniunea tru interesele monopolurilor aerian.
Sovietică s-a concretizat în ne imperialiste. In prevederile proiectului
numărate rînduri prin preţioa Conducătorii puterilor occi sînt cuprinse şi anumite re
se iniţiative şi propuneri dentale şi guvernul de la Bonn stricţii militare pentru Germa
menite să asigure destin au vorbit de multe ori şi vor nia, cum ar fi, de pildă, inter
derea încordării internaţionale besc adesea despre necesitatea zicerea producţiei armelor nu
şi o pace trainică în întreaga soluţionării problemei germa cleare şi înzestrarea armatei
lume. Mărturie vie a acestei ne, dar de fiecare dată tărăgă germane cu aceste arme. Este
politici o constituie şi noua nează şi împiedică discutarea absolut clar pentru oricine că
propunere făcută de guvernul concretă a acestei probleme aoeste prevederi nu lovesc în
sovietic celor trei puteri occi care ar fi atît în interesul, po interesele poporului german, ci,
dentale în legătură cu. încheie porului german cit şi în inte dimpotrivă, ele corespund atît
rea Tratatului de pace cu Ger resul general al păcii- Faptul intereselor securităţii generale
mania, iniţiativă de o deosebi că au trecut aproape 14 ani de cit şi năzuinţelor poporului
tă însemnătate pentru destinele la terminarea celui de-al doi german însuşi care nu mai vrea
poporului german şi pentru lea război mondial şi că nu s-a să fie din nou carne de tun.
menţinerea păcii în Europa. încheiat încă tratatul de pace cu De aceea, este bine venită pre
Iniţiativa guvernului sovietic Germania, vorbeşte de la sine vederea Proiectului de Tratat
este însoţită şi de propunerea despre această atitudine dema care ana menirea să situeze
de a se convoca în termen de gogică, negativistă a cercurilor Germania în afara alianţelor şi
două luni, la Varşovia sau Pra- imperialiste. blocurilor militare şi să împie
ga, o conferinţă pentru exami Opiniei publice mondiale ii dice atragerea ei în coaliţii mi
narea proiectului de Tratat de este destul de cunoscută pozi litare îndreptate împotriva vre
pace cu Germania şi semnarea ţia fermă a Uniunii Sovietice unei puteri participante la Tra
unui text comun al Tratatului. care, în întreaga perioadă post tat.
De Ia terminarea celui de-al belică, a militat pentru Înche Proiectul de Tratat de pace
doilea război mondial au trecut ierea tratatului de pace cu Ger cu Germania propus de guver SOARELE: — Bine ai venit în familia noastră.
apioape 14 ani şi tratatul de mania. încă din anul 1952 gu nul sovietic a izvorît din do
pace cu Germania nu a fost vernul sovietic a propus un rinţa sinceră a Uniunii Sovie
Sncă încheiat. Este şi firesc să proiect care să stea la baza a- tice da a ajunge la slăbirea
se nască întrebarea din ce pri cestui tratat, iar în repetate rîn Încordării internaţionale, de Vizita lui A. I. Mikoian în S.U.A.
cină s-a ajuns la această situa duri a venit cu iniţiative pre a se asigura securitatea euro
ţie anormală în pracrica relaţi ţioase care ar fi putut să ducă peană şi pacea în întreaga lu Tovarăşul A- I. Mikoian, pas. Să ne întrecem în dome
ilor internaţionale, situaţie ca la reglementarea problemei ger me. De aceea este şi firesc in prim-vicepreşedinte al Consiliu niul producţiei paşnice'.
re de altfel este unică în isto mane. teresul deosebit pe care-1 mani lui de Miniştri al U.R.S.S. îşi întrebat fiind în cadrul con
ria modernă. Nu este de loc Noua iniţiativă sovietică c- festă opinia publică mondială continuă vizita în S.U.A. In zi ferinţei de presă organizată la
greu să găsim răspunsul adevă glindeşte grija deosebită s' de faţă de însemnata iniţiativă a lele de 8, 9 şi 10 ianuarie, A. I. Chicago, despre rezultatele
rat la această întemeiată între necontestat pe care marea Uniu guvernului sovietic. Popoarele Mikoian a vizitat oraşele De- convorbirilor avute in S.U.A.,
bare pe care şi-o pun oamenii ne Sovietică o acordă destine iubitoare de pace consideră că troit. Chicago şi San Francisco- A. I. Mikoian a precizat că se
cinstiţi de pe intrequl glob, da lor poporului german şi proble a sosit momentul ca puterile La Detroit, A. I. Mikoian a mai face incă simţit războiul
că avem în vedere atitudinea mei asigurării păcii şi secu occidentale să abandoneze po participat la un dineu oferit la nece, însă oamenii se conving
negaFvistă a puterilor occiden rităţii pe continentul nostru. ziţia lor de tărăgănare şi să clubul oamenilor de afaceri, cu tot mai mult de necesitatea de
tale- Este îndeosebi cunoscut Proiectul de Tratat de pace cu treacă la fapte care să ducă la prilejul căruia a rostit o scurtă a-i pune capăt.
faptul că puterile occidentale Germania, propus de Uniunea soluţionarea problemei ger cuvîntare. Referindu-se la ba In continuare, A. I- Mikoian
nu numai că nu au răspuns Sovietică, este profund demo mane. rierele artificiale care împiedi a subliniat importanţa deosebi
favorabil propunerilor sovie cratic şi acest lucru se desprin Ca şi toate celelalte popoare că dezvoltarea relaţiilor comer tă pe care o au schimburile
tice, că nu au făcut propuneri de din prevederile cuprinse în ale Europei, poporul nostru îşi ciale dintre S.U.A. şi Uniunea sincere de păreri, vizitele prie
proprii, dar nici măcar nu au găseşte exprimate în recentul Sovietică, vorbitorul a spus : teneşti în îmbunătăţirea relaţi
vrut să discute in mod serios cele şase părţi ale proiectului. Proiect de Tratat interesele sale „Trebuie să înlăturăm tot ce ilor dintre S.U.A. şi U.R.S.S.
această problemă vitală pen Proiectul de tratat pune pe prim vitale şi este convins că preve întunecă relaţiile dintre ţările Răspunzind la întrebările co
tru asigurarea păcii şi în plan interesele poporului ger derile lui înseamnă normaliza noastre. Se prea poate să nu respondenţilor în legătură cu
tăririi securităţii în Europa. man, dezvoltarea economiei rea relaţiilor europene, garan cel de-al XXI-lea Congres «1
Lipsa unui tratat de pace cu aveţi încredere în noi. Şi noi Partidului Comunist al Uniunii
Germania a dat posibilitatea paşnice a Germaniei, a comer ţie preţioasă a viitorului de avem multe motive să nu a- Sovietice carie va avea loc în
pace, pentru făurirea căruia ii
puterilor occidentale să-şi men ţului etc., şi recunoaşte deplina închină toate eforturile şi mun vem încredere în dvs. Să înlă curînd, A. I. Mikoian a subli
ţină trupele de ocupaţie in suveranitate a Germaniei asu ca sa. turăm deci neîncrederea pas cu niat faptul că Partidul Comu
Germania occidentală şi in nist al Uniunii Sovietice este
Berlinul occidental, să se ame în prezent mai unit ca orieînd.
stece astfel în treburile inter Dovadă este însufleţirea unani
ne ale poporului german cu mă cu care sprijină întregul
scopul de a face din Germania Se clatină puterea imperialiştilor în Congo ftelgian popor sovietic planul septenal
occidentală avanpostul agresiu de dezvoltare a U.R.S.S. ce va
nii imperialiste în Europa. fi dezbătut la acest congres şi
O vină pentru existenţa ace Lupta popoarelor ploatare colonială a asigurat care reprezintă un grandios
stei situaţii anormale revine şi din ţările coloniale monopolurilor imperialiste pro PTogram al construcţiei paşni
cercurilor conducătoare din pentru independen ct» ’ SUDANUl fituri fabuloase, în timp ce popu ce pe viitor.
R.F. Germană care, dom-nate ţă naţională ia o . M t»T laţia băştinaşă s-a zbătut în mi La San Francisco, la clubul
de cercurile monopoliste, se o- tot mai mare am zerie şi suferinţă. In cei 70 de presei, a avut loc o conferinţă
rientează spre refacerea mili ploare. Numeroase — - ani de asuprire belgiană, aproa de presă în cadrul căre-a A. I.
tarismului german în scopuri ţări înrobite de im aV pe 9 milioane de negri bantu au Mikoian a răspuns la o serii»
evident agresive. Guvernul de perialism se ridică V murit datorită condiţiilor cu to de întrebări puse de ziarişti.
la Bonn nu se grăbeşte să a- însufleţite la lup C O N G O tul neomeneşti de muncă şi De pildă, A. I. Mikoian a fost
jungă la normalizarea situaţiei tă pentru sfărîma- a ( B E L G I A N o . . viaţă impuse de colonialişti.
şi urmăreşte să facă din popu rea lanţului asu r ? Muncitorii de culoare trăiesc în întrebat care este, după pârei
pririi colonialiste. h~ J barăci insalubre, lucrează cîte rea sa, problema cea mai im
Printre acestea se i to r Oi ovule 14—16 ore pe zi, iar salariul portantă asupra căreia trebui»
numără şi popoare lor este de 5—10 ori mai mic
P E S C U R T le ţărilor africane, decţt, al unui muncitor alb. 97 să se cadă de acord pentru •
care în uitirna vre la sută din populaţia congoleză îmbunătăţi, relaţiile cu S-U.A.
O Agenţia A.D.N. transmite me au intensificat este analfabetă. Discriminarea La această întrebare, A. I.
textul comunicatului comun al mişcarea anticolo rasială este aici în floare. Mikoian a răspuns : „in pri
delegaţiei guvernamentale şi de nialistă, pentru do- b împotriva mizeriei, jafului şi mul rînd este problema păcii.
partid a R.D. Germane şi a de bîndirea Indepen teroard colonialiste, poporul
legaţiei guvernamentale şi de denţei lor naţiona băştinaş din Congo belgian s-a Relaţiile nu trebuie să se agra
le
partid a R.P. Albania, care a vi lez care vroia să scape de jugul ridicat de nenumărate ori, în veze, trebuie să se pună capăt
zitat R.D.G. între 7-1 i ianuarie Una din aceste ţări africane asupririi. decursul anilor, la luptă, or- războiului rece, să se discute
1969. In comunicat se subliniază care năzuieşte de decenii să Congo belgian este o ţară ganizînd demonstraţii şi greve. de la egal la egal, fără să se
căi ambele partide vor continua devină liberă este şi Congs cu imense avuţii, fiind una Protestul şi lupta tui pentru do- recurgă la dictat. Atunci vom
săi ducă o luptă permanentă pen belgian. Evenimentele sîngeroa- din cele mai bogate regiuni ale bîndirea libertăţii şi indepen
tru asigurarea păcii şi securităţii se care au loc în prezent în lumii. Subsolul său conţine bo denţei naţionale au devenit mai găsi un limba/ comun in rezol
în- întreaga lume. Congo, puternicele demonstraţii gate zăcăm nte de crom, cobalt, organizate, mai dlrze. Astfel, la varea problemelor litigioase".
Delegaţiile celor două ţări — şi manifestaţii ale maselor ex uraniu, aur, diamante, cupru 4 ianuarie, masele populare din De asemenea, A. I. Mikoian
se arată în comunicat — consi ploatate care cer colonialişti etc. De pildă. Congo ocupă pri Congo s-au adunat la Leopold- a arătat că încheierea unu' a-
deră viitorul Congres al XXl-lea lor belgieni ,,să se care acasă", mul loc în lumea capitalistă în vllle şi şi-au manifestat dor n-
al R.C.U.S. un eveniment de cea sînt mărturii grăitoare ale creş ce priveşte extracţia de cobalt ţa lor de libertate şi revolta lor cord privind încetarea expe
mai mare însemnătate interna terii luptei împotriva crîncenu- (70—80 la sută). Totodată, în nemăsurată împotriva colonia rienţelor, cu arma nucleară ar a-
ţională şi trimit gloriosului lui şi îndelungatului jug colo Congo există întinse plantaţii de liştilor- Asemenea manifestaţii vea o deosebită însemnătate.
Partid Comunist al t. niunii So nialist. cafea, bumbac, arbori de cau au avut loc şi în alte localităţi, O problemă importantă rn re
vietice salutul lor frăţesc. Acum 70 de ani. Congo, si ciuc şi cacao. De toate aceste pentru reprimarea cărora colo
tuat în Africa Ecu*atorl*lă. cu o avuţii însă, nu se bucură popu nialiştii belgieni au adus deta trebuie rezolvată este cea a
• Otto Grotewohl, preşed'n. laţia băştinaşă a Congo-ului, ci şamente de poliţie şi unităţi ae măsurilor pentru preîntîmpinn-
tebe Consiliului de Miniştri al suprafaţă de 2,4 milioane km. hrăpăreţele monopoluri imparia- ropurtate de la bazele militate
pă-traţi şi. cu o populaţie
de
R.D. Germane, care a sosit 1« pesle 11.500.000 locuitori, a de liste şi în special cele america din apropiere. In ciuda represiu rea unui atac prin surprindere
12 ianuarie la Deihi, a făcut o venit o colonie a Belgiei. De-a ne care. după cel de-al doilea nilor sălbatice la care se de şi A. !• Mikoian a scos în evi
vizită lui J. Nehru, primul mkris- război mondial, au acaparat in dau colon aliştii, revolta popu denţă faptul că reprezentanţii
tru al Indiei. lungul anilor, colonialiştii bel dustria extractivă, industria de laţiei din Congo belgian se ex americani pun piedici în calea
gieni, pentru a menţine aceas
O. Grotewohl şi J Nehru au ta ţară sub stăpînirea lor. au prelucrare a minereurilor şi ce tinde, arătînd că poporul aces
avut un schimb de păi»i in dife lelalte ramuri industriale care tei ţări este hotărît să sfarme rezolvării acestei probleme.
rite probleme ale situaţiei inter- recurs la tot felul de metode săl încep să se dezvolte în Congo jugul colonialist, să cucerească In cursul zTei de 11 ianuarie.
irafiofMfc ; principala atenţie a batice de subjugare, tfe înăbu belgian. libertatea şi independenta na A. I. Mikoian a vizitat oraşul
test acordată problemei germane. şire a luptei poporului congo- Ind-îun<*ata şl crîncena ex ţională. Los AngeVes.
