Page 15 - Albina_1959_01
P. 15

it 'P V h n n în h



              In  raionul  Agnita  există  58  Acelaşi   sistem   s-a   folosit
            dfâ  întovărăşiri  agricole.  O par­  la  Ighişul  Vechi,  Dealul  Fru­
            te  dintre  ele  au  trecut  la  orga­  mos,  Deneşti.  In  alte  comu­
            nizarea  muncii  în  comun  încă  ne  nu  s-au  organizat  brigăzi,
            din  toamna  anului  1957.  Ca  re­ ci  numai  echipe  compuse  din
             zultat,  au  obţinut  cu  4—500  7—15  familii.  Criteriile   îm­
            kg.  cereale  la  fiecare   hectar  părţirii  oamenilor  pe  echipe  au
            mai  mult  decît  acelea  unde  nu  fost  diferite :  pe  vecinătăţi,  pe
            s-a  muncit  în  comun.  La  înto­ rudenii,  pe  circumscripţii  elec­
            vărăşirea  din  Noiştat,  cu  toată  torale.
            seceta,  s-au  obţinut  1.514  kg.   Stabilirea  tarlalelor  a  fost
            de  grîu  la  hectar-  La  în­  îincă  un  pas  înainte.  Aici  e-
            tovărăşirea  „Unirea"  din  Proş-   xista  o  greutate  în  faptul  că  în
            tea,   s-au  obţinut  peste  2.700  aceeaşi  comună  calitatea   te­
            kg.  porumb  la  hectar,  iar la în-'  renului  era  diferită.  De  aceea,
            tovărăşirea  „7  Noiembrie’’  din   aproape  peste  tot  s-au  format
            Hozman,  2.900  kg.  In  schimb,   i—3  tarlale  in  care  s-au  cul­
            în  condiţii  mult  mai  bune  de  tivat  plantele  cele  mai-  potri­
            climă,  întovărăşirea  din  satul   vite  cu  calitatea  pămîntului.
            Săsăuş,  unde  s-a  muncit  in­  Tarlalele  au  fost  apoi  împăr­
            dividual,  a  obţinut  abia  650  kg.   ţite  echipelor  în  aşa  fel  incit
            grîu  la  hectar,  566  kg.  orz  la   fiecare  dintre  ele  să  aibă  re.
            hectar  şi  4-500  kg.  cartofi  la   partizată  cîte  o  suprafaţă  din
            hectar.                    fiecare  tarla.  Sistemul  acesta
              Aceste  fapte,  ca  şi  rezultate­  a  cerut mai  multă  trudă,  dar  el
            le  obţinute   de  întovărăşirile   a  reuşit  să  înlăture  orice  ne­  Legumicultura  s-a  dovedit  a  fi  una  dintre  ramurile  cele  mai  rentabile  ale  gospodăriilor  agricole
            fruntaşe  din  alte  regiuni,  care   mulţumire.      colective.  In  fotografie:  aspect  din  sera  gospodăriei  agricole  colective  „Tractorul  Roşu",  comuna
            au  organizat  maţ  de  mult  mun­  In  sfîrşit,  rămăsese  problema                 Cristian,  raional  Sibiu
            ca  în comun,  au fost larg popu­  retribuţiei.  In  toate  întovără­  --------------------------------- ——              ---------------------------------------------------------------------------r
            larizate  în  raion.  De  pildă,  a   şirile  s a  stabilit  ca  evidenţa
            fost   popularizat  felul   cum
            au  muncit  întovărăşiţii  din  co­  muncii  şi  a producţiei  realizate
            muna  Obîrşia,  raionul   Cuj-   să  se  ţină  pe  echipe.  La  împăr­  Izvoare  de  venituri
                                       ţirea produselor, după  achitarea
            mir,  care  au  obţinut  în  1957,   obligaţiilor  către  S.M-T. s-a  ho-
            3.500  kg.  porumb  la   hectar,
            sau  cei  din  Peregul  Mare,  re­  tărît  să  se  repartizeze  fiecărui   In  jurul  mesei  stau  roată  di­  sus  plantei,  poate  omul   să-i  tru  ca  să  crească  numărul  de
                                       întovărăşit  cantitatea  de  pro.
            giunea  Timişoara,  care  au  re­  duse  corespunzătoare suprafeţei  rectorul  S.M-T.-udui,  preşedinţi  dea,  de  jos,  după  trebuinţă  şi  vite.  Gospodăria  colectivă  din
            coltat  de  pe  fiecare  din  cele   pe  care  a  însămînţat-o.  fiecare  de  gospodării  colective,  ingi­ chiar  peste.  —  „Folosiţi  guno­  Sura  Mică  are  cel  mai  fru­
            192  hectare   cultivate,   ctte   întovărăşit  este  Insă  Obligat  neri  şi  tehnicieni.  E  sfat  S.M.T.  iul  de  grajd"  —  La  îndemnat  mos  parc  de  vitei  din  tot  ’
            4 300  kg.  porumb.  De  aseme­  să  muncească   suprafaţa   cu  Se  ridică  probleme  de  tot  fe­ —  „noi  luăm  din  sat,  in  schim­  raionul.  Indicii  au  rămas  în
            nea,  agitatori  de  frunte   ca   care  a  intrat  în  întovărăşire.  lul,  apoi,  după  ce  se  discută  bul  paielor".  (La  o  căruţă  de  urmă  şi  la  producţia  de  lap­
            Rogoz   Nicolae,   preşedintele   In  oazul  cind  dintr-o  cafuză  oa­  felul  cum  se  va  colabora  cu  gunoi  o  majă  de  paie).—Au  în­  te  şi  cu  asta  i-au  întrecut  şi
            gospodăriei  colective  din  oo-
          I '  muna  Retiş,  Ripeanu  Paraschi-   recare  nu  şi.o  poate  lucra,  el  S.M.T.-ul,  preşedinţii  schimbă  ţeles  valoarea  gunoiului  şi  cei  pe  cei  din  Cristian.  De  la
                                                                                            care-1  aruncau  cindva.  Ca  la  8000  de  litri  contractaţi  la  suta
                                       trebuie  să  plătească  o  anumi­ între  ei  păreri.
            va,  preşedinta  sfatului  popu­  tă  sumă  de  bani  sau  $ 'canti­  —  Ce  producţie  ai  matale  la  Glîmboaca  şi  la  Săcădate   a  de  hectare,  au  ajuns  azi   Ia
            lar  al  comunei  Bîrghiş,  care  au   tate  de  produse  pentru';fioco-  grîu î  fost  şi  la  ei  ia  Cristian  secetă,  20-000  de  litri.  Cauza  o  ascul­
            participat  la  Consfătuirea   de   re  zi  de  muncă  efectuată  de   —  1200.  dar  au  scos  1708  kg.  grîu  la  tăm  aici,  explicată  ştiinţific  de
            la  Constanţa,  au  popularizat  în   alţii  în  locul  său.  La  nirnbav,   —  Păi,  de  ce  numai  1200 ?  hectar  (cu  8  kg.  mai  mult  de-  însuşi  preşedintele :  raţiile  di­
            satele  raionului  experienţa  în­  de  pildă,  s-a  stabilit  ca.,  plată   —  N-a  prea  plouat.  cit  se  plănuise  în  condiţii  nor­ ferenţiate,  furajele  cu  valoare
            tovărăşirilor  fruntaşe.   pentru  un  hectar  arat  jjp  însă-   —  Şi  la  noi  a  fost  la  fel,  că  male).  nutritivă  şi  cit  mai  economice,
              Toate  acestea  au  dat  de   mînţat,  suma  de  200  1&.  Pen­  doar  ni-s  vecini-  Da’  am  scos      dau  cele  mai  bune  rezultate  şi
            gîndit  ţăranilor  muncitori  în­  tru  celelalte  lucrări  s-a£  fixat  1700.    Grădina  le-a  adus  anul  tre.   la  creşterea  porcilor  şi  oilor.
            tovărăşiţi  care,  rînd  pe  rînd,   un  tarif  de  plată  între? 15—35   Gospodăriile  colective  din   cut  celor  din  Cristian  un  cîş-   —  Puteti  hrăni  atitea  guri ?
            şi  în  număr  tot  mai  mare,  au   lei  pe  zi,  în  raport  cu  greuta­ raionul  Sibiu  sînt  în  întrecere-   tig  de  700.000  lei.  S au  orien­  —  e  întrebat-
            cerut  să  muncească  în  co­  tea  lucrării.  La  întovărăşirile  Obiective :  îndeplinirea  sarci­  tat  bine,  oraşul  fiind  aproape   Aici  putem  afla  în  ce   fel,
            mun.  Au  fost  însă  şi  întovă­  mai  mici,  cum  ar  fi,  buAăoară,  nilor  Consfătuirii  de  la  Con­  şi  cerinţele  numeroase.  Colec.   tntr-o  gospodărie  bine  organi­
            răşiri  unde  nu   toţi  membrii                      stanta.  Lupta  cea  mare  pen­  tiviştii  au  apărut  primii  pe  pia­  zată  toate  se  dezvoltă  armo
            voiau  să  muncească  în  comun.   cea  din  satul  Gherdeal,' comu­  tru  primul  loc  se  dă  între   ţa  Sibiului  cu  trufandale  şi  tot   nios.  Gospodăria  colectivă  din
            De  pildă,  în  comuna  Merghin.  na  Gruiu,  s-au  stabilit  tarife   gospodăria  colectivă  din  Cris­  timpul verii cu  tone  de  legume-   Şura  Mică  şi-a  asigurat  hrană
            deal,  din  cele  156  de  familii  în­  pentru  plată  in   naturjij  De  tian  şi  cea  din  Şura  Mică.   Ei  au  aprovizionat   cantinele   pentru  un  număr  mult   mai
            tovărăşite,  numai  51  au  muncit   pildă,  pentru  14  ari  de^H  sapă  Sînt  aici  de  faţă  şi  pre­  fabricilor  şi  şcolilor  cu   zar­  mare  de  capete  decît  cel  exis­
            în  comun  în  anul  1958.  La  sfîr-                şedinţii   respectivi.   Să-i  cu­  zavaturi  de  cea  mai  bună  ca­  tent.  N-au  lăsat  nefolosit  nici
            şitul  anului  ce  s-a  constatat î   (norma  pe  o  zi)  5  kg. i<ţe  po­  noaştem :  litate.  Acum,  fiindcă  au  aflat   un  mijloc.  Au  vîrît  în  silozuri,
            Echipa  nr.  1,  care  a  executat  rumb.  La  împărţire,   conform   Johann  Bartesch,  gras,  do.   dincotro  vine  cîştigul,  au  clă­
                                                                                                                       în  afară  de  porumb  furajer,
            toate  lucrările  în  comun,  a  ob­  statutului,   se   repartizează  mol,  roşcovan,  vorbeşte  puţin,   dit  o  seră  modernă  pentru  ro­  13  vagoane  de  frunze  de  sfe­
            ţinut  la  hectar  1.864  kg.  grîu,   după  suprafaţă  plnă  la  ?0  la  dar  fiecare  cuvînt  îl  întoarce,   şii  timpurii  şi  alta  pentru  ga­  clă-  Au  folosit   cu  chibzuială
            1-400  kg.  orz,  15.000  kg.  car.                   se  vede,  de  cîteva  ori  pe  o   roafe.           fiecare  suprafaţă  pentru  dobîn-
            tofi  şi  3.200  kg.  porumb,   în  sută  din  producţie,  restul  se   parte  şi  pe  alta,  iar  cind  îi  dă   —  Aşa  ne-am  mărit  avutul   direa  de  nutreţ.  (Obişnuiesc  să
            timp  ce  Pascu  Ion,  care  a  lu­ împarte  după  munca  prestată-  drumul,  abia  vezi  cit  e  de  bine   piuă  la  un  milion  şi  jumătate,   semene  in  mirişte  porumb   şi
            crat  individual,  a  obţinut   la   Cei  ce  vor  citi  aceste  rîn-  gîndit.   Celălalt,  Nicolae  Ivă-   iar  ziua-muncă  la  42  de   lei.   napi).  Cind  au  făcut  planul  de
            hectar  doar  1.090  kg.   grîu,   duri  vor  fi  poate  interesaţi  să   nuş  este  un  bărbat oacheş,  plin   Venitul  pe  suta  de  hectare  se   producţie  pe  anul  1959  au  sta­
            1.800  kg.  porumb  şi  7-000  kg.                   de  neastîmpăr,  voios  şi  cu  duh.  ridica  în  ’58  Ia  195.200  lei.  Aşa
            cartofi.                   afle  oare  este  în  prezent  situa­  —  Acu’,  deocamdată,  sîntem   că  vom  mări  suprafaţa  de  gră­  bilit,  în  primă  urgenţă,  cons­
                                                                                                                       truirea  a  încă  unui  grajd  de
              Comparînd  rezultatele  obţi­ ţia.  Acestora   le   răspundem   fruntea,  spune  Bartesch,  apă-   dină  ca  şi  producţia  pe  unita­  100  de  capete  de  vite,  a  unei
            nute,  întovărăşiţji  care  la  în­  prin  cîteva  cifre  grăitoare :  în  sînd  pe  fiecare  vorbă  si  tră-   tea  de  suprafaţă  —  anunţă  pe
            ceput  nu  voiau  să  muncească   toamna  anului  1958  s-a;  trans­ gînd  cu  coada  ochiului   spre   scurt  un  intreg  program  Bar­  maternităţi  de  porci  şi  a  unui
                                                                                                                       siloz  de  35  de  vagoane.
            în  comun  au  trecut  şi  ei  la  a-                celălalt.                  tesch.                      Se  poate  vedea  că  direcţia
            ceastă   formă  superioară   de  portat  pe  cîmp  o  cantitate  de   —  In  curind  n-o  să  mas  fiţi,   —  Aveţi  Cibinul  aproape,  —   de  dezvoltare  a  economiei  gos­
            organizare  a  muncii.  La  aceas­  gunoi  de  grajd  de  cinţi   ori   vine  răspunsul  oacheşului.  aminteşte  cineva  —  şi  vă  con­  podăriei   colective   din  Şura
            ta  au  contribuit  şi  alte  mij­  mai mare ca în  1957. S-a: schim­  S-ar  părea  că-s  la  mare  con.   vine.  Mică  este  cit  se  poate  de  bine
            loace  folosite.          bat  întreaga  cantitate  de  grîu  curenţă,  dar  nu-i  aşa.  E  o  în-   —  Dar  dumneavoastră  de  ce   gîndită.
              La  adunările  generale  ale  în­                  trecere  tovărăşească  în   care   nu  puneţi  culturi   neirigate ?   La  gospodăria  colectivă  din
            tovărăşirilor  sau  la  căminele  de  sămînţă  (260.000  kg3,  s-au   îşi  împărtăşeşte  unul  celui­  Şi  spre  surprinderea  lui   află   Săcădate  treburile  au  şchiopă­
            culturale,  de  pildă,  s-au  ţi­ executat  arături  adinei ţ pe  în­  lalt,  fără  nicţ  un  fel  de  zgîrce-   că  nepotolitul  său  vecin   din
            nut  conferinţe  cu  titluri  c a :   treaga  suprafaţă  ce  va  fi,  însă-  nie,  tot  ce  au  dobîndit  pe  par­  Şura  Mică  s-a  şi  gîndit  la  aşa   tat  multă  vreme-  Cauza  prin­
                                                                                                                                    în  lipsa  de  la
                                                                                                                       cipală  stătea
            „Rezultatele  muncii  in  comun                      cursul  ei.  Vi  le  facem  în  parte   ceva.  In  1959  vor  cultiva  zece
            la   întovărăşirile   agricole",   mînţată  în  primăvară.  ' Rezul­  cunoscute  aici.  hectare  cu  ceapă,  usturoi,  ră-   muncă  a  unora,  ca  şi  în  treaba
            „Căile  ce  asigură  mărirea  fon­ tatele  care  vor  fi  obţinute  în          dăcinoase,  din  care  reies,  după   de  mîntuială  pe  care  o  făceau
                                                                                                                       alţii.  Valoarea  scăzută  a  zilei-
            dului  de  bază  şi  folosirea  lui  acest  an  sînt  lesne  de ...bănuit   Unii  se  văitau.  după   cum   o  primă  socoteală,  200.000  lei
            în  interes  obştesc",  „Impor­  de  pe  acum.   \  i  s.a  văzut  la  început,  că  vre­  cîştig  intr-un  singur  an.  Nu  a-   muncă  se  resfrîngea  pe   ne­
                                                                                                                       drept  Şi  asupra  celor  harnici.
            tanţa   organizării  muncii  pe                      mea  le-a fost împotrivă.  Johann   cesta  este  însă  principalul  iz­
            brigăzi  şi  echipe  permanente",   Ing.  MARIA  BOGDAN  Bartesch  le-a  spus  să  îngraşe   vor  de  cîştig  a  celor  din  Şura   La   propunerea   comuniştilor
            „Repartizarea  justă  a  terenului                   pămîntul.  Dacă  nu-i  vine   de  Mică.  Bogăţia  de  căpetenie  şi  din  gospodărie  s-a  cercetat  ca­
            pe  echipe"  etc.  Apoi,  din  rîn-                                            . temeiul  lor  de  mîndrie  e  ferma   lea  prin  care  fiecare  membru
                                                                                                                       al  colectivei  poate  fi  interesai
            dul  ţăranilor  muncitori  s-au                                                 de  animale  Lucru  spre   care   in  muncă.  Aşa  s-a  ajuns   la
            format  echipe  de  agitatori  care                                             privesc  cu  toată  atenţia   cei
            au  popularizat  rezultatele  mun­                                              din  Cristian,  fiindcă  de  astă-   ideea  acordului  familial.
            cii  în  comun.  Un  rol  deosebit                                              data  au  ei  de  învăţat.  —  In  felul  acesta  fiecare  co­
            l-a  avut  munca  cu  cartea-  S-au                                               La  începutul  anului   trecut,   lectivist  este  interesat  de  soar­
                                                                                                                       ta  colectivei  ca  de  soarta  pro­
            răspîndit  în  mod  deosebit  cărţi                                             cind   au   pornit   întrecerea,
            şi  broşuri  care  arătau  avanta­                                              s-au  fixat,  în  procesul-verbai,   priei  sale  (gospodării  —  preci.
            jele  muncii  în  comun  şi  felul                                              indici  pentru  toate  ramurile  de   zează  preşedintele  qospodăriei.
            cum  se  formează  fondul  de                                                   producţie.  Cei  din  Şura  Mică   —  Repartizînd  suprafeţe  stabi­
                                                                                                                       lite  fiecărei  familii,  de  la  ince-
            bază  al  întovărăşirii.                                                        au  comunicat,  după  dezbateri,   putul  pină la sfîrşitui  lucrărilor
             Ca  rezultat  al  acestei  munci,                                              în  adunarea  generală,  că
            începînd  din  toamna  anului                                                                          lor  agricole,  ştim  bine  cum  face  şi
            1958  toate  întovărăşirile  din                                                nu  le  convin  indicii  stabiliţi  cit  face  fiecare  in  parte
            raionul  Agnita  şi-au  organizat                                               la  zootehnie,  deoarece  sînt  sub   Hîtrul  Ivănuş  spune  că  la  a-
            munca  în  comun.  Şi  iată  cum                                                puterile  lor.  Şi  şi.au  fixat  sin-  piicarea  ei  în  gospodăria  din
            s-a  procedat  practic.  încă  de                                               gurj  alţii  mai  mari.    Şura  Mică,  singurii  care  s au
            la  treieriş  s-a  strîns  în  comun
           sămînţa  care  a  fost  schimbată                                                 —  Vedeţi,  dumneavoastră  —   opus  au  fost  Maria  Schuster  şi
                                                                                            îşi  dă  cu  părerea  Ivănuş,—  in  Maria  Băilă,  care erau  obişnuite
            la  bazele  de  recepţie.   După
                                                                                            întrecere  trebuie  să  mergi  cu  să  clevetească  în  timp  ce  alţi'
           acest  prim  pas  s-a  trecut  la
                                                                                            viitorul  alături,  să  nu  spui :  munceau.  Marea  majoritate  a
           organizarea  echipelor.  In   a-                                                 „Mai  mult  de  atît  nu  se  poa­
           ceastă  privinţă  situaţia  diferă                                               te" I  După  un  an  de  zile  gos­  colectiviştilor  de  aici  au  adop­
                                                                                                                       tat-o  ca  pe  t°t  ce  este  înain­
           de  la  o  comună  la  alta.  La  Al-                                            podăria   colectivă  din  Şura  tat  şi  rezultatele  nu  vor  întîr
           ţîna,  de  pildă,  s-au  organizat   In  Olcea,  o  comună  din  regiunea  Oradea,  s-a  construit,  prin
           brigăzi  împărţite  în  echipe  de   contribuţia  voluntară  a  sătenilor,  o  conductă  de  apă ce străbate   Mică  număra  26  de  taurine  la  zia  să  se  vadă.
                                                                                            suta  de  hectare,  din  care  vaci
           clte  cel  mult  zece  familii.  lunca  Crişulm  Negru  pe  o  distanţă  de  10.700  metri.                               v.  TOS0
                                         In  fotografie:  tovarăşul  Oniţă  Petru,  vicepreşedinte  al  sfa­  16  în  loc  de  5  cum  aveau  cind
                                       tului  popular  regional  Oradea,  la  inaugurarea  noului  apeduct.  porniseră-  Au  făcut  totul  pen­  •di
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20