Page 16 - Albina_1959_01

KBE3D Nu ştiu dctcâ aveam zece ani, ctnd că incet, Încet. Am aji
în cartea de citire am Intilnit chipul puri, cind Luna luase io
unui moşneag cu cojoc Întors pe şi pe marginea pirâigşe
don şi o cuşmâ mare pe cap. Privea râ cristalele strâlucitoan
drept, cu ochii blajini şi miraţi. Aşa — Unde vreţi sâ cobe
Centenarul Unirii Ţărilor Romîne l-am cunoscut pe moş Ion Roată, sau la gospodăria o
pălmaşul rămas nemuritor de la iră- m-a întrebat şoferul. —
mintările care au premers Unirea sâ oprim la gospodărie.
Ţărilor Romîne şi pînâ azi. I-am urmat sfatul. O p
Atunci nu eram sigură că moş Ion de lemn, ciţiva brazi şi
P u b lica t» ale vrem ii Rpcztâ a trăit aevea. II socoteam uriaşă pe care scria: Gc
gricolă colectivă .Ion I
plăsmuit de Creangă, o dată cu Ha-
rap-Alb, Dănilă Prepeleac, lvan iundul ogrăzii largi, râ;
Turbincă. Mai tîrziu, din manuale'e şi sunetele unei muzic
de istorio, am aflat că moşul a trăit Chiote şi forfotă. Ştia e l,
r ! prin părţile Putnei şi că a fost mem­ sâ oprească I O fetişcan
bru în Divanul ad hoc, alături de A- ga grăbită, mi a spue c
lexandru Ioan Cuza, primul domn al — Sărbătorim împărţiri
care au m ilitat pentru U n ir e . Moldovei şi Munteniei, unite pentru lor. Altă sărbătorire. O sâ
totdeauna.
Cu mulji ani mai tîrziu, la muzeul care bucuros air fi luat j
din Focşani, am
văzut actul de de- /
s ces al bătrinului
ţăran moldovean
Anula 1. 1 8 5 7 .
intrat in istoria
Inii» poporului nostru,
f 1 iet *t ***»« . itf; r^jiiiWiiri
h »> MNţW «wfi» tt <S«M bmm prin înţelepciunea
v:9ft»îţ« Mftft • S :^:.;«V L'igjfrfrjM. **' şi agerimea minţii M Q S J O A L
... iMa****** *** ? :«
• v Sk^tt^.1 5*^ -ir • - jftţţţ^'.ţii): M' irtţiijliri#»' tttîf j /&~ sale.
k
W»-fcj» W*# ^
»«* IW. .... I IH • : •«" - ww I..j«mi «I. . .jwin, .*ll.iW»WIŞ>,|.U\.^WP-yiŞ^ <in^WT|l. JUBţB.. v:., Moş Ion Roată '
s-a născut în 1806,
Ion Roată. Dacă ar apăr
JurnaM Politiei** Otmerwirffi yi TJttemră* ^ la Cîmpuri, sat din viile Poneiului, gul la acest zaiafet şi ,
sub munţii Vrancei, şi a murit în
,.««M ........ — v. ■v.,»,— 1 ^âaîigiMvwwra»»^^ m**rţahmx 1882, la 76 de ani. Omul acesta, jalba cu care s-a înfăţişc
I ; , sijişjtea^ simplu pălmaş, a lăsat urma opin­ ar vedea cit de modeste
cilor sale pe pămîntul Moldovei şi
drepturi cerute, faţă de
iwaumffi- ie»»;*» ie * * faani(>*<* <«%*» $** «ftiwfcw. f tab *» «* W**w ,~ţ rn^'* amintirea faptelor sale în literatura care şi le-au cucerit co
* • * m w -U fba tt.\nt»$) H u m tu M ,-y * şi istoria patriei. de azi.
...Intr-un autobuz, împreună cu ţă­ El cerea : „Desfiinţarec
♦!»<? /V?** rani îmbrăcaţi ca şi acum o sută de lui, drept la două treimi
ani — dar fără opinci ,— cu învă­ moşii, desfiinţarea bătăi
ţători, ingineri zootehnişti şi d rec­ rea tuturor impozitelor i
HU.VCn-ATEU? tori de cămine culturale, am început a fixului pe cap prinir-i
Suv#.m*#»m "*****«*• «“ J*. w ^ să urcăm şi să coborîm muncelele proporţional cu averea ii
. »ş, *«*•«* Poneiului. Era seară. Soarele asfin­ alegerea dregătorilor sta
ţind, îmbrăca păduri şi sate ia lu­
• jV.»***, «* ■** * ||5 ţfşş mină purpurie. Serpentine abrupte, tre săteni'...
« £ s ‘’d «e La poarta gospodăriei
(4>j»R »*«/»<» «*«p * * ^ y ^ ^ ^ 4 5 s o i & £gs»r*i prăpăstii şi pîrîlaşe minuscule, cunoştinţă cu preşedinte
gttt^Sf. Wt-'f* HenttiJrtttii *■*«* slt— mw, s r« < 2 ^ care-şi săpaseră albii largi, dăJeau
peisajului o frumuseţe sălbatică. popular, Tudorache Bîrlc
<« a*r®to«p» • ««>-•«* *>«*• * . * « r « Doar casele mîndre ale satelor, cu poftit să iau part" la r
■" ««WÎW»! M •
*«*><* m B<u**if* •#* ■ ,., .~,w .. :4W**Wfc» fcnib acoperişuri de şiţă nouă, cu pereţii colectiviştilor.
, r « - vopsiţi in albastru şi portocaliu, fir­ — In noaptea aiersta, r
j» # -* v - ’* A « m n n ttM « â a s i a s ş ; mele magazinelor săteşti, te adu­ meţ nu trebuie sâ treacă
ceau în epoca noastră. tă fără să ne treacă pr<
Călătorii din autobuz se cunoşteau In casa largă de bîrr
cu toţii. Şi era iiresc ca o figură bită cu steaguri roşii şi
străină sâ dezlege graiul tovarăşi­ conducătorilor partidului
$kh mmyuMW0111 lor mei de drum. rau mese Întinse şi vesi
— Mergeţi in satul lui moş Ion Încăpere largă cîntau lă
Roată ? — m-a întrebat vecina mea cau cei tineri.
de bancă, o femeie tînârâ, cu o fi­ De îndată mi-a apărut
gură frumoasă, cu trup mlădiu, îm­ un taler cu friptură şi p
brăcată într-o haină de dimie pătă. Pline din satul lu:
neagră. Roată. In jurul meu j
— Ne pregătim să 1 sărbătorim — clinchete de pahare.
am auzit o voce de lingă şofer. — Pentru viaţa Doastră
Boierilor nu le prea venea să-l — Şi pentru satul lui m
sărbătorească. Prea le-a spus-o ver­ iă 1
de moş Roată, prea i-a cunoscut I Nu e uşor să faci isto
bine. Unde mai pui că in anul morţii tare sărbătoare. Nu te las
sale. Creangă i-a închinat cele i smulgi din joc pe pieşec
două povestiri, ca să-l cunoască ; podăriei. Constant- Dog
toată ţara. In 1909, la semicentenar, întrebi clte oi a. ite
un Învăţător, Gheorghe Vîlcu, a or­ * vie, ce venituri au avut
ganizat de unui singur sărbătorirea. 4 Dar de ici, de colo, tot ai
Peste 2.000 de ţărani din satele cite ceva.
Putnei au intrat in ograda lui moş * — Ne pare rău că nu-:
Roată... nostru aci. E dus după
Cel ce vorbea din fundul autobu le ştie pe toate pe dina!
zului era probabil tot învăţător. Co i Contabilul, Stoica S
borise Întunericul şi mi i-am zărit ti : bărbatul Floricăi, fiica lu
gura, dar glasul său trăda mîndrie Roată, care a fost fiul lui
~
:::;: | ::H | 5 < : j :S: Autobuzul a început sâ se goleas ieciorul lui Ion Roată —
^ y>; y-fe', * * »i«8di.« SI mTlifiUl&
y
^ ■■ IIIHjli <► . ,
Ito» »**- » »t *1 «*, * M». **•> .1 w » IfIMi *1. "* ******* riţtow, A* xontVrUm» «s. n»»»«
* #* m» «■(? * m^ m**»*
~ (WmI * i uwlt*i<i I n II,»IK Mtf-
fi Y nm un -■■■■"■ 1 ' y y ' ■ A M. Sadoveanu
UgSl UM gr, W H t t*ML
*"*"" —11 ■■•n*v.iT|-,-i-'..-^n«“t"M‘ m#m
- *tuaam*t« r) MMp« Thutui EmiHK- m.^rt. «I UM t rubartr <
* <b .', m JZSZ*
0 4»mmii^ n n n n 4» <«(»»<» .1 ai *W *m* « i«» ««AfaM M«
« h .* <tot ^po * 4m« 4U»m - « «*P» *
«hw Ca». »»*rt de » **!]*, «M a ♦«.- tt»*** tttUJW* »«*K>P<
Ut» AMt » ,!« * A«wtf»r, e^e « tgpM «r «txxt.» m m i , M ||
♦» aeaeib' *r»b *»«■
^ tom * »o*«.
„De două ori am văzut pe Cuza-Vodă", începu moş
Gheorghe, „Acu, intr-un rînd, grăi bătrînul, veneam
de la moată... Şi era aşa, într-un amurg. Mergeam pe
ttîngă boi şi eram pe aproape de jitărie. Iaca aud in
Unirea Moldovei cu Ţara are, reviste, broşuri, foi vo­ mobilizîndu-1 la lupta pen­ urmă zurgălăi. întorc capul, văd o trăsură cu doi cai.
Romînească într-un singur lante, care militau pentru tru realizarea ei. De Pe capră mine un Romîn cu suman şi cu căciulă
stat era o năzuinţă care ideea Unirii. Este intere­ Din bogata colecţie a pu­ de oaie. Mă gîndesc : Aista-i boier mare. Nu mai trag
însufleţea masele largi sant faptul că multe ziare blicaţiilor unioniste, publi­ carul cu două roate în şanţ... nu mai bat boii degeaba...
căm titlurile cîtorva ziare
Cind ne ajunge trăsuia din urmă, întorc capul. Văd
populare din cele două ţări purtau cu ani înainte de şi manifeste care au avut intrinsa un negustor. Era îmbrăcat in straie de şiac
surori. Unire titlul „Pruncul Ro­ un rol important în pregă­ călugăresc. Se uită la mine. Zice : „Noroc bun, bade I*
Dînd expresie aoestel nă. mul”, „Romînla", „Romî- tirea Unirii Ţărilor Romî. — „Mulţămim Domniilor Voastre 1“
zuinţe, timp de decenii au nuT, „Tribuna Romînă" să­ ne sau care au relatat eve­ — Cum îi zice satului Istuia ?
— Dumbrăveni — zic.
•părut în Ţările Romîne şi dind în conştiinţa poporu­ nimentele istorice legate de începe el, pe urmă, să mă întrebe : One stăpineşte
peste hotare numeroase zi­ lui ideea unităţii naţionale, înfăptuirea Unirii. •atul, cine i primar şi altele. Vizitiul oprise caii. Dacă
am văzut, m am oprit şi eu cu carul.
Zice negustorul; — Cum o duceţi cu boierul ?
— Dă domnule, zic, dacă cel ce-ar întreba ar şti, n-ai
m-ai întreba.-. Boieru-i boier, şi noi sintem ţărani— Ce
putem nod face ?