Page 17 - Albina_1959_01

f f'J't ■

1 ţi"'*'

Anul 62 i | Miercuri * #
i LBINA ? 21 ianuarie 1959 # e e »► •
Seria ll-a i 8 pagini

Nr. 578 l 15 bani - • e e # e e # e e • e e
REVISTA SAPTAMlNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE

Hora Unirii, la Craiova Pictură de T. AMAN
^9'£i*^i85S-riE»V .hir.'
' l i n *le € a .
Ziua da 24 Ia­ sprijinea lupta de
nuarie 1859 a mar­ eliberare a po­
cat unul din eve­ MNIREATftRILOR ROMINE poarelor subjuga­
nimentele de sea- te de turci.
mâ din istoria po­ Din punct de ve­
porului nostru: U- dere politic, cele
nirea Ţârilor Ro- două ţări romine
mîne. La capâtul au rămas însă mai
veacului, care sa Împlineşte de la tarea ei, atlt de totala Înlăturare a departe supuse Turciei, continuind
această mare Înfăptuire, oamenii menţinerea feuda­ de Gh. GEORGESCU-BUZAU acestui monopol sâ plătească tribut. Cu toate aces­
muncii din tara noastră Îşi Întorc lismului, cit şi de conferenţiar la Facultatea de şi libertatea depli­ tea, s-au creat condiţii prielnice
privirile cu mlndne şi plini de recu­ continuarea domi­ Istorie din Bucureşti nă a comerţului pentru dezvoltarea schimbului de
noştinţă către masele populare de naţiei otomane. _____ celor două ţări ro­ mărfuri şi deci pentru trecerea de
acum o sută de ani, care, prin lupta Din punct de ve­ mine cu celelalte la orinduirea feudală spre ortndui-
lor fârâ preget, au făurit Unirea Ţă­ dere economic, această dominaţie ţâri europene din apus, unde capi­ rea capitalistă, la care era intere­
rilor Romine, ca şi toate actele im­ fusese atenuată mai Intli prin trata­ sată Intli de toate burghezia.
portante mai dinainte şi de după tul de la Xuciuk Eainargi (1774), care talismul era in plină dezvoltare. Pre­ Această trecere, Înlesnită prin
aceea, Incrustate pe răbojul istoriei a prevăzut o oarecare limitare a vederile acestor tratate !n favoarea cele două regulamente organice
noastre. monopolului turcesc. Mai apoi, trata­ celor două ţări romine, au fost im­ puse in aplicare în anii 1851—1852,
Trecuseră peste cinci sute de ani
de clnd Ţara Romlneascâ şl Mol­ tul de la Adrianopol (1829), a Înscris puse Turciei de către Rusia, care se observă In mărirea volumului
producţiei de cereale, precum şi h»
dova, formate ca state feudale In
prima jumătate a secolului al XIV- dezvoltarea producţiei manufactu­
riere, paralel cu producţia meşteşu­
lea, Îşi continuau existenta lor des­ MIHAI BENIUC gărească şi cu dezvoltarea comer­
părţite. Cele două state erau puse
In slujba boierimii, clasa dominantă x S ţului. Schimbul de mărfuri fusese
sufocat pinâ atunci nu numai de
c epocii, şi serveau deci interesele monopolul turcesc, ci şi de sistemul
acestei clase aslgurtndu-i privile­ economic feudal, caracterizat prin-
giile politice şi economice, printre U f l i tr-o producţie limitată şi totodată
care exploatarea nemiloasă a marii
mase ţărăneşti. printr-o reţea de pieţe locale, du­
blată de o reţea de vămi interne.
Dar nu numai povara boierească
apăsa asupra poporului, ci şi cea Acum au fost desfiinţate nu numai
aceste bariere interne, dar şi vama
turcească. In urma căderii celor 1 8 5 9 — 1 9 5 9 dintre cele două ţări, făcîn-
două (ări sub dominaţia otomană, In du-se Începutul Înfăptuirii unei pieţe
prima jumătate a secolului al Unire de-o sută de ani. Cercară duşmanii hap&îni
XV-lea. Ma* Intli, pentru apărare, Nădejde a celor sărmani, Cătuşe să-ţi pună la mini naţionale unice. Era baza econo­
mică necesară ridicării statului na­
apoi pentru Înlăturarea jugului tur­ Pe atuncea visată cu dor, Şi steaguri cu svastică sus, ţional. In regulamentele organice a
cesc, poporul a luptat In frunte cu Azi dată pe veci tuturor, Dar fiii tăi crunt i-au răpus— fost formulată vag chiar unirea po­
voievozi cutezători ca Mircea cel Fii veşnic slăvită I Fii veşnic slăvită 1 litică a celor două ţări, prevăzln-
Bâtrtn, Ştefan cel Mare, Ion Vodă Din vatra zdrobită-n bucăţi Din soare-răsare lumini
cel Cumplit, Mihai Viteazu sau Di- Atuncea pornişi să te-arăţi. Căzură la noi în grădini, du-se .începuturi de o unire mal de
aproape intre amlndouâ prinţipatu-
mitrie Cantemir. Masele populare Şl cheag ai ajuns pentru noi. Grădinile-s toate-n florar
s-au mişcat necontenit şi Împotriva Icoană a vremilor noi, — Cuprinse de-un singur hotar rile“. In ambele ţâri au fost create
jugului boieresc, dinăuntru, care Fii veşnic slăvită! Fii veşnic slăvită I instituţii noi asemănătoare şi s-a
devenea din veac In veac mai greu. Tu treaptă ai fost şi-nceput. Cununa de grfu de pe steag făcut începutul organizării armatei
In anul 1821, la chemarea mobili­ S-o rupem cu negrul trecut. Şi steaua şi soarele drag naţionale, care fusese desfiinţată de
zatoare a lui Tudor Vladimirescu, Să crească poporul de jos, Şi sonda şi codrii de brazi turci In timpul domniilor fanariote.
poporul Încearcă să pună capăt du- - Stăpîn pe pămîntul mănos,— Cu noi împreună stnt azi —
blei apăsări a boierilor şi a turci­ Fii veşnic slăvită t Fii veşnic slăvită 1 Mica armată numită .miliţie*, ce
lor. Conducătorul răscoalei din anul In muncă de-apururl uniţi, urma #â ia fiinţă In fiecare din cele
1821 făcea parte din burghezie, Şi liberi şi nebiruiţi. două ţări, avea tneâ numai un rol de
noua clasă care Începuse a se for- Dureri doborînd din trecut.
ma^spre sf Ir şi tul secolului al XVII- Noi sîntem şi spadă şi scut—
lea şi era Împiedicată !n dezvol­ Fii veşnic slăvită I (Continuare in pag,