Page 18 - Albina_1959_01
P. 18
*lln Vjpct e d e € a
•tfj»
t'f
(Urmare din pag. I-a) ţiunii externe şi îndeosebi ale An
gliei, Turciei şi Austriei, care erau
strajă. Invăţămîntul naţional, care împotriva Unirii Ţărilor Romîne.
se alia de-abia la început, a primii Turcia, sprijinită de Anglia, era po
impuls tot atunci. S-a măi pievăzttt trivnică unirii, pentru' că menţinerea
dezvoltarea comerţului, industriei, separaţiei îi lăsa mai departe la
căilor de comunicaţie, oraşelor etc. dispoziţie cele două victime multi
Situaţia ţărănimii a fost însă mult seculare. De această separaţie be
agravată, ceea ce a făcut pe Marx neficia şi Anglia, care făcuse din
să caracterizeze Regulamentul Or Turcia slăbită o marionetă a intere
ganic drept „codicele muncii de selor ei economice şi o largă piaţă
dacă". De aceea au crescut nemul de desfacere, in care erau cuprinse
ţumirile ţărănimii împotriva boie şi cele două principate. Austriei îi
rimii. Şi burghezia era nemulţumită, era teamă că Unirea Ţărilor Romîne
pentru că boierimea continua să-şi va intensifica între romînii din
păstreze privilegiile şi să menţină Transilvania dorinţa de a se elibera
în mîinile ei conducerea fiecăruia de sub dominaţia habsburgică şi de
din cele două state. Egalitatea de a cere unirea loi cu romînii de din
plină de drepturi politice cu boien- colo de Carpaţi. tn acelaşi timp.
Austria voia ca Ţările Romîne să
rămînă mai departe despărţite şi Deputatul clăcaş, Constantin Tănase, vorbind in faţa Divanului ari-hoc al
1 IKK' slăbite pentru a le cuceri ea. Fran Munteniei (Basorelief de EFTIMIE BIRLEANU şi FLOREA VLADIM1R)).
ţa a sprijinit Unirea în scopul de a
ftiTOtsŞreyci. nu era înscrisă pe ordinea de zi a
face aici un siat tampon împotriva domn al Moldove: sub numele de
Rusiei şi de a-şi asigura un debu nici unuia dintr6 cele două Divane. Alexandru Ioan I. Noul domn făcea
şeu economic, precum şi o influenţă Reprezentanţii burgheziei, care ar fi parte din rîndurile progresiştilor
politică primordială. Rusia a avut o trebuit s-o propună, o trecuseră sub moldoveni.
• 4* +
atitudine foarte favorabilă faţă de tăcere, făcînd astfel jocul reprezen Alegerea la Bucureşti s-a ţinut in
4» 3! etfcfc» ni p« «i yuvoţi». n tanţilor boierimii. De aceea, depu zilele de 22-24 ianuarie 1859. Nici
V*-.vS.v> <•*.*»* « » ftwtojr1, kMKt^ri 4* AA m»4 * «• Unirea Ţărilor Romîne.
v:f '• fcwovişn»
: r-T-: V ind ţintit « | ii11. In asemenea condiţii, reacţiunea taţii ţărani şi-au dat drumul glasu unul dintre ceie două partide repre
-
irfjtf;» a» <-m|
w» «t <"* « -o* sW «Ml etrfc ii, i«—
. FI
;¥*•> kx- >\ -a *>rt «• si* • T.l ăilirfl •TMiMth rt* fa fa». internă antiunionistă şi-a putut face lui lor de protest, atît în Divanul de zentate in adunare, şi anume, par
< * ? * ■ . • ' < Asm# «Bufa» fa» tWwi. * «iMtlsu la Iaşi, cit şi în cel de la Bucureşti. tidul conservator al boierilor şi par
4Mt fit. M 4* ţyw rtfafai « M , * jocul în voie mai cu seamă in Mol
.vi-v^K- dova. Aici a fost dezlănţuită o ade Mihail Kogâlniceanu le-a dat celor tidul naţional al burgheziei, nu se
^:-N|Kv* - ■* •
= *.»** fW v «U-V t» rJtttt^XSRWSnP^SJ^* vărată teroare împotriva unionişti- moldoveni nădejdea că această re gîndea la dubla alegere a lui
^***-'-**r **fa* SWWIMI4 HH,«I fa»fa lor, în fruntea cărora se afla Mihail formă va fi înfăptuită după reali Alexandru Ioan Cuza, ci fiecare sus
Kogâlniceanu. Astfel s-a ajuns la un
«»«!*»*
U M
=
2= v t : 'bfr. • * fa IW ■ ** ** <r«*« fals plebiscit, care a asigurat reac- zarea Unirii. Nu tct aşa le-a răspuns ţinea pe candidaţii săi de aici. Pen
-- -*** ă»V*«* reanfefafa *»„.
==
tru a iace presiune asupra adunării
celor munteni I. C. Brătianu. El i-a
<>*»»»d .V. Hk*tc*fa ţiunii o majoritate totală separatistă, sfătuit ,să jertfească păsurile lor elective, care era în mare majoritate
tn urma protestelor unioniştilor mol personale pentru ale ţării", ceea ce conservatoare, au fost mobilizate
Facsimil Piotect de lege p~i.ini se doveni, primele alegeri au fost însă arată că fruntaşul burgheziei din masele populare bucureştene şi gloa
te de ţărani din satele din jurul Bucu-
cularizarea averilor mănăstireşti. anulate, iar cele noi au fost cîşti- Ţara Romîneascâ trădase cauza ţă
gate de aceştia. rănimii. Iată de ce foştii reprezen reştiului. Manevra a luat însă o întor
mea este din ce în ce mai prezentă Majoritatea în cele două Divanuri tanţi ai ţărănimii s-au retras deza sătură neaşteptată. Masele populare
au fost gata să dezlănţuie atunci un
în preocupările burgheziei, devenită au constituit-c reprezentanţii boieri măgiţi pe la vetrele lor. război civil. In faţa acestei primejdii,
acum o clasă închegată, datorită mii şi ai burgheziei. Ţărănimea a Asupra Unirii Ţărilor Romîne, vi şi conservatorii şi naţionalii au re
poziţiilor economice pe care le cu fost reprezentată printr-o minoritate sată în cele două Divanuri, a avut nunţat la candidaţii lor şi l-au ales
cerise. Şi pe plan ideologic burghe aproape simbolică. înfăţişarea de să se pronunţe Conferinţa de la Pa tot pe domnitorul Moldovei, Alexan
zia s-a putut maturiza prin dezvol putaţilor ţărani era jalnică, aşa cum ris din anul 1858. Prin convenţia în dru Ioan Cuza, pe care masele îl do
tarea culturii naţionale şi a accen era înfăţişarea întregii gloate a po cheiată, nu s-a admis însă decît o reau. Datorită deci acestei acţiuni
tuării pătrunderii ideilor egalitare porului. Mihail Kogâlniceanu poves ficţiune de .unire", pentru că urma vajnice a maselor populare, domni
ale revoluţiei traaceze. teşte: „deputaţii ţărani... au venit în ca în fiecare principat să se aleagă torul Moldovei a devenit şi domni
In aceste condiţii, burghezia mijlocul nostru slabi, purtind pe un domnitor separat şi ca fiecare torul Ţării Romîneşti, întruchipind
poate organiza şi intensriica acţiu fruntea lor stigmatul muncii silite, şl principat să-şi aibă guvernul său, a»tfel Unirea Ţărilor Romîne. Voinţa
nea ei pentru cucerirea puterii po pot zice chiar qoi De pudoare (ru adunarea sa legiuitoare, .miliţia" populară care stă la baza acestui
litice din mîinile boierimii. Unul din mare act este scoasă în relief de
tre obiectivele cele mai importante /W " ' - f ■ *>•" Mihail Kogâlniceanu Intr-o şedinţă
ale acestei lupte a fost atît schim a Camerei din 9 februarie 1863.
barea formei celor două vechi siate Răspunzînd fruntaşilor politici care
feudale, cit şi contopirea lor înir-un se pretindeau ei realizatori ai Unirii,
stat naţional, corespunzător intere M. Kogălniceanu spunea : „Un rea,
selor economice şi polit'ce ale bur domnilor, eu nu recunosc nimănui
gheziei. Aces' obiectiv includea, dreptul sâ zică că s actul său indi
se-nţelege, şi înlocuirea domniei de i» te**» <w*r & vidual, proprietatea sa exclusivă;
tip feudal printr-o domnie de tip UNIREA E ACTUL ENERGIC AL
nou, în sensul ca domnitorul să nu •* j*'' /'■’y 'y /'■ y ~ ÎNTREGII NAŢIUNI ROMÎNE...
mai fie exponentul boierimii. Pen tci /■,'*■**'■* -Vf*.y ic Ai vxxj.j: -*< UNIREA NAŢIUNEA A FACUT-O".
tru a-şi asigura colaborarea mase iHf, ***^ ttţf :•* ct n ţK**-* < >■?* •' Alături de popor au luptat pentru
lor ţărăneşti, fără al căror sprijin ; <*tn '«iăfKJOf»* »:-•*** *4. • această mare înfăptuire oameni îna
nu era cu putinţă biruinţa,-burghe 4C*f î iţtvf* •şi*-, fwpeijMtWK > < v'svfcv:* intaţi ca Mihail Kogălniceanu, Va-
zia va înscrie în programul ei şi > sile Alecsandri, C. Negri, C. A. Ro-
această revendicare a ţărănimii: setti, Dimitrie Balintineanu şi alţii.
emanciparea şi împroprietărirea
clăcaşilor, care trudeau de veacuri Unirea a pus capăt vechilor state
pe moşiile boiereşti. SrSf t*. •••• / . / ■■ feudale şi a constituit actul de naş
tere al statului naţional romin mo
Ideea Unirii Ţârilor Romîne a fost dern. Curînd după aceea, noul dom
propagată în lucrările exponenţilor nitor Alexandru Ioan Cuza şi primul
culturii naţionale din perioada pre său sfetnic Mihail Kogălniceanu au
mergătoare revoluţiei din anul 1848 Întreprins cîteva reforme ca secu
şi din deceniul următor. Năzuinţa larizarea averilor mănăstireşti, prima
pentru unire n a fost înscrisă în pro Certificatul lui moş fon Rbată, ales al ocolului Zăbrăuţi, ţinutul Putna. reformă agrară şi altele, care, deşi
gramul revoluţiei de la 1848 din Ţara
g: limitate, au dat posibilitatea dez
E Romîneascâ, dar a fost exprimată tn şine) pentru străini (reprezentanţii (armata) şi capitala sa. Ca insti voltării capitalismului în Rominia şi
timpul revoluţiei. In Moldova, aceas paterilor străine) şl pentru adunarea tuţii comune care sâ dea o oare a noilor forţe de producţie. In aces
tă năzuinţă a fost prevăzută de M. In care ei intrau ca reprezentanţi a care aparenţă de unire, a fost ad te noi condiţii, s-a putut forma
Kogâlniceanu tn programul redactat mai mult de un milion de împilaţi, misă o .comisie centrală" şi o înaltă noua clasă socială, proletariatul,
de el după înăbuşirea mişcării de unionişiii (adică deputaţi! boierimii] curte de casaţie cu sediul la Foc căreia i-a revenit misiunea de a
1 acolo. , şi burgheziei) s-a grăbit a le Înlesni şani. duce ptnâ la capăt revoluţia bui-
1 După neizbutitul 1848, democratul cumpărarea de haine nouă". Dar ceea ce marile puteri euro ghezo-democraticâ şi a trece la re
= revoluţionar Nicolae Bălcescu, ac- Ei au votat cu înflăcărare pentru pene au refuzat să admită, aveau voluţia socialistă.
j| tivind neobosit în emigraţie pentru o Unirea Ţărilor Romîne, în nădejdea sâ înfăptuiască* masele populare. Burghezia aliată cu moşierimea tn
ş revoluţie viitoare, întrezărea că că, in desfăşurarea dezbaterilor, va Alegerea s-a tăcut mai întîi la îăşi, cadrul .monslruasei coaliţii" l-au
s această revoluţie trebuia să ducă veni la rînd şi marele lor păs: unde, în ziua de 5 ianuarie 1859 a detronat pe Cuza Vodă, fiindcă in-
i la „uniiatea şi libertatea naţională*1. dezrobirea şl Împroprietărirea. S-au fost ales în unanimitate colonelul
| Conţinutul ideii de „unitate* avea înşelat însă, căci această reformă Alexandru Cuza şi proclamat ca fâptuise reforma agrară şi au in
staurat în anul 1866, printr-un ple
1 pentru el un înţeles mult mai larg,
H fnsemnînd totodată „domnirea de- biscit fals, o dinastie străină pentru
1 mocraţiei" sau „domnirea poporu- a sprijini regimul nefast burghezo-
| lui prin popor**. Spre deosebire de CENTENARUL moşieresc. Statul naţional a fost
b N. Bălcescu, care avea să moară transformat intr-un instrument de
| curînd după aceea (1852), aproape
j§ toţi ceilalţi conducători aî burghe- <> exploatare şi de oprimare a ţărăni
| ziei limitau această idee la intere- I» Unirea — acest cuvînt întîiaşi-dată mii muncitoare şi a proletariatului.
| sele lor egoiste de clasă. L-am învăţat pe cînd umblam la şcoală. De-abia după eliberarea patriei
| Cu prilejul tratatului de Ia Paris !> Neşters în minte mi-a rămas moş Roată noastre de sub jugul fascist, pu
| din anul 1856, marile puteri euro- i» Cu-nţelepciunea lui proverbială.
| pene, finind seama de cererile re- ri Şi mai tîrziu la horele din sat. terea politică a trecut în mîinile oa
§ prezentanţilor burgheziei romîne (> Pe strune jucăuşe de vioară, menilor muncii. Statul nostru de-
| aflaţi în emigraţie, precum şi de nă- (1 Un lăutar bătrîn mi l-a cîntat mocrat-popular făurit de clasa mun
| zuinţele poporului nostru, au admis, Şi l-am păstrat în gînd ca pe-o comoară. citoare în alianţă cu ţărănimea
I printre alte clauze referitoare la
| cele două ţări romîne, şi convo- Trecut-au ani — şi vînturi de-hnoire muncitoare, sub conducerea parti
1 carea a două Divanuri, numite S-au abătut pe plaiurile ţării, — dului de avangardă al clasei mun
| ,ad-hoc“, care să se rostească asu- Noi, umăr lingă umăr prin unire citoare, duce cu fermitate lupta
| pra dorinţei pentru o nouă organi- Am dărîmat cetăţile-mpilării. pentru lichidarea exploatării omu
| zare internă. Aceste Divanuri urmau Azi, cot la cot muncim în libertate,
| să fie alcătuite din reprezentanţi ai Călăuziţi de gîndul fericirii — lui de către om, pentru ridicarea
| .tuturor claselor sociale*. Deşi ar fi <»■ Prin faptele de astăzi minunate continuă a nivelului de trai mate
§ trebuit să fie convocate .de îndată" i * Cinstire-aducem Actului Unirii I rial şi cultural al celor ce muncesc,
| acest .de îndată* a fost tărăgănat ri. pentru triumful deplin cri soclaiis-
| timp de un an şi jumătate, din cau- GEORGE BREAZU
! za manevrelor diplomatice ale reac- comuna Leordenl, regiunea Piteşti 11 / muhii in patria noastră.
iiiimindiwiiiraiiiiwiiniiiiHtiiiiia
