Page 19 - Albina_1959_01
P. 19
■ M U G I CGM W ILI
piHilUHlf
In aceste zile, mii de colectivişti tşi spun cuvintul în
cadrul adunărilor generale ale gospodăriilor colective, asupra | C i f r e |
muncii desfăşurate in anul care a trecut. Pornind de la expe
gospodari | grăitoare |
rienţa bogată ciştigată in acest an, trăgind învăţăminte din
tot ce au făcut bun, ca şi din lipsuri, ca pricepuţi
ce sint, colectiviştii dezbat şi statornicesc planurile de producţie pe
anul 1959. Ei le îmbogăţesc cu propuneri preţioase menite să H • Colectiviştii din gos- ]jj
ducă la continua înflorire a gospodăriilor colective, la necontenita |§ podăria agricolă colectivă H
bunăstare a membrilor acestora. g „Brazdă nouă" din Cri st u- ||
In pagina de faţă vă prezentăm aspecte de la citeva adunări H ru Secuiesc, Regiunea Au- g
generale ale colectiviştilor, ţinute în aceste zile. H tonomă Maghiară, au obţi- g
ş nut In anul 1958 producţii =j
iz mari la hectar: 1.852 kg. g La gospodăria agricolă colectivă „losif Rangheţ“ din
H de grîu, 2 400 kg. de orz, g comuna Ciorăşti s-au primit în ultimele două săptămîni 60.
B I L A N Ţ U R I , D E Z B A T E R I , H 2.182 kg. de ovăz, 3.100 kg. ;z noi cereri de înscriere in gospodărie.
g de porumb şi 36.334 kg. de m
In fotografie : Ion Strbu, unul dintre ultimii înscrişi, adu-
g sfeclă de zahăr. Fondul de s cind la sediul gospodăriei cererea sa şi pe a mamei sale^
H bază al gospodăriei a tre- -V
P R O I E C T E . . . H cut de un milion. Realiză- if Dumitra Sîrbu.
g file deosebite ale acestei g
_z gospodării, ca şi a celor- g
La sediile gospodăriilor co schimbul celor 21 de vagoane g lalte unităţi socialiste din =
zz mulţi ţărani muncitori să gj Z P u tin i & r,c<
lective e o frămîntare $i o în cu oereale contractate. s raion, au făcut ca tot mai g
sufleţire cum n-au fost în tot In adunarea generală briga
timpul anului. Intr-un loc se dierul Stan Ştefan a spus că g se înscrie în gospodării co- §f
dă formă definitivă dării de dacă anul trecut gospodăria ar gg lective şi întovărăşiri. Ast- M
seamă, în altul preşedintele a fi cultivat 100 de hectare în §§ tel, in raionul Cristuru Se- |g !W \ I A V U L T
înmănunchiat un teanc de ce plus cu sfeclă s ar fi putut da g cuiesc, s-a terminat zilele gg
reri noi pe care le va supune la ziua-muncă 20 lei, în loc de g acestea cooperativizarea a- j|
aprobării adunării. în alte părţi 12 lei, cîţ s-au dat. Nu-i nu jg gricuiturii. gg Zilele trecute, s-a ţinut la hectare, iar cea cultivată c«
se discută planul de producţie mai părerea lui. E a tuturor gospodăria noastră adunarea floarea-soarelui de la 64 la 100
şi se iau liotărîri. Aşa se în- de aici. Ca atare, In adunarea g • In anul 1958, fondul jj generală cu care prilej, după de hectare.
tîmplă acum şi în satele ra generală colectiviştii au hotă g de bază al gospodăriei co- 3 ce am făcut bilanţul muncii Un alt obiectiv prinoipal al
ionului Rîmnicu Sărat... rît să mărească în acest an \z lective „Steagul roşu" din zz pe 1958, am discutat planul planului nostru de producţie îl
In numai un an, adică de suprafaţa cultivată cu sfeclă H Salonta, a crescut cu H de producţie pe anul 1959. La constituie dezvoltarea şectoru-* *
la 1 februarie 1958, G.A.C. cu 66 hectare, pe cea de floa- = 1.229.205 lei, ajungînd la =j întocmirea acestui plan. de un lui zootehnic. Pentru acesta
„Zorile Socialismului" din rea-soarelui cu 60 hectare, gg 3.357.272 lei. Venitul bănesc gg preţios ajutor ne-a fost Expu avem create toate condiţiile.
Spătăreasa şi-a înscris hotărît iar cantităţile de produse con g al gospodăriei a fost în g nerea tovarăşului Gh. Gheor- Nutreţurile sint asigurate din
numele printre gospodăriile tractate cu statul, socotind du g acest an, de 3.156.558 lei. g ghiu-Dej la plenara C.C. al producţia noastră. La fînuri şi
puternice. In decursul primu pă beneficiul pe care l-au a- §g Izvorul principal de veni- g P.M.R, din 26—28 noiembrie grăunţe vom adăuga şi în vii-*
lui an de existenţă fondul de vut anul trecut, le-au mărit g turi ale gospodăriei l-au g 1958. Studiind cu atenţie Ex tor furajele însilozate care am
bază s a încincit. Nu-i nimic cu încă 70 de vagoane. gg constituit contractările. De gg punerea, colectiviştii au îm constatat că măresc mult proi
de mirare, după cum nu-i de ★ = aceea, ia adunarea generală g bogăţit planul de producţie cu ducţia. Avem acum 36 de vaci
mirare faptul că colectiviştii La gospodăria agricolă co g care s-a ţinut recent, colec- g propuneri menite să ducă la de lapte, 30 de scroafe şi 550
de aici sint primiii pe regiune lectivă „7 Noiembrie" din co g tiviştii au hotărît să con- g| dezvoltarea gospodăriei, cit şi de oi mame. Pentru 1959 am
la producţia linei de oaie. muna Bălăceanu, adunarea ge gg tracteze cu statul, în acest g a veniturilor lor. hotărit să mai cumpărăm nouă
Cu banii luaţi de pe lina oi nerală dezbate planul de pro H an, 249.000 kg. de cereale = Toţi vorbitorii cafteau luat vaci, să ajungem să avem cîte
lor şi-au cumpărat un auto ducţie pe 1959. Au luat cuvîn- gj şi 72.800 kg. de carne. g cuvintul au arătat că este cu cinci scroafe şi 100 de ol
camion nou. In decursul anu tul, şi au stîrnit discuţii aprin putinţă, şi adunarea generală la fiecare sută de hectare.
lui trecut au mai ridicat un se, Radu Tudor şi Marin Uda- g • Gospodăria colectivă g a aprobat, ca să mărim pro Vom creşte 3500 de păsări
grajd, o remiză, o magazie de tu, care au spus că nu-i de loc g „Filimon Sirbu‘ din Coma- g ducţia la hectar şi să dezvol şi vom ajunge la 20 de
cereale, două pătule, un sai firesc ca producţia să difere g na, regiunea Constanţa, a g tăm sectorul zootehnic. Astfel, stupi la 100 de hectare. O dată
van. Le-au făcut cu bani de la o echipă la alta. g cunoscut in anii care s-au g am socotit că se poate obţine, cu mărirea efectivelor de ani
puţini, din materiale ieftine — De ce, au întrebat oa = scurs de la înfiinţarea sa, o g o producţie de 3000 kg de po male vom creşte şi producţia
şi trainice pe care le-au menii, Trifan Gherghina a g dezvoltare continuă. Astfel, g rumb la hectar, de 1500 kg de lor. Pentru aceasta continuăm
avut la îndemînă, fără meş putut să scoată de pe 1,875 g numai din 1956 ptnă în 1958 g grîu, 1200 kg floarea-soarelui lucrările de selecţie Începute
teri sau lucrători din a- hectare 36.000 kg. de sfeclă, = fondul ei de bază a crescut g şi 20.000 kg sfeclă de zahăr. la toate speciile şi în special
fară. In felul acesta construc iar Nicolae Draqomir de pe a- g de trei ori, ajungînd la g Anul 1958, care a fost secetos, la oi pe care le vom înlocui
ceeaşi suprafaţă, cu 10 tone
ţiile nu au încărcat bugetul, mai puţin ? g 1.501.000 lei. In 1958 gos- g ne a dovedit ce mare însem treptat prin rasa Caracul.
iar ziua-muncă nu şi-a micşo Ei au hotărît deci să extin g podăria a realizat venituri = nătate are lucrarea bună a p5 Folosind aipa pe care o avem
rat valoarea, ci, dimpotrivă- dă metoda acordului familial g băneşti in valoare de 2.214D00 g mîntului şi îngrăşarea lui. Ast în apropierea gospodăriei vom
■ Au împărţit, anul trecut, pen la toate culturile prăşitoare. In g lei, aproape jumătate din a- g fel, în anul trecut am depăşit mări suprafaţa de grădină iri
tru fiecare zi muncă 15 kg ce felul acesta fiecare se va simţi H cestea avînd ca izvor sectorul g planul de producţie la toate gată pînă la 25 de hectare.
reale, cu toată seceta care a dator să muncească cu maxi g zootehnic. Ca urmare, valoa- g culturile. Am recoltat, de pil Altă acţiune pe care am ho
bîntuit. mum de randament. §î rea zilei-muncă a fost de H dă, de pe fiecare hectar cîte tărît să o începem în anul a-
Faptele mai sus amintite Ion Topală, şef de echipă, a g 40 lei. g 1245 kg de grîu, 2386 kg de cesta este dezvoltarea secto
le-am desprins, cu precădere, remarcat, spre mirarea unora porumb, 1542 kg floarea-soa rului viti-pomicol. Pe dealuri
din darea de seamă prezentată care se mulţumesc cu puţin, g • Cu toate condiţiile de g relui. şi 18.300 kg sfeclă de vom planta 10 hectare de vie
în această zi în faţa colecti că cifrele planului de produc g secetă din anul acesta, co- = zahăr- De aceea, pentru reali şi 15 hectare de livadă. Ne am
viştilor din Spătăreasa ţie nu-s pe măsura puterii gos H lectiviştii din comuna Tra- g zarea producţiei planificate gindit însă şi la viitorul mai
* podăriei colective. g ian, raionul Caracal, au re- g vom da cea mai mare atenţie îndepărtat. De aceea vom în-
La 15 ianuarie, mijlocaşii După dezbateri au stabilit g coltat de pe cele 96 hectare g aplicării tuturor regulelor a- fiinţa o pepinieră viti-pomi-
Stoica Gavrilă. Ion Turcan, Pa- măsuri pentru a obţine o s cultivate cu ffriti, ci te 2.050 g grotehnice. colă pe o suprafaţă de două
vel Lungu şii alţii care au stat producţie medie de 2.500 kg. H kg. de boabe şi de pe cele g Dintre toate culturile agri hectare.
şi au gindit multă vreme, au porumb la hectar, 2000 kg de g 63 hectare cultivate cu po- M cole cele mad rentabile la noi Dacă ar fi să rezumăm î»
cerut să fie primiţi în gospo floarea-soarelui şi 25.000 kg. g rumb, clte 2.800 kg. ştiu- g s au dovedit a fi culturile teh puţine cuvinte pianul nostru
dăria agricolă colectivă din la sfecla de zahăr, a cărei su nice. Astfel, un hectar de ce pe 1959, am spune că obiecti
Ciorăşti. Preşedintele Ion Co- prafaţă se va mări în acest g leţi. Producţiile acestea au g reale ne-a adus un venit de vul lui este în primul rînd fo
man a pus cererile lor de-o an de 2,5 ori. Sarcinile aces = fost cu 1.000 kg. grîu şi cu g 2—3000 de lei, în timp ce la losirea fiecărui petic de pă-
parte şi aşa le-a prezentat şi tea au devenit de-acum obiec g 2.000 kg. porumb Ia hectar g un hectar de sfeclă de zahăr mînt prin cultivarea cu plan
adunării generale. Adunarea tive, pentru a căror îndeplinire j§ mai mari decît cele obţinute g venitul realizat a fost de 9000 tele cele mai' potrivite. La a*
le-a discutat şi a scos in evi colectiviştii de aioj ca şi din lei. In anul 1959 vom mări, ceasta se adaugă qrija pentru
denţă faptul că cei cu qospo- alte părţi ale ţării au şi în g în sectorul individual. M aşadar, suprafaţa cultivată cu îmbinarea ramurilor de pro
dărie mică din sat ar putea ceput lupta. ăuiw uiiim u; ^ iimntinmtmttiHHWHftfiiiiHffimfliiihP sfecli de zahăr pînă la 50 de ducţie care să ducă la dezvob*
lua pildă de la această intim tarea multilaterală a gospodă
plare. Că dacă s a înscris Pa- riei colective.
vel Lungu cu nouă hectare ce-ar Rezultatele bune obţinute
mai avea de aşteptat — să zi VffeT de colectiva noastră, belşugul
cem — cel cu două sau numai ... . în Aa-fe din casele colecriviştilor au fă
cu un hectar ? cut ca an de an să vină ală
Peste 60 de cereri noi s-au turi de noi tot mai mulţi ţă
strîns aici cu puţin timp îna rani muncitori. Astfel, numea
în anul 1958 s-au înscris 119
intea adunării generale.
familii cu 256 de hectare. Gos
Gospodăria colectivă „Iosdf podăria noastră a crescut ast
Rangheţ" din Ciorăşti a avut fel, ajungînd la 333 de familii
anul trecut un venit de un mi cu 983 hectare. In anul 1959
lion şi jumătate Iei. E un lu va trebui să muncim mai de
cru remarcabil pe care oricine parte ca să dovedim tuturora
de aici îl aminteşte cu mare că drumul nostru este tel care
satisfacţie. A treia parte din duce spre belşug.
venitul acesta l-au obţinut de Pentru întărirea gospodăriei
pe urma sfeclei de zahăr. Au noastre trebuie să dezvoltăm
scos o producţie de 22.600 kg în primul rînd averea obşteas
la hectar, iar pe lotul brigăzii că. Am ajuns acum la un fond
a 6-a a lui Naunică Toqan, de bază de 100.000 leu la su
producţia a fost de 30.000 kg. ta de hectare ■. in 1959 vrem
Colectiviştii de aici nu au expe să-l dublăm.
rienţa marlor cultivatori de Ţin să adaug că gospodăria
sfeclă (sint abia doi ani de cînd noastră colectivă dispune de
cultivă), dar s-au dovedit capa toate mijloacele pentru a da
bili să biruie c tradiţie învechi viată proiectelor pe care nf
tă, susţinută de cei care spu le-am făcut.
neau că pe-aici cultura de sfe
clă nu prinde. Cîştig bun au Gospodăria agricolă colectivă „Steagul Roşu* din comuna Salonta, regiunea Oradea, rea N1CULAEŞ ION
scos şi de pe urma animalelor, lizează venituri însemnate de pe urma sectorului zootehnic. preşedintele gospodăriei co
iar 300.000 de lei din venitul In fotografie: un nou tot de ode îngrăşate ce urmează să fie predate statului, pe lective „Flamura Roşie" din
amintit i-au primit de ta stat in baza contractului încheiat. comuna Tirzii, raionul Hujd
