Page 2 - Albina_1959_01
P. 2

;'  r   “       ' " ' I   ..'  ' l  l  t  ......ă   -r..ş...  j».:.............................:. '....:.... '<






                                                                                        110  ani  de  Sa  naşterea  păetului  revoluţionar bulgar
                                                                                                            HRISTO  BONEV

                                                                                       Inţr-o  Sfearfi  de'  janharie  a  anului
                                                                                      1IT4ÎT  s-a  'născtît in   'satiiî Calofer,  în
                                                                                      casa  învăţătorului  Botiu  Petcov,  fiul
                                                                                      lui  cel  mai  mare,  Hristu.  învăţător
                                                                                      cu  o  leafă  de  mizerie,  lipsit  de  pâ-
                                                                                      mînt,  tatăl  lui  Hristu  n-a;  avut  altă
                                                                                      avere  în  afară  de  învăţătdra  sa.  Bo­
                                                                                     tiu  Petcov  a  fost  unul  din  literaţii
                                                                                      de  vază  ai  renaşterii  bulgare  din
                                                                                     secolul  trecut.  Chiar  daci   primul
                                                                                     lui  născut  n-a  avut  parte  de  prea
                                 Noul  sat  Borujovo  din  R.  P.  Bul garia
                                                                                     multă  pîine  şi  carne,  de  haine  căl­
              ^ii!lill!f!!!ll,"!IIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIII!!!ll!lllllll!lllllllllll!lll!lilllllllllll!llllllll!llllllll!lllllll>l!!ll!lllllll!llll  duroase  sau  jucării,  tatăl ;  s-a  stră­
                                                                                     duit  să-i  împartă  din  pribosul  cu­
              | r ’Mmdry^                              w m m e                       noştinţelor  lui  şj  apoi  cu  bruma  de
                                                                                     bani  ce-i  avea  să-l  trimită  la  Odesa
                                                                                     ca  să  urmeze  liceul.
                                                                                                           ■
                                                                                       Bulgaria  trăia  timpuri  gTele.   Dar
                                                                                     de  o  parte  si  de  alta  a  DUnării,  în
              ^    "HiiMm.............. ....muJ'JL                                   ţările  subjugate  de  imperibl  otoman,
                                                                                     începuse  să  bată  un  vînţ  de  liber­
                   Pe  zi  ce  trece  căminele  culturale  din  tru  nevoile  căminelor  culturale  o  parte  tate.  începuse  să  ardă  flacăra  revo­
                 R.  P.  Bulgaria  realizează  o  legătură  tot  din  fondurile  destinate  acţiunilor  cultu­  luţiei,  a  luptei  pentru  eliberare  de
                 mai  strînsă  între  activitatea  lor  cultura­  rale.  Ca  exemplu,  în  această  privinţă   sub  jugul  turcesc  şi  pentru   forma­  vechei  prietenii  romîno-bulgare.  Zeci
                 lă  de  masă  şi  problemele  practice  pe  pot  fi  citate  G.A.C.M.  din  satele  Liubi-   rea  unui  stat  naţional  bulgar.  Comi­  de  case  poartă  azi  plăci  comemora­
                 care  le  au  de  rezolvat  gospodăriile  agri­  meţ-Svilengrad,  care  a  vărsat  suma  de  tetul  Central  al  revoluţionarilor  bul­  tive  ce  amintesc  că  pe  Calea  Moşi­
                 cole  cooperatiste   de  muncă.  In  multe  20.000  leva  pentru  nevoile   căminului  gari,  inspirat  din  luptele  1  democra­  lor  sau  pe  Şerban  Vodă,  pe  Calea
                 părţi  căminele  culturală" şi  &A.C.M.  au  local,  C-iubra-Polianovgrad,  care  a  dat  tice  ce  se  duceau  pe  vremea  aceea  Vergului  sau  în  diferite  oraşe  din
                 înregistrat  mari  succese  în  activitatea  căminului  cultural  4.000  leva  etc.  în  Rusia  organiza  si  antrena  ma­  ţară  a  lucrat  şj  activat  revoluţiona­
                 lor  comunăr                        Pe  lîngă  ajutorul  bănesc,  G.A.C.M.   sele  populare  bulgare   în   această  rul  Hristo  Botev.
                  Astfel,  la  iniţiativa  grupului  de  pro­  acordă  şi  un  număr  oarecare  de  zile-   mare   mişcare  naţională?   Tînărul   El  şi-a  dat  seama  că  poporul  tre­
                 pagandişti  şi  a  secţiei  agricole  a  sfatu­  mimcă  secretarului  sau  bibliotecarului  Hristu  Petcov,  care  mai  ttrziu  va  fi  buie  făcut  să  înţeleagă  scopurile  re­
                 lui  popular  raional  Polianovgrad,  în  căminului  cultural  respectiv.  In  multe  cunoscut  sub  numele  de  Hristo  Bo-  voluţiei, de  aceea  îşi  va  pune  în  sluj­
                 unele  satie  ale  raionului  au  luat  fiinţă  comune  problema  salarizării  personalu­  tev,  trece  pentru  prima  Oară  prin   ba  patriei  talentul  său  de  ziarist  şi
                                                                                                                     poet.  De  numele  său  sînt  legate  zeci
                 cercuri  pentru  însuşirea  şi  generalizarea   lui  căminului  cultural  este  rezolvată  în  ţara  noastră  şi  poposeşte  la  Ode­  publicaţii :   „Tîpan"   (Toba),
                                                                                                                 în  de
                                                                                         activînd
                                                                                     sa.
                                                                                                          început
                                                                                                  de  la
                experienţeţ  crescătorilor  de  vite   din   acest  fel.  Numărul  ziTelor-muncă  pen­  cercurile  ilegale  ale  mişcării  revo­  „Duma  na  bălgarschite   emigranţi"
                                                   tru  luna  respectivă  sau  pentru  anul  în­
                R.S.S.  Moldovenească.  Un  alt  exemplu : treg  este  fixat  de'  adunarea  generală  a.  luţionare  ruse  cu  care  de  altfel  va  (Cuvîntul.   emigranţilor   bulgari),
                  De  ani  de  zile                                cooperatorilor.   In  păstra  toată  viata  strînse .  legături.  „Cîrlej"  (Căpuşa),  „Budîlnfc"   (Deş­
                 conducerile  -  cămi-                             Nevestino-Polianov.  Aci  cunoaşte  scrierile  marilor  revo­  teptătorul),   „Zname"   (Drapelul),
                 nelor  culturale   şi   Din  experienţa           grad,   bibliotecar u   luţionari  democraţi   ruşi ■  Belinski,  „Svoboda".
                 ale   G.A.C.M.  din                               lui  i  se  acordă  300   Herzen,  Cernîşevschi,   Dgbroliubov.  PoeASile  sale  au  înflăcărat  cetele
                 regiunea   Hascovo    căminelor  culturale        de  zile-muncâ,  în  Hristo  Botev  va  fi  definitiy  prins  în  de  revoluţionari  bulgari  ce  se  pre-
                inaugurează  sărbă- .   din  R. P.  Bulgaria       Ognen  —■  acelaşi   focul  .revoluţiei.  El  visează  o  revo­  qăteau  pentru  marea  luptă :  „Hai-
                 toreşte   campania                                raion  —  200  de  zi-   luţie  care  să  realizeze „unirea  naţio­  ducii",   „Mamei   mele",   „Lupta",
                 însămînţărilor   de                               le-muncă.  Intr-o  se­  nală  şi  frăţească  a  popoarelor,  unire  „Logodnica",  „Elegie",   „La  despăr­
                toamnă,  organizînd  „Simpozioane  ale  se­  rie  de  sate  din  raionul  Popovo,  bi­  care  să  pună  capăt  suferinţelor  lor,  ţire",  iată  cîteva  dintre  ele.
                 mănătorului".   La  aceste   simppzioane  bliotecarilor  căminelor   culturale  li  se   mizeriilor  şl  exploatării  şi . să  instau­  In  1876.  pe  vasul   austriac  „Ra-
                preşedinţii  gospodăriilor  cooperative  de   acordă  250—300  de  zile muncă  pe  an.  reze.  libertatea  şi  egalitatea  pe  pă-  detzky".  printre  cei  care  silesc  pe
                muncă  aduc  la  cunoştinţa-  , cooperatori­  ' In  ultimul  timp  gospodăriile  coopera­  mînt".   j  căpitanul  vasului  să  acosteze  pe
                lor  sarcinile  agricole  ce-şj  aşteaptă  re­  tive  din  satele  Antimova-Polianovgrad,   Lâ  11  mai   1867,  reîntors  pentru   malul  bulgar,  este  şi  Hristo  Botev.
                zolvarea,  iar  colectivele-  artistice   de  Zlatna-Niva  şi  Doiranti-Novipazar,  Gor-   puţin'  timp  în  satul  său,  ,el  ţine  o   In  fruntea  cetei  lui  el  se  va  lupta
                amatori  ale  căminelor'  culturale   pre­  na  Lipnita-Pavlicheni,  Cosovo-Vidin  etc.,  înflăcărată  cuvîntare  atacînd  autori­  vitejeşte  cu  trupele   de  başibuzuci,
                zintă  bogate  programe  artistice,  urmate   acordă  ajutor  căminelor  culturale  şi  în  tăţile  turceşti  împilatoare,; cît  şi  pe   pomaci,  tătari  şi  a.poi  cu  oştile  tur­
                de  petrecer-i  populare.       ,  ce  priveşte  construirea  clădirilor  noi,'  chiaburii  satului  —  ciorbaţţii  —  care   ceşti.  In  seara  de  2  iunie  1876  va
                  Căminul  cultural  din  saţul  Maltei  Voi  punîndu-le  la  dispoziţie  în  mod  gratuit  căutau  să  adoarmă  .poporul  cu  vor­  cădea  ca  un  erou  în   lupta  de  la
                den-Svilengrad  ţine  o  strînsă  legătură  materiale  de  construcţie :  piatră,  cără­  be  mincinoase.  Urmărit  de  autorităţi   Vraţa,  în  Bulgaria.  Avea  aproape  28
                cu  gospodăria  cooperativă  locală.  Acest  midă,  qrinzi,  precum  şi*  mijloace  de-  el  trece  în  ţara  noastră,  unde   va   de  ani  cînd  viaţa  lui  s-a  curmat.
                cămin  organizează  în  mod  regulat  seri  transport.               trăi  aproape  zece  ani  din  scurta  sa   Lupta  lui  Hristo  Botev   n-a  fost
                ale  crescătorilor  de  animale,  ale  meca-   Cooperatorii  participă  cu  entuziasm  la   existenţă,  anii  cei  mai  bogaţi   din   zadarnică.  In  1877—78,  după  victo­
                nizatorilor,  distribuie  cărţi  care  tratează  acţiunea  de  construire  a-, noilor  clădiri  viaţa  sa  de  revoluţionar,  de  poet  şi   riile  obţinute  împotriva  turcilor  de
                probleme  agrotehnice  etc.  Cu  toate  că  ale  căminelor  culturale.  In  raionul  Kius-  de  publicist,  activitate  ce  l-a  înscris   către  armatele  ruseşti,   alături   de
                satul  nu  are  decît  500  de  locuitori,  pe  tendil,  spre  exemplu,  prin  munca  volun­  ca  una  din  cele  mai  reprezentative   care  au  luptat  şi  armatele  romîne
                lîngă  căminul  cultural  funcţionează  două  tară  a  populaţiei  şi  cu  ajutorul  cotiza­  figuri  ale  renaşterii  bulqaip  şi  a  re­  şi  bulqare,  poporul  bulgar  se  elibe­
                coruri,  o  echipă  de  dansuri,  un  colectiv  ţiilor  adunate  prin  autoimpunere,  s-au  voluţiei  naţionale  democratice   din   rează  de  sub. jugul  otoman.  Dar  idea­
                teatral,  o  şcoală  muzicală,  un  lectorat.  construit  noi  cămine  culturale  în  satele   anii  1870—1877.  lurile  de  luptă   ale  revoluţionarilor
                Căminul  cultural  din  satul  Sitovo-Silis-   Gorna  Grastiţa.  Catrişte,  Rijdaviţa,  Lom-   Lupta  revoluţionară  desfăşurată  de   n-au  fost  realizate  decît  mult   mai
                tra,  avînd  ca  bibliotecar  pe  Veselin  niţa  etc.                Hristo   Botev  în  Ţările  Romîneşti   tîrzju,  după  insurecţia   antifascistă
                Patraşcof,  menţine,   de  asemenea,   o                             se  contopeşte  Cu  întreaqa  acti-   din  9  septembrie  1944.  Poporul  bul­
                                                    In  vederea  asigurării  unei  bune  apro­
                strînsă  legătură  cu  gospodăria  coopera­  vizionări  cu  cărţi  a  căminelor  culturale,   1 vitate a Comitetului Central revoluţio.  gar  condus  în  luptă  de  partidul  co­
                tivă  de  muncă  din  localitate.  In  cursul   comitetele  executive  ale  unor  sfaturi   |  nar  bulgar  care  a  activat  pînă  la   munist  a  făcut  ca  visul  milenar  al
                primăverii  în  stupina  gospodăriei  a  fost   populare ;aţ»  hotărî t  ca  qospodăriile  coo-   războiul  de  independentă  pe  pâmîn-   poporului  frate  de  peste  Dunăre  să
                observată  apariţia  bolii'„putrezirea'  no­  'fferafîVe’şi" sfaturile  populare  săteştf  să   tul  patriei  noastre.  De  ld /noi  por­  devină  realitate.
                bilă".  Bibliotecarul,  care  se  interesează   cedeze  căminelor  cuturale  anumite  su­  neau  cetele  de  revoluţionari   peste   Comemorarea  marelui  revoluţio­
                îndeaproape  de  treburile   gospodăriei,   prafeţe  de  teren  arabil  pentru  folosinţă   Dunăre,  la  noi  s-au  editat  toate  zia­  nar  bulgar  Hristo  Botev  devine  rin
                a  pus  imediat  la  dispoziţia  cooperatori­  temporară.  Venitul  net  realizat  din  pro­  rele  revoluţionare  bulqâre  care   ţi­  simbol  strălucit  al  vechei  prietenii
                lor  cărţi  despre  creşterea  albinelor.  Afa­  ducţia  agricolă  de  pe  aceste  terenuri  se   neau  vie  flacăra  libertăţii  si  a  dra­  dintre  popoarele  noastre,  care  de-a
                ră  de  aceasta,  el  însuşi  a  organizat  lec­  va  adăuga  fondurilor  căminului  cultu­  gostei  de  patrie.   In   Focşani,   în   lungul  veacurilor  au  luptat  împreună
                turi  colective,  citind  în  faţa  coopera­                         Brăila,  Galaţi.  Giurqiu  sau  Ploeşti,   pentru  libertate  si  independenţă  na­
                torilor  cele  mai  interesante  capitole  în   ral.  In  raionul  Novipazar  hotărîrea  co­  dar  mai  cu  seamă  în  Bucureşti,  emi­  ţională  si  care  astăzi  merq  înfrăţite
                                                  mitetului  executiv  al  sfatului  popular
                legătură  cu  combaterea   acestei   boli.   raional,  de  a  se  da  căminelor  3—5  ha   granţii  bulgari  —  hîşovii   sau  haij   în  lupta  pentru  făurirea   socialis­
                Aceasta  a  contribuit  la  salvarea  albine­  teren  arabil  spre  folosinţă   temporară,   ducii  cum  se  intitulau  cu  dreaptă   mului.
                lor.  Biblioteca  căminului  cultural   din                          mîndrie  —  au  legat  şi  mai  tare  firul     L.  ŞAPLAN
                satul  Doina  Oriahoviţa  este  un  ajutor   se  aplică  şi  dă  roade  bune.   Venitu­
                                                  rile
                                                       obţinute  se  folosesc  în  special
                preţios  al  brigăzilor  şi  echipelor  din
                G.A.C.M.   Aceasta  a  organizat   cinci   pentru  achiziţionarea  de  cărţi  noi.  In
                conferinţe  cu  cititorii  săi,  pe  teme  a-   această  direcţie  realizări  frumoase  au  şi
                gricole.  In  vederea  îmbunătăţirii  cul­  satele  din  raionul  Razgrad.  In  satul  Osj
                                                  trovo-Razgrad,  de  cîţiva  ani  se  asigură
                turii  de  sfeclă  de  zahăr,  bibliotecara
                Todorca   Nicolova   a   organizat  pe   căminelor  culturale  venituri  suplimenta­  □iuLiii i LLA
                brigăzi  analiza  unor  broşuri  apărute,   re  de  pe  urma  terenului  folosit  în  acest
                în care  era vorba tocmai  de  această  pro-*   fel.
                blemă,  ceea  ce  a  contribuit  la  sporirea   Gospodăriile  agricole  cooperative  de
                interesului  cooperatorilor  faţă  de  cultu­ muncă  acordă  căminelor  culturale  spri­  Foile  albe,  pe  masa  din  mijloc,
                ra  sfeclei  de  zahăr  şi  la  mărirea  produc­  jin  şi  prin  punerea  la  dispoziţie  a  mij­  Par  nişte  ferestre  deschise  sub  soare,
                ţiei  fa  hectar.  Drept  urmare,  echipa  con­  loacelor  de  transport  pentru  colectivele   Spre  albele,  galbene,  negre  popoare
                dusă  de  Ştefana  Ganceva  a  obţinut  Ia  artistice  de  amatori;  cu  ocazia  vizitării   Ce  luptă  sub  steagul  de  foc.
                hectar  42.000  kg.  de  sfeclă  de  zahăr.  satelor  vecine  sau  pentru  organizarea    Bibliotecara  parcă  soarbe  în  ochi
                  Un  caz  la  fel  de  semnificativ  este  al  de  excursii.                             Gindul  de  bine  şi  pace.
                bibliotecarei  căminului  cultural  din  Os-   Colaborarea  căminelor  culturale   şi-    Al  mamelor,  ce  nu  mai  cred  in  deochi,
                trova-Razgrad,  Ştefana  Iachimova,  care  G.A.C.M.  constituie  un  factor  important   Nici  în  şerpii  fugăriţi  din  conace.
                in  fiecare  an  distribuie  cititorilor din  sat  în  realizarea  avîntului  în  desfăşurarea   Alăturea  un  tractorist  împărtăşeşte
                peste  5.000  cărţi.  Iachimova  alege  cărţi  activităţii  culturale  de  masă  la  sate  şi   Copiilor,  cele  citite-ntr-o  carte:   ■*   '   1   '
                corespunzătoare  pentru  fiecare  coopera­  în  dezvoltarea  Agriculturii  noastre  socia­  Povestea  nu  mai  sfîrşeşte;   '
                tor  de  la  crescătoriile  de  vaci,  oi,  porci  liste.  Ajutorul  din  ce  în  ce  mai  mare   In ea  este  vorba  de  electricitate.
                etc.  In  ahumite  zile  vizitează  ea  însăşi  acordat  G.A.C.M.  de  către  căminele  cul­  lată  şi  agronomul  de  la  ocol:
                crescătoriile,  aducînd  cu  sine  cărţi  pe  turale  va  contribui, la  obţinerea  unor  re­  Tn  jur  aşternut-a  tăcere j
                care  le  recomandă  cooperatorilor.  colte  tot  mai  bogate,  la  făurirea  unui       Vorbeşte  ţăranilor  despre  tarlale,  de  sol
                  S-ar  putea  arăta  nenumărate  alte  nivel  de  trai  din  ce  în  ce  mai  ridicat,   Şi  tractoarele  ce  au  o  sută  de  plăvani  putere.
                exemple  de  cămine  culturale  care  acor­  din  toate  punctele  de  vedere, al  satului   Gîndurile  luminii  împletesc,      m
                dă  ajutor  gospodăriilor  agricole  coope­  bulgar.  In  acelaşi  timp  veniturile  mari   Ca  nişte  holde  cu  spicele  aur  din  stele.
                rative  de  muncă.  Nu  putem  trece  însă  ale  gospodăriilor  şi  ale  cooperatorilor   Sub  ochi  dimineţile  trandafirii  poposesc
                nici  peste  faptul  că, la  rîndul lor,  şi gos­  înseamnă  o  bază  materială  solidă  pentru   Cînd încep  a  clipoci  pleoapele qrele.
                podăriile  agricole  dau  un  sprijin  consi­  desfăşurarea  în  cele  mai  bune  condi-   Apoi  cile  unul,  deschid  parcă-n  larg
                derabil  căminelor  culturale.  De  cele  mai  ţiuni  a  activităţii  culturale  de  masă  în   Uşa,  uşor  scîrţîind  din  ţîţîne.
                multe  ori,  acest  sprijin  constă  în  acor­  căminele  culturale.                      Bibliotecara  cu  ochii-i  petrece  din  prag
                darea  de  mijloace  băneşti  pentru  achi­                                              Spunindu-le  parcă :  pe  mîine I
               ziţionarea  de  cărţi,  instrumente,  material     D.  UGR1N                                                     MIHA1  GAVR1L
               didactic  etc.  O  serie  de  gospodării  agri­  redactor  şef  al  revistei
               cole  cooperative  de muncă  rezervă  pen-  „CIT1UISTE*,  K.  P.  Bulgaria
   1   2   3   4   5   6   7