Page 22 - Albina_1959_01
P. 22
O zi ploioasă de toamnă. Pe dru
mul Mădărasului păşesc tăcuţi doi
oameni. Ajunşi în faţa gospodăriei c w no [
colect’ve păşesc hotărîţi înăuntru.
— 11 căutăm pe tovarăşul preşe
dinte Maghiar — se adresă unul din
ei socotitorului aflat la ora aceea G. lonescu.Mseşti, Irimie Staicu : M
singur în toată clădirea. Agrotehnica j§j
— Amu o plecat ! Trebuie să fie Voi. I, voi. II — 112 lei perg., 104 M
la sfat. lei pînzat. |§
lată-i acum pe cei doi drumeţi in- I. Maier, M. Dumitrescu, M. Bulboacă: S
trînd şi la sfat. Legumicultura g
— Tovarăşul Maghiar nu-i pe-aici Voi. II. 37 le. M
cumva ?
— Amu o ieşit. S-o dus la cules de N. Zamfirescu şi alţii: Fitotehnia 3
ţucurechi. Voi. II. 53 lei. g
Străinii se uitară întrebători unul A. Mauch: Creşterea păsărilor în gos- =
la altul. N-aveau ce faoe. Plecară în- podăria personală. =
tr-acolo. La tarlaua cu pricina, oa 2.15 lei. g
menii culegeau de zor la ţucurechi,
cu toate că ploua într-una. E. Fischbein : Cum cunoaştem lumea g
— Tovarăşul Maghiar n-a fost pe 7,75 lei. jj
aici ? B. V. Fomin : Radioelectronica şi apli- §§
— Cum nu ? Amu s-o dus. O fi la caţiile e' |f
grădina irigată. Moment dintr-un program al brigăzii artistice de agitaţie din comuna 1,30 lei. |
Acolo aflară că preşedintele a fost, Poiana 'Sibiului, regiunea Hunedoara. George Gamow: Un, doi trei... infinit j§
că a plecat la pescărie şi că „bistoş 6 lei. =
acolo îl găsiţi".
...Şi aşa, cei doi Constanţa Moruzi: Curiozităţi ale na- g
îl căutară pe pre B RIG R Z11 furii =
jj
4.15 lei.
şedinte ba la pri-
sacă, ba la ferma ARTISTICE RF FBTRTJF Valter Roman : Ştiinţa şi socialismul H
zootehnică, ba Ia 1.15 lei. fg
atelierele de rotă- L. Rudescu : Migraţia păsăriloi H
rie, de fierărie, de tîmplărie, de me Şi-o să-ţi spună ţărna ce mult a gramul brigăzii. Fondul de bază al 4.15 lei. 1
canică. Peste tot însă aflară că pre trudit gospodăriei agricole colective din
şedintele fusese „cu puţin înaintea Moşul şi strămoşul de nevoi robit. Gepiu, construcţiile, ramurile anexe N. Vancea: Fenomene electrice în ==
lor*. Abia pe seară l-au găsit. Se nu sînt încă atît de avansate ca în atmosferă g
aşteptau să aibă în faţa lor un om Dar viaţa mădărăsenilor s-a schim Mădăras. Simţul gospodăresc, elanul 0,85 lei. 1
frînt de osteneală, dar Maghiar Teo bat din temelie după 23 August 1944. în muncă prezentate de brigada de Florlca Ceaicovschi: Lucru de mînă ާ
dor era vesel, vioi, bine dispus. In 1949 a luat fiinţă gospodăria agri agitaţie au constituit un stimulent 8,20 le: ^
Cei doi începură să-i spună repe colă colectivă „Viaţa nouă". De a- pentru cei din Gepiu.
de, de frică parcă să nu l scape iar tunci, an de an, colectiva s-a întărit. ★ I. Budai-Deleanu : Ţiganiada — voi. g|
din mînă. O dată cu mărirea avutului obştesc Brigada artistică de agitaţie din I şi II — ediţia a Il-a, Trei viteji — H
s-a îmbunătăţit şi viaţa colectivişti
— Tovarăşe Maghiar, noi sîntem lor. Gepiu, regiunea Oradea, are o bo ediţia a II-a g
din comuna Gepiu. Avem şi noi în Brigada începe să povestească, în gată tradiţie. Ea a prezentat nenu 3 volume — 12,30 lei. §|
comună o gospodărie colectivă... Dar imagini artistice, toate cele văzute în mărate programe atît în satul de baş Anton Pann: Povestea vorbit (ediţie g
nu aşa mare ca a dumneavoastră. Mădăras. Au găsit acolo, la sediul tină, cît şi în localităţile învecinate, festivă) j=
Am venit să cunoaştem viaţa şi oa gospodăriei agricole colective, un în care se vorbeşte despre viaţa 40 lei. 1
menii din Mădăras, succesele dum grafic ale cărui cifre grăiau despre nouă a ţăranilor muncitori din comu
neavoastră. Vrem să întocmim un cea mai însemnată problemă din via nă. De data aceasta, însă, colectivul
program pentru brigada artistică de ţa colectivei : creşterea neîncetată a de creaţie al brigăzii a avut o ini
agitaţie din comuna noastră, ca să fondului de bază. ţiativă preţioasă, care ar trebui ur
facem cunoscută ţăranilor muncitori Aflăm, mai apoi, din programul mată de toate căminele culturale.
de la noi, din Gepiu, viaţa din Mă brigăzii, cum s-au construit în aceşti Pornind de la faptele şi realităţile
dăras. ani trej grajduri mari în care sînt din Mădăras, axîndu-şi programul în
★ adăpostite 80 de vaci cu lapte şi o deosebi pe aspectele pozitive dintr-o
Aşa a început „documentarea" la sută de cai. gospodărie colectivă fruntaşă, pe
care le răspîndeşte apoi în comuna
Mădăras a învăţătorului Ion Parghel In program răsună apoi cuvinte de baştină şi în comunele înconjură
şi a încă unui tovarăş din colectivul pline de laudă pentru munca .olec- toare, brigada contribuie şi în acest
de creaţie al brigăzii artistice de a- tiviştilor din sectorul piscicol şi le fel la întărirea economico-organiza-
gitaţie din comuna Gepiu. gumicol. torică a gospodăriilor agricole colec
Tot prin glasul brigăzii aflăm că
..Dis-de-dimineaţă, împreună cu Mădărasul este azi electrificat, că tive şi la atragerea de noi membri
preşedintele Maghiar, cei doi oaspeţi baci Kis Aron a părăsit bordeiul şi Pe drumul cooperativizării agricul
plecară la cîmp. Pe drum s-au întîl- s-a mutat într-o casă nouă. Dar nu turii.
nit cu bătrînul colectivist Alexandru Cu prilejul unui seminar regional
In
numai Kis-baci are casă nouă.
Isai, care cunoaşte istoria satului Mădăras s-a construit o stradă în la care au luat parte activişti din
de-a fir a păr. De la el aflară cei doi treagă cu 90 de case. domeniul muncii culturale de masă,
gepienj povestea Mădărasului, Şi. de Anul trecut mădărăsenii au con casa regională a creaţiei populare a
aceea, în programul brigăzii apare un tractat cu statul şi au şi predat 20 chemat brigada din Gepiu să pre
bătrîn care discută cu oeilalţi mem de vagoane de cereale, peste şapte zinte acest program original după
bri ai brigăzii : ce, în prealabil, participanţii la se
vagoane de carne. 20 de vagoane de
— Ce-a fost satul ăsta pînă-n zarzavaturi, peste 100.000 litri de minar vizitaseră gospodăria colectivă
patruşpatru ? lapte. din Mădăras şi cunoscuseră realiză
— Rob şi servitor, la Tisa bogatul. Exemplul vieţii şi muncii colecti rile acestei unităţi socialiste agri
— Cum trăiau părinţii ? Vrem ca să cole. Preţuind valoroasa experienţă
se Ştie. viştilor din Mădăras a constituit un a brigăzii din Gepiu, mulţi activişti
— Scormoneşte brazda, brazda din viu şi puternic îndemn pentru colec culturali au hotărît să-i urmeae e-
cîmpie tiviştii din Gepiu şi din multe sate xemplul.
ale raionului, care au ascultat pro LASCAR STANCU
] Au fost cinci. De mis ca bibliotecară
fapt nu au fost o altă tovarăşă:
toţi cinci deodată, Dorina Lădaru. Ga
ci pe rînd. Astfel şi ceilalţi, ea mai
I! că primul nu l-a bine intra în pâ-
cunoscut pe al mînt, de cît să cea
treilea şi nici al ră cărţile înapoi.
cincilea pe al doi Ruşinoasă azi. ru.
lea Cu toate acestea ei au avut ceva — Vai de mine! Cum să te trec în vinovăţie. Poate că i-o dă şi nevestei, şinoasă mîine şi cărţile ...ah. cărţile
! comun — metoda de muncă. (Bineîn dosar, frate ? Ar însemna că n-am în. sau poate, mai ştii, după un timp vrea astea, că mult au mai dat de furcă
ţeles că fiecare şi.a impus personalita- credere în cititori. Du-te şi le citeşte omul s-o recitească. Intr-o bună zi „bieţilor" bibliotecari care s-au pe
tea în aplicarea metodei despre care sănătos. Te ţin eu minte şi fără să te le voi aduna eu, că n-o să plece oa. rindat cu bunăvoinţa secţiei raiona
vorbim). Toţi au pornit de la secţia notez la catastiv. Şl oamenii plecau. le prin comuna Frumuşiţa. Uitai să
| de învăţămînt şi cultură a sfatului Şi o dată cu ei plecau cu zecile şi căr menii din sat pentru o carte. două". spun că în locul tovarăşei Dorina
popular al raionului Galaţi avînd în ţile Multe au plecat şi puţine s-au Dar ziua aceea n-a mai venit. Secţia Lădaru, schimbată şi ea în doi timpi
buzunar o încadrare în toată regula înapoiat, pentru că tovarăşul Totolici raională, pe la începutul anului 1957, şi trei mişcări, tot de la centru, a
! şi s.au oprit (pentru o vreme) la bi- nu s-a mai interesat. a mai dat o dispoziţie cum că postul venit Maria Prodam. A împrăştiat şi
J bFoteca din comuna Frumuşiţa. Aşa au trecut cî'.eva luni pînă ce de bibliotecar din comuna Frumuşiţa ea o sumedenie de cărţi, secţia raio
<, Deci, au fost cinci bibliotecari. Să secţia laională. care aflase cum stau va fi ocupat de tovarăşa Marusia Ni- nală a aflat şi a-ţi ghicit. P-aci ţi-e
* vedem cum de se poate pune semnul lucrurile a trimis la Frumuşica un colaev. Bună fată Marusia şi harnică drumul.
* egal între el şi m nus 1500. Aceasta al' bibliotecar în per nevoie mare. Toată ziua Datorită acestei originale metode, a-
» nu o vom afla cu ajutorul vreunei soana C.kopatrei Catană. dădea cărţi, în stingă şi plicată de bibliotecarii din co i una
' formule de algebră, ci cunoscînd me A privit şi aceasta raf în dreapta Numai un lu Frumuşiţa, au dispărut din rafturile
h todele lor de muncă turile, care de astădată cru o strica : era cam dis bibliotecii aproape 1500 de volume in
î Primul a fost Valentin Totolici. nu mai erau aşa pline cu trată. Interesant insă, valoare de 8000 lei Astăzi, la aceas
•< Simpatic om A păşit cu semeţ e în cărţi, apoi a .continuat că nu uita niciodată să-i tă bibliotecă au mai rămas din feri
î bibliotecă. O privire fugară în registru cu acelaşi sîrg munca de ceară unei colege un lu cire circa 1800 de volume, tocmai de
■> şi era lămurit: 3300 de volume. răspîndiie a cărţii. Şi cru personal pe care i-l ajuns pentru încă vreo cinci bibliote
J — Hm 1 Cam multe. MuLe şi > să noua bibliotecară a răs-
t fie greu al naibii de gospodărit. Dar împrumuta. Cum era vor cari asemeni celor despre care am
J nu- nimic Voi face eu în aşa fel ca pîndi! sute şi sute de vo ba de cărţile bibliotecii, vorbit mai sus. şi dacă lucrurile vor
ţ să fie uşor Uşor şi mie, şi rafturilor. lume Pătrunsă probabil parcă era un făcut. merge tot aşa cu bunăvoinţa secţiei
\ In sfîrşit şi-a bătut el capul ce şi-a de importanta muncii ce i-a fost în Una întotdeauna să le ceară ina. de învăţămînt şi cultură, biblioteca
* bătut. şi soluţia a fost găsită- Venea credinţată, noua bib’iotecară dor a ca poi. Noroc, că n-a ramas nici ea prea sătească din Frumuşiţa se va trans
mult în acest post. altminteri dispă
omul să împrumute o carte? Tovară
fiecare carte să fie citită de toţi mem
S şul Totolici îi da. şi încă mai multe. brii familie’, ba chiar ş’ de vecini. sute de volume, cum s-a întîmplat. forma în zeci şi zeci de mic: bib'io-
reau toate
cărţile, nu numai citeva
..Ce rost af avea să toi bat cititorul
Să aibă omul
teci particulare.
la cap ca să dea cartea înapoi după
— Nu mă treceţi în dosar, tova
Apoi secta de învăţămînt şi cul
L răşe bihtlor-v-^r ce a citi' o J — =-a întrebat ea cu ne tură a sTati'h.ii rainna' Galaţi a tri A. CROITORII
