Page 23 - Albina_1959_01

FrăeuMări în însu a fesaita

Ziarele şi agenţiile de presă lonialiştii englezi au hotărît să
au anunţat zilele trecute că or­ rL-stringă şi micile sume pc care
gan zaţiile pclitice din capitala le învesteau in economia insu­
coloniei engleze Malta au che. lei. Aceasta a pricinuit restrîn-
mat populaţia să întreprindă ac­ gerea producţie: şi concedierea
ţiuni de masă împotr.va noilor unui mare număr de muncitori,
manevre ale colonialiştilor en­ împotriva acestor măsuri anti­
★
glezi. Vorbind la un miting. populare s-a ridicat cu hotărîre. •
★ * Dom Mintol?, I.dc-rul partidului populaţ'a insulei. In aprilie a-
laburist din Malta, a cerut nut trecut au izbucnit mari de­
populaţiei sa participe la o gre­ monstraţii şi gieve de protest.
întrevederea Ini A. I. vă generală^ şi să dîclare „îi Drept răspuns, guvernatorul en­
Mikoian ca preşedintele de doliu nnţ.cna!" data clr.d glez a dizolvat guvernul şi par­
parlamentul britanic va adopia
lamentul şi a decretat starea de
S.U.A. D. Eisenhower. In proiectul de lege cu privire la asediu. Sub presiunea popu­
clişeu (de la stingă spre suspendarea . constituţiei mal­ laţie-, în decembrie 1958, guver­
dreapta) : D. Eisenhower, teze. nul englez a fes! nevoit să ducă
ambasadorul S.U.A. în Insula Malta se află în stă- tiatative cu reprezentanţii a
tre: part.de pohtice din insulă
U.R.S.S. L. Thompson, pînirea colonialiştilor englezi de în legătură cu vi.torul Aiallei.
peste 159 de ani. Deşi e mică
ambasadorul U.R.S.S. in (Malta are o suprafaţă de 3)6 Aceste tratative n-au dat nici
S.U.A. M. A. Menşikov, km. pătraţi şi 330-000 de locui­ un rezultat, guvernul tngl.z res-
A. I. Mikoian, secretarul tori), insula prezintă pentru An. p.ngînd cererea de a se acorda
de stat al S.U.A. J. F. glia. în cadrul blocului agrer.iv independenţa insulei. Acum, co­
lonialiştii vor să impună popu­
N.A.T.O o importanţă deosebiiă
Dulles. din punct de vedere strategic. laţiei noi măsuri antipopulare.
Colonialiştii englezi au fo-ti- împotriva masurilor samavol­
ficat insula transformind-o într-o nice pe care guvernul englez
★ ★ bază maritimă militară. Dato­ vrea să le pună în practica pe
★ rită faptului că stăpînitorii en­ insulă, mica dar curajoasa
glezii nu învestesc nimic pentru populaţie a Maltei luptă din
dezvoltarea economiei, populaţia răsputeri Acţiunile ferme prin
Vizita lui A. I. Mikoian în S.U.A. industria şi agricultura fiind care maltezii răspund d.ctatului
insulei trăieşte în mare mizerie,
colonialiştilor englezi dovedesc
slab dezvoltate. In ultima vre­ că populaţia acestei insule este
La 17 ianuarie a avut loc la preşedintele Eisenhower, secre­ cursul întrevederii „nu au fost
Casa Albă o convorbire între tarul de stat Dulles şi cu mine prezentate propuneri noi“. Răs- me, în special după ce Anglia hotărîtă să lupte pină la capăt
A. I. 'Mikoian, prim.vicepreşe- .— am ajuns la concluzia că a- punzînd întrebărilor corespon­ a pierdut Canalul de Suez, co­ pentru obţinerea independenţei.
dinte al Consiliului de Miniştri cesta a fost un schimb util d« denţilor, Hagerty a declarat că
al U.R S.S. şi Dwight Eisenho­ păreri. atât Eisenhower cît şi secreta­
wer, preşedintele S.U.A. între­ După întrevederea dintre A. I. rul de stat Dulles, consideră
vederea a durat aproximativ o Mikoian şi preşedintele Eisen­ schimbul de păreri cu A. I. Mi-
oră şi jumătate. Părăsind Casa hower, Hagerty, secretarul Ca­ koian drept „util".
Albă, A. I. Mikoian a făcut co­ sei Albe pentru problemele pre­ In dimineaţa zilei de 19 ia­
respondenţilor de presă urmă­ sei, a declarat corespondenţilor nuarie, A. I. Mikoian a vizitat
toarea declaraţie: In cursul în­ că în cursul întrevederii au fost Departamentul de stat al
trevederii au fost discutate mai luate în discuţie problema Ber­ S.U.A., unde a avut o convor­ • Comitetul Cen­ de radio-emisiune şeaimeie provizoriu
multe probleme care interesea­ linului, problema germană, pro­ bire cu D. Dillon, secretar de tral al Partidului şi Casei radiodifu­ al Cubei, a con­ i
ză ţările noastre. Noi nu am blema dezarmării, problema ex­ stat adjunct peniru problemele Comunist al Uniu. ziunii din Tirana, damnat şi el în­
dus tratative, ci mai degrabă tinderii comerţului dintre cele economice. In cursul zilei, A. I. nii Sovietice a a- a căror, construire cercările S.U.A. de i
am încercat să precizăm pozi­ două ţări şi problema extinderii Mikoian a luat cuvîntul la de­ doptat hotărirea de începe în anul a- a se amesteca in i
ţiile ţărilor noastre într-o serie „schimbului liber de persoane" junul organizat în cinstea lui la a oferi poporului cesta. treburile interne
de probleme internaţionale. La între S.U.A. şi U.R.S.S. Hagerty Clubul naţional al presei de la albanez în dar un ale acestei ţări. i
sfirşitul întrevederii, noi toţi — a declarat de asemenea că în Washington. palat al culturii, • întregul popor i
care urmează să cubati respinge cu • in Argentina t •>
Cuvîntarea rostită de A. I. MIKOIAN fie construit la Ti­ indignare orice a- continuă de cîteva t
rana. Acest palat mestec al Statelor zile greva muncito­ t
la clubul naţional al presei din Washington va cuprinde o sală Unite în treburile in. pozitele frigorifere i
rilor de la antre­
terne ale Cubei. La
de spectacole cu 800
In cuvîntarea sa, A. I. Miko­ ziţie. respingînd tratatul de de mari ca U.R.S.S. şi S.U.A. de locuri, săli de unul din numeroa­ de stat „Lisandro i
ian a spus printre altele: pace. Cancelarul Adenauer vroia Politica de dictat eşuează întot­ conferinţe, de lec­ sele mitinguri care de la Torre“. La 18 i
Poporul dv. seamănă cu po­ 6ă influenţeze politica Statelor deauna. Trebuie luate în consi. tură şi expoziţii, o s-au desfăşurat în ianuarie, in semn t
porul nostru sovietic. Poporul Unite. Şi, după cît se pare, a derare nu numai interesele pro­ bibliotecă şi un de­ capitala Cubei a de solidaritate cu
greviştii, în întrea. l
pozit cu 500.000 de
nostru este simplu, sociabil, os­ reuşit deoarece ia recenta sa prii ci şi interesele celeilalte volume, precum şi luat cuvîntul Fidel
Castro, comandan­
pitalier, ca şi poporul dv. Po­ conferinţă de presă secretarul părţi. Este absolut intolerabilă ga ţară a început i
alte încăperi.
Su­
porul nostru este educat în spiri­ de statal ţării dv. i s-a alăturat. afirmaţia că puterile occiden­ prafaţa palatului tul suprem al forţe­ greva generală de­ l
tul păcii şi prieteniei, împotriva In războiul trecut am fost tale ar respecta cu stricteţe o- lor armate ale Cu­ clarată de 62 de i
războiului. Aici, la dv., poporul aliaţi cu dv. Trebuie să sem­ bligaţii asumate de ele în culturii va fi de bei, care a declarai uniuni sindicale şi
sprijinită de alte i
este puternic influenţat de năm împreună Tratatul de pace baza acordurilor internaţionale, 8.000 m p. Anterior, că ţara sa nu va
guvernul sovietic a
„războiul rece", deşi sînt bucuros cu Germania. Reiese însă că în iar comuniştii ar privi aceste permite vreun a- organizaţii care nu l
că oamenii cu care m-am întîl- problema tratatului de pace, acorduri ca pe nişte petece de încunoştiinţat gu­ mestec în treburile fac parte din aces­ i
vernul albanez că
nit vor pace. Acest lucru m-a Germania învinsă s-a dovedit a hîrtie. Guvernul nostru este un U.R.S.S. va oferi interne sau vreo te uniuni. Principa­ i
impresionat deosebit de plăcut. fi aliata dv. Nu avem nimic îm­ guvern serios. Guvernul nostru dictatură din par­ lele ramuri ale in­ i
El nu m-a surprins. Şi înainte potriva poporului german. Este conduce de 41 de ani ţara in­ în dar Albaniei uti­ tea nimănui. Ma- dustriei ţării au
lajele şi aparatele
şti'am că aceasta va fi atitu­ un popor talentat şi harnic. Noi tr-un chip nou şi avem planuri necesare centrului i
dinea poporului. Este bme însă întreţinem relaţii foarte bune de viitor serioase. Tindem ca nuel Urrutia, pre- fost paralizate.
că şi oamenii de afaceri şi re­ cu R.D. Germană şi dorim să ţara noastră să devină şi mai
prezentanţii culturii, cu care ne îmbunătăţim relaţiile cu R.F. bogată şi civilizată decît acum.
m-am întîlnit în timpul vizitei Germană. Avem tot ce ne trebuie pentru
mele, au dat dovadă de un mare Totuşi, In R.F. Germană exis­ aceasta. N-avem nevoie de ni­ Prezenţe romîneşti peste hotare
interes faţă de U.R.S.S., de do­ tă şi cercuri revanşarde care mic de la alţii. Dorim să co­
rinţa de a înţelege poziţia noas­ prezintă un pericol potenţial. existăm paşnic cu celelalte ţări
tră şi de a realiza o apropiere Nu trebuie să uităm experienţa care au alte sisteme sociale.
Intre ţările noastre. istoriei. Anul trecut am fost în Coexistenţa paşnică nu este po­
Am impiesia că poporul dv. R.F. Germană şi m-am întreţi­ sibilă fără respectarea acordu­
şi cercurile de afaceri sînt obo­ nut ou cancelarul Adenauer, cu rilor internaţionale. De aceea,
site de „războiul rece" şi do­ miniştri ai guvernului, cu oa­ noi îndeplinim cu scrupulozitate
resc să i se pună capăt. Toată meni de afaceri şi cu reprezen­ acordurile pe care le-am sem­
lumea ştie că „războiul rece" tanţi ai populaţiei. Pe atunci nat. Să sperăm că şi partenerii
poate duce ta un „război cald* *. Adenauei declara că se pro­ noştri vor face ta fel.
Şi dacă va fi un război, busi- nunţă pentru îmbunătăţirea re­ Dacă este să vorbim despre
nessul nu numai că nu va pros­ laţiilor dintre ţările noastre. trecut, vă putem prezenta o
pera, dar va pieri în acest Cînd am întrebat de ce nu sta­ lungă notă de socoteli.
război. bileşte relaţii diplomatice cu S-ar putea da şi alte exem­
Este evident că poporul şi Cehoslovacia şi cu Polonia, mi-a ple.
cercurile de afaceri din ţara dv. răspuns că doreşte să facă acest Nu vreau însă să închei acum
6înt pentru pace, dar politica lucru dar se teme să nu nemul­ socoteli vechi. Să ne respectăm
rămîne pe vechile poziţii ale ţumească Uniunea Sovietică. unii pe alţii Este ciudat că voi.
„războiului rece". Trebuie să I-am spus că Uniunea Sovietică vă consideraţi sfinţi, iar pe noi
spun că convorbirile mele cu oa­ ar fi foarte mulţumită dacă R.F. ne consideraţi păcătoşi Să lup­
menii dv. de stat au fost sin­ Germană ar stabili relaţii diplo­ tăm pentru o apropiere între cele
cere şi foarte corecte şi că matice cu Polonia şi Ceho­ două ţări ale noastre. Să ne
schimbul de păreri a fost util. slovacia. Ceva mai ttrziu, can­ respectăm unii pe alţii. Proble­
Dintre problemele asupra că­ celarul Adenauer s-a pronunţat ma se pune astfel: sau pace, sau
rora am avut un schimb de pă­ în mod public pentru stabilirea război. Altă alternativă nu a-
reri cu oamenii de stat din ţara de relaţii cu aceste ţări, dar vem. Cred că toţi oamenii cu
dv. reţine atenţia problema tra­ după cîteva luni a declarat că judecată sănătoasă sînt pentru
tatului de pace cu Germania. frontierele R.F. Germane cu Po­ pace, pentru îmbunătăţirea re­
După cum 6e ştie, proiectul lonia şi Cehoslovacia trebuie să laţiilor dintre noi.
nostru de tratat de pace cu Ger­ fie revizuite. Ce-i drept, el spu­
mania a fost trimis celorlalte nea atunci că trebuie procedat ★
ţări. Dorim să punem capăt si­ pe cale paşnică. El ştie că nu
tuaţiei care s-a creat după are acum suficiente forţe pro- In dirpă-amiaza zilei de luni,
război, încheind-o prin semna­ prii pentru a realiza aceasta A. Ii Mikoian a „avut o întreve­
rea în comun a tratatului de prin alte mijloace. Dar nu se dere' cu SlrausSţ ministrul Co­
pace. Şi vom lupta pentru ştie ce limbaj vor folosi revan­
aceasta şarzii din Germania occidentală merţului al 5T.U.A. Apoi, la
Oricît de ciudat ar părea, pri­ atunci cînd vor dispune de arme ambWada- UiR.S.S. -de la Wa­
mul caie s-a pronunţat împo­ moderne şi de rachete. shington. în cinstea lui A. I.
triva acestei soluţii, spunînd Vreau să spun cîteva cuvinte Mikoian a fost oferită o mare
„nu", a fost cancelarul Ade- asupra unei alte probleme im­ recepţie
nauer. portante. Trebuie să se înţelea­
S-ar părea că un tact ele­ gă un adevăr simplu: statele Marţi. A. I. Mikoian a plecat
An de an produsele industriei noastre constructoare de ma­
mentar at fi trebuit să-i suge­ trebuie să se privească unele cu trenul la New-York, de unde şini sint tot mai apreciate şi mai cerute în- străinătate, lată In
reze că reprezentantul ţării în­ pe altele ca egale, mai ales dacă se va înapoia în patrie pe calea
vinse nu poate lua primul po­ este vorba de două puteri atît aerului. fotografie instalaţia de foraj 4 L D. prezentată în acast an Ut
Expoziţia Republicii Populare Romîne deda Pekin.