Page 24 - Albina_1959_01
P. 24
• » - • V -1
A N T O L O G I A „ A L B IN E I" A N T O L O G I A „ A L B I N E I " A N T O L O G I A „ A L B I N E I "
N. T, Oră şa nu O pagină a v ieţii m ele V. A lccsandri
55
Vasile
Poezia de mai jos a fost improvizată de
sau 22, 23 şi 24 I a n u a r ie 1859“ Atecsandrl la o adunare ţinută la Iaşi la 25 mai
23 ianuarie 1859. „...A doua Fragmente Cameră alegerea ca domnitor a 1856, adunare cu ocazia căreia a fost alcătuit un
zi. 23 ianuarie, pe la şapte ore lui Alexandru Ioan Cuza, dom act pentru Unire iscălit de 21 de persoane.
dimineaţa vedea cineva grupe ....Acum poporul se linişti cu nul Moldovei. In cazul cînd
de popor care urca dealul Mi desăvîrşire şi Camera îşi urmă deputaţii boieri ar fi votat îm
tropoliei, şi o mulţime de oa în pace discuţiile ei. potrivă sau ar fi chemat în a-
meni pornind din diferite pun- In timpul acesta veniră să-mi jutor jandarmeria, poporul SUB UN CASTAN
turi ale Capitalei şi îndreptîn- spuie că o sumă de ţărani din. urma ,,să năvălească în Camei
du-se către catedrală... tr-acest district ce-şi părăsise ră şi să facă alegerea Princi
Guvernul ... părea decis a în vetrele şi alergau în cete să pelui Bibescu imposibilă, lip, Sub acest măreţ castan
trebuinţa cele de pe urmă ex susţie pe fraţii lor din Capitală, sindu-1 de alegătorii săi".
pediente ca să facă să triumfe se oprise, se bătuse şi se în Sub această presiune uriaşă Noi jurăm toţi în frăţie
candidatul său de predilecţiu- chisese de dorobanţii ce păzeau, a poporului se scurse prima ju-i Ca de azi să nu mai fie
ne. Bibescu sau Ştirbei. Romînii d.n ordinul guvernului, drumu mă ta te a zilei.
erau sătul de guvernele aces rile ce conduc în Capitală, că Nici Valach, nici Moldovan ;
tor bărbaţi neplăcuţi naţiunii, „...Către şase ore Camera
şi poporul Capitalei hotărî a la Colentina după o luptă crîn- procedă la votare. Votarea se Ci să fim numai Romtni
respinge forţa prin forţă, şi a cenă între dorobanţi şi ţărani, terminase şi acum începuse a Intr-un gînd, într-o unire,
se scoate unul cîte unul bile
tele dtn urnă: Alexandru Ioan Şi să ne dăm mîni cu mini
I. Alexandru Cuza, Alexandru Pentru-a ţărei fericire.
Domnul Moldovei, Alecu Cuza,
Colonelul Cuza şi alte multe t-
seminea denumiri, urmate une,
le de urări, precum: „spre C lncinat Pavelescu
mărirea patriei, spre fericirea
romînilor..." acestea fură sin
gurele voturi ce se traseră din U N I R E A
urnă. Numărai cu inima îndoită
pînă la treizeci şi cinci voturi,
numărul ce reprezintă majori
tatea absolută a alegătorilor, Fragmente
şi d-aici înainte, inima-mi în
cepu a bate cu putere în piep.
tu-mi, lacrămi de bucurie şi fe Eu sunt Muntean,
ricire începură a-mi curge pe Tu, Moldovean.
obraji.
In fine, cel din urmă bilet fu La mine rău de ce priveşti ?
scos din urnă şi biuroul procla Nu ştii că suntem amîndoi
mă pe Alexandru Ioan, domni
torul Moldovei, domn al Princi. Copil al limbii romîneştl ?
patelor Unite.
Sala răsună de aplauze şi de Sătui de ohinuri nesfîrşite
strigăte de ura, la care răs
punse cu frenezie, repetînd de Şi sbuclumări care ne dor,
arăta că e mai lesne tiranilor vreo 200 din cei din urmă fu mii de ori acele strigăte mul Aceleaşi inimi chinuite
a şedea pe baionetă decît a fi seseră închişi ca nişte vite în ţimea din curtea 'Mitropoliei
susţinuţi de baionetă. zalnana. Vreo cinci dintr-aceşti care se întindea nu numai pe In doine-şi plîng durerea lor.
Partidele se apostrofară, se ţărani izbutiseră a scăpa, şi ve aleele catedrei dar încă chiar şi
ameninţară chiar în Cameră şi niseră să ne ceară ajutorul pe uliţele dimprejur. In clipa asta neuitată
poporul veni să susţie prin stri. nostru. O ploaie subţirică începu a
gări de simpatie propunerea uda acea mulţime de popor Cînd visuri sfinte ne străbat.
stîngei. In timpul acesta guver ...Spre seară, masele care care nici nu o b?gă de seamă, In inimile noastre două
nul căimăcămesc se gătea a da porniseră să elibereze pe fraţii şi-şi urmă cursul veseliei sale
semnalul loviturii de stat medi lor ţărani închişi din ordinul naturale. Muzica statului în Sînt milioane care bat.
tată de mult timp de dînsul". stâpînirii, se întoarseră în Ca. cepu să intoneze „Hora Unirii..."
pitală aducînd cu ele jandarmii
...Un batalion de infanterie a pe care îi dezarmaseră. Poporul
fost adus în curtea Mitropoliei. străbătu în linişte uliţele Bucu-
Urmînd să recurgă la o lovi reştiului. Şi cu toate că în noap 1
tură de stat căimăcămia a în tea premergătoare zilei de 24 D. Bolintineanu J 55 C ălătorii în M oldova44
conjurat sala de şedinţe cu ianuarie 1859 nu se întîmplase
trupe, dînd dispoziţii ca masele nici un incident, totuşi aceas Intr-o dimineaţă fui invitat a Fragmente că I Atunci între toţi deputaţii
populare, ce ocupaseră curtea, ta nu însemna câtuşi de puţin mă afla la Divanul ad-hoc, ca se ridicară doi, un preot şi un
să fie împrăştiate. renunţarea antiunioniştilor la romîn din Vatahia, să asist la de lemn, pe cari se odihnea o boier.
.....Poporul striga din toate scopurile lor criminale. Aşa declaraţia naţiei. galerie. Acşst loc era destinat D l Balş (Alexandru) zise că
puterile şi din toate părţile: după cum arată „Revista poli Mă dusei la adunare. Mulţi pentru privitori. Galeria din are să citească ceva: fu che
„afară oştirea"; şi o parte tică a anului 1859“ — „toată me de lume, toate feţele pline de stingă era plină de dame, cea mat la tribună, văzui un om
d ntr-însul strîngea batalionul noaptea actea de 23 spre 24 Ia- bucurie şi de ■, speranţă : viaţa din dreapta şi cea opusă cu negru şi gras, în mînă ţinea o
de aproape şi înghesuise pe sol- nuarie se petrecu în un mare naţională încinsese într-o zi ini tribuna, pentru bărbaţi. Consu hirtie scrisă.
oaţi atit de mult încît nu se neastîmpăr". Poporul aşteptă mile celor mai mulţi. Sala adu lii streini aveau loja lor la — Citeşte, îi ziseră.
puteau mişca, pe cînd altă parte veghind ivirea zorilor. nării era destul de mare. In fund dreapta pe galerie. — Nu pociu singur, răspunse.
năvălea la uşile Camerei şi se era tribuna oratorilor, pe o mul — Nu poate citi singur, zise
Seanţa se deschise prin citi
gătea a pătrunde în întru. 24 Ianuarie. La 24 Ianuarie ţime de scînduri cioplite cu ar* rea ce dete d l AL Kogălnicea- 4-1 Urmuzachi, apoi luă hîrtia
...Şedinţa s-a suspendat. In mulţimea Capitalei împreună tă, pe această înălţime se afla nu declaraţiei acestei adunări: boierului din mînă şi o citi. El
cele din urmă, sub presiunea cu fraţii ei clăcaşi de prin îm. scaunul Mitropolitului şi scau această citire fu aplaudată de pretinde că Unirea nu este bu
mîniej maselor populare, căimă prejurimi se masă o parte în nele membrilor biroului. In mij toată lumea şi se depuse pe nă, dînd acele argumente ce
cămia a fost obligată să retra jurul Camerei şi alta aştepta locul sălii erau băncile deputa birou, ca să se subscrie de toţi s-au citit prin gazeta de Con-
gă trupele din pr.ma sală de pe dealul Filaretului. Partida ţilor, de lături, în cele trei părţi deputaţii. După aceasta d l Ur- stantinopol. Subscrisese el şi pă
şedinţe. unionistă urma să propună în libere, se înălţau nişte coloane muzachi ceru să citească cuge rintele Hermenziu...
tările sale la tribună, voia i se ...Către acestea deputaţii mer-
dete, şi oratorul ne dete un dis seră cîte unul de subscriseră
p- Teieor I „Cuza şi consulii44 curs bine gîndit, bine simţit şi actul; cei doi deputaţi contrarii
plin de patriotism. Veni timpul,
citind şi arătînd avantajele Uni Unirii subscriseră în contra.
Pe cînd se discuta cu furie — Să mai aştepte. rii, să se întrebe cine poate să Cele ce se treceau în adunare
chestia Monastirelor zise închi După zece minute, aghiotantul fie împotriva unei dorinţi, fără se ştiau afară în poporul adunat
nate, intervenţiile călugărilor vine iar: care nu este fericire pentru ro- în curte.
greci pe lingă puteri erau foarte — Măria Ta, aşteaptă repre mîni ? O voce dintre deputaţi Coi doi antiunişti, ieşind, fură
mari şi numeroase. zentanţii puterilor. Binevoiţi de răspunse în sală : Eu I Toată nevoiţi a cere protecţia d-lui M.
Toţi consulii puterilor garan vă îmbrăcaţi. lumea rîse, cît viceprezidentul
te, aliaţi în Capitală au cerut — Să mai aştepte I Negri fu nevoit să citească cu Kogălniceanu, de frică să nu-i
audienţă colectivă ca să se poată După un sfert de oră, doi a- voce tare un act din regulamen insulte mulţimea.
înţelege verbal cu Vodă în a- ghiotanfi intră şoptind : tul adunării, despre cei ce vor Din contră, cînd ieşiră ceilalţi
ceastă chestie. Cuza, care era — Măria Ta, se impacientea face zgomot într acest lăcaş. deputaţi, poporul îi îmbrăţişă, pe
hotărît să tacă secularizarea, nu ză consulii... Şînteţi aşteptat. Nefericitul ,,eu“ ce se auzi ve
voia să ţie cont de nimeni şi de — Bine. nea de la un membru al cleru C. Negri îl urcară pe braţe în
nimic; dar a fixat o zi pentru Şi strîngînd halatul în jurul lui ; în adevăr acesta era con trăsură.
primirea reprezentanţilor statelor corpului ieşi din iatacul dom tra Unirii. Trei deputaţi au fost Astfel se trecu această seanţă
străine. Pe la orele 3 după a* nesc şi porni spre salonul gal contra : părintele Hermenziu, memorabilă. Moldova îşi aduse
miază, trăsuri după trăsuri so ben unde se plictiseau diploma Alexandru Balş şi Varnav B.
seau în curtea Palatului dom ţii: deschise uşa încet, îşi scoa Acest din. urmă nu voi să fie aminte de vechea sa mărire. De
nesc. iar salonul galben era plin se scufia de noapte din cap, sa faţă la adunare. Astfel la ape mulţi secoli nu se arătase o zi
de uniforme diplomatice de tot Iută strîngînd şi mai bine ha Apoi s-a retras. lul nominal lipsi. atît de frumoasă pentru această
felul. Un aghiotant vesteşte pe latul la .piept şi zise consulilo Puterile au Înţeles atunci că Mitropolitul luă vorba în ţară, căci într-acea zi sufletul
Vodă că au sosit toţi consulii destul de tare ca să fie auzit faţă de un om aşa hotărît, ori. chipul următor: cîţi sînt de
generali. Cuza, care era numai — Domnilor, aici sînt la mine ce intervenţie a lor era de pri părere împotrivitoare acestei de lui Ştefan trecuse în sufletul
în halat şi-n papuci, răspunde: acasă t sos. claraţii a adunării, să vorbeas deputaţilor.
REDACJ IA: Bucureşti Plata „Sctnteti\ Tel 17 60 10 17.60 20. 17.60 40 ABONAMENTE : 7.60 lei anual ras» poştală plătită fn numerar conf. aprobării Oir Generale
P .ÎI.R . Nr. 17.933/942, Abonamentele se fac la oficiile poştale, prin factorii poştali şi dduzorii voluntari, TIPARUL: Combinatul Pohgrahc Casa Scinleii .1, V, Stalin
