Page 27 - Albina_1959_01

Cu privire Ia cifrele de control ale dezvoltării

economiei naţionale a U.R.S.S. pe 1959-1965

Raport prezentat de tovarăşul N. S. Hruşciov

piudimiiiiiiiiiiiiniiniHiHiiniiiiiuiiiHinM

m (Urmare din pag. 2-a) populaţiei, volumul total ai investiţiilor braţelor de muncă ale populaţiei, de cetăţenilor săi, a spus N. S. Hruş­
capitale va reprezenta trei trilioane de nerezolvat pentru capitalism, şomajul ciov.
M ductiei de cereale, ca bază a întregii ruble. Aceasta înseamnă, a subliniat permanent La oraşe şi ruinarea în in decursul septenalului se preve­
H producţii agricole. Una din cele mai N. S. Hruşciov, că în aceşti şapte ani masă a ţărănimii. In decurs de şapte de construirea de locuinţe cu o supra­
g importante sarcini în domeniul agri­ se vor investi aproximativ tot atîtea ani, a spus N- S. Hruşciov, numărul faţă totală de 650-660 milioane metri
şi culturii este ridicarea productivităţii mijloace cît s-au investit în toţi anii muncitorilor şi funcţionarilor din pătraţi, sau aproape 15 milioane lo­
H muncii si reducerea preţului de cost al puterii sovietice. U.R.S.S. va creşte cu încă aproxima­ cuinţe. Aceasta reprezintă mai mult
jjj producţiei, in decursul septenalului Investiţiile capitale In industrie, a tiv 12 milioane şi va fi de 66 500 000 decît întregul fond de locuinţe cr«at
ş trebuie să se livreze agriculturii peste spus în continuare N. S. Hruşciov, vor de oameni. tn anii puterii sovietice. In repartiţia
g un milion de tractoare şi aproximativ creşte aproximativ de două ori în com­ Cheltuielile statului pentru asisten. spaţiului locativ 6e pune sarcina tre­
Ş 400.000 de combine cerealiere. paraţie cu cei şapte ani anteriori. Vo­ ţa socială a oamenilor muncii, a ară­ cerii ia atribuirea unei locuinţe pen­
% In viitorul septenal, principala sar- lumul investiţiilor capitale ale statului tat N. S- Hruşciov în raportul său, tru o singură familie. Partidul comu­
M cină în domeniul creşterii animalelor şi colhozurilor în agricultură va fi de cresc necontenit. In anul 1958 s-au nist, a spus în continuare N. S. Hruş­
m este sporirea producţiei de earne, aproximativ 500 miliarde de ruble, a- cheltuit peste 215 miliarde ruble pen. ciov, a considerat totdeauna ca una
H lapte, lină şi ouă. In ceea ce priveşte dică va depăşi aproape de două ori vo­ tru asigurări sociale, ajutoare, pensii, din sarcinile sale programatice lupta
jg producţia globală de lapte şi unt, a lumul investiţiilor din ultimii şapte ani. burse pentru cei ce învaţă, învătămînt pentru reducerea zilei de lucru. Tre­
H spus primul secretar al C.C. al Planul prevede înfăptuirea unor mă­ şi asistenţă medicală gratuită, plata cerea la ziua de lucru redusă şi mic­
§§ P.C.U.S., tara noastră deţine în pre- suri de reconstrucţie radicală, lărgire concediilor, cheltuieli pentru şcoli-in- şorarea săptămînii de lucru, prevăzute
g zent primul loc în lume. In viitorii şi reutilare tehnică a întreprinderilor, ternate, întreţinerea de creşe şi grădi­ în cifrele de control, se vor realiza
g cîtiva ani, nu numai că vom ajunge de reînnoire şi modernizare a utilaju­ niţe de copii, case de odihnă, aziluri la noi nu numaj fără micşorarea sa­
H din urmă dar vom şi depăşi «wside- lui, reea ce va oferi în numeroase cazuri pentru bătrîni şi alte plăti şi ajutoa­ lariului, ci în condiţiile sporirii lui
g rabil Statele Unite ale Ataericii in posibilitatea de a rezolva sarcina spori­ re. Potrivit planului septenal, chel­ considerabile. In U.R.S.S. va fi cea
3 ceea ce priveşte producţia acestor pro- rii producţiei mai repede şi cu mijloace tuielile pentru aceste scopuri vor mai scurtă zi de lucru şj cea mai
g duse pe cap de locuito' băneşti şi materiale considerabil mai creşte în 1965 pînă la aproximativ
I * mici decît prin construirea unor noi în­ 360 miliarde ruble. Numai un stat so­ scurtă săptămină de lucru din lume
§§ Trecînd apoi la problemele construc- treprinderi. cialist paafo aloca mijloace atît de in condiţiile creşterii paratele a bu.
= fiilor capitale şi ale repartiţiei forţelor Se alocă fonduri foarte mari pen­ mari pentru îmbunătăţirea traiului năstării populaţiei.
H de producţie, N. S. Hruşciov a arătat tru construcţia de locuinţe şi cons.
= că în viitorul septenal volumul inves- trucţia comunală. Numai din fondu­ Pentru un înalt nivel al conştiinţei
= tiţiilor capitale ale statului va 'epre- rile statului se vor cheltui în cursul
= zenta aproximativ două trilioane de ru- septenalului pentru construcţia de lo­ tuturor cetăţenilor
g ble. Dacă ţinem scama şi de coastruc- cuinţe şi construcţia comunală 375.380
= ţiile din fonduri necentralizate, uives- miliarde de ruble, faţă de 208 mili­ Primul secretar al C.C. al P.C-U.S. Iu cursul anilor 1959-1965, • apus
s tiţiîle capitale ale colhozurilor, precum arde de ruble în cei şapte ani ante­ a relevat că pentru trecerea la co­ în continuare N. S. Hruşciov, Institu­
| şi construcţia de locuinţe cu mijloacele riori. munism este nevoie nu numai de o ţiile de învăţămînt superior vor fi ab­
bază materială-tehnică dezvoltată, ci solvite de 2.300.000 de specialişti faţă
Înflorirea economiei tuturor republicilor şl de un înalt nivel al conştiinţei tu­ de 1.700.000 în ultimii şapte ani. Nu­
turor cetăţenilor societăţii. Cu cît mărul total al specialiştilor cu studii
sovietice masele de milioane sînt mai conştien­ superioare va fi în 1965 de peste
te. cu atît mai mult succes se vor în­ 4.500 000. adică va spori de 1,5 ori în
g N. S. Hruşciov a subliniat că în nice- pentru care există acolo cele mai deplini planurile construcţiei comunis. comparaţie cu 1958
g viitorul septenal 6e acordă o atenţie favorabile condiţii. mulul. întreaga muncă ideologică a Referindu.se la planurile de activi­ S
g deosebită folosirii resurselor naturale In planurile noastre, a continuat partidului şi statului nostru, a subli­ tate ştiinţifică ale cercetătorilor sovie­
g ale regiunilor răsăritene ale U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi a găsit o expresie niat N. S. Hruşciov, are menirea să tici, N S. Hruşciov a spus că în pe­
g pentru care se proiectează a fi alocate strălucită politica naţiorială-ieninistă dezvolte noile calităţi ale oamenilor rioada următoare «amenii de ştiinţă
g peste 40 ia sută din volumul total al care oferă vaste posibilităţi pentru sovietici, să-i educe în spiritul colec. îşi vor îndrepta în primul rînd efor.
g investiţiilor capitale. In 1965, a spus dezvoltarea multilaterală a economiei tivismuiui şi hărniciei, al internaţio­ turile în direcţia stăpînirii reacţiilor
g§ N. S. Hruşciov, greutatea specifică a şi culturii tuturor popoarelor. Aceasta nalismului socialist şi patriotismului, termonucleare controlate, în scopul
g regiunilor răsăritene va creşte în ce îşi găseşte o nouă confirmare şi în ci­ al înaltelor principii morale ale so. obţinerii unei surse de energie prac­
g priveşte extracţia de cărbune pînă ia frele de control ale dezvoltării econo­ cietăţil noi, în spiritul marxism-leni- tic nelimitată. Se prevede asigurarea
g 50 la sută, producţia de o(el piuă la miei naţionale a U.R.S.S. pe 1959- nismu-lui folosirii pe scară largă a energiei a-
g 48 la sută, cupru rafinat pînă la 88 1965, care prevăd dezvoltarea uriaşă a Afirmarea concepţiilor şi normelor tomice pentru motoare energetice şi
§§ ia sută, aluminiu pînă la 71 la sută, economiei tuturor republicilor sovie­ de comportare comuniste are loc în de transport, folosirea mai largă în
g ciment pînă la 42 la sută, producţia tice. lupta ou rămăşiţele capitalismului — economia naţională a materialelor
g de energie electrică pînă fa 44i la a spus N. S. Hruşciov. Nu este îngă. sintetice, a produselor provenite din
g sută. Subliniind tn continuare că înfăp­ duit să se aştepte in linişte pină cînd dezintegrasea nucleară şi a izotopilor
g Crearea unei noi baze cerealiere în tuirea planurilor de dezvoltare a in­ aceste rămăşiţe ale capitalismului vor radioactivi, rezolvarea sarcinii de me.
dustriei, agriculturii şi transporturilor,
g răsăritul ţării, a subliniat N. S. Hruş- executarea programului de construcţii dispare de la sine, este necesar ca ele canizare şi automatizare complexă a
g ciov, a permis să se treacă la restruc- în viitorul septenal sînt posibile cu să fie combătute cu botărîre. proceselor de producţie şi crearea în
g turarea radicală a producţiei agricole In întreaga sa muncă educativă par­ acest scop a unor noi mijloace teh­
g într-o serie de republici şi regiuni şi condiţia creşterii considerabile a ni. tidul acordă o deosebită însemnătate nice pe baza folosirii pe scară largă
velului tehnicii şi a ridicării produc­
g la folosirea mai raţionată a bogatelor tivităţii muncii, N. S. Hruşciov a ară­ formării tinerei generaţii. De pe acum a realizărilor în domeniul fizicii, ra-
g resurse naturale şi economice pentru tineretul construieşte comunismul, iar dioelectronicii, tehnicii calculului.
g sporirea producţiei agricole şi anima- tat că în decursul septenalului pro­ apoi va trăi şi va munci în comunism, Construirea comunismului nu numai
g liere. Dacă în trecut, de pildă, eram ductivitatea muncii în industrie, cal­ va conduce toate treburile obşteşti. că presupune o dezvoltare fără pre­
culată pe cap de lucrător, trebuie să
g nevoiţi să colectăm cereale în întreaga crească cu 45-50 la sută, în construc­ Tineretul sovietic trebuie să fie pre­ cedent a economiei, ştiinţei şi culturii,
g ţară, în prezent s-a creat posibilita- ţii cu 60-65 ia sută, în sovhozuri cu gătit pentru îndeplinirea acestei înal­ dar deschide şi perspective nebănuite
g tea ca, deocamdată, să nu achiziţio- te misiuni. pentru cea mai deplină şi multilate­
g năm cereale în regiunile de nord- 60—65 la sută, în colhozuri —aproxi­ In educaţia comunistă a tinerei ge­ rală dezvăluire şi punere în valoare a
mativ de două ori. Pe baza creşterii
g vest ale R.S.F.S.R., în republicile bal- productivităţii muncii, a subliniat ra­ neraţii. a spus in continuare N S. tuturor aptitudinilor şi talentelor crea­
g tice, în multe regiuni din Bielorusia şi Hruşciov, un rol deosebit revine şcolii. toare ale omului, a spus N- S Hruş­
g regiunea Polesie din Ucraina. Aceste portorul. în 1965 se vor obţine trei Noi reorganizăm şcoala nu pentru că ciov. Scriitorii, oamenii de teatru, ci­
g regiuni se vor specializa acum în pro- pătrimi din sporul producţiei indus­ ducem lipsă de braţe de muncă, ci neaştii, muzicienii, sculptorii şi pic­
g ducţin de lapte, slănină şi culturi teh­ triale- pentru că dorim să organizam şi mai torii sînt chemaţi să ridice şi mai
bine îuvătămintul public, să legăm şi
= Creşterea bunei stări a poporului sovietic mai strîn-s şcoala de viaţă. Legătura nuilt nivelul ideologic şi artistic al
dintre învătămînt şi munca productivă creaţiei lor.
g N. S. Hruşciov a subliniat că in In planul septenal se prevede o spo­ nu reduce, ci- dimpotrivă, sporeşte în­ Pianul septenal prevede crearea
§j planul septenal se trasează sarcina rire a salariilor. In legătură cu a. semnătatea cunoştinţelor dobîndite. unor condiţii şi mal favorabile pen­
g de a se asigura ridicarea continuă a ceasta. N. S. Hruşciov a arătat că Trebuie să întărim rolul stalului şi tru munca ideologică : vor lua o lar­
g nivelului de trai al oamenilor muncii partidul şi guvernul vor apFca con­ al societăţii în educaţia copiilor, a gă dezvoltare presa, radioul şi tele­
g pe baza unui puternic avînt al tuturor secvent linia stabilită în domeniul arătat raportorul In acest scop se pre­
g ramurilor economiei şi ai dezvoltării sporirii salariilor şi ai reducerii pre­ vede desfăşurarea pe scară largă a viziunea, cinematograful şi institu­
g cu precădere a industriei grele, ţurilor- construcţiei de şcoii-inlernate, creşe şi ţiile cultural-educative, va creşte con­
g Planul septenal prevede : Dar. a spus primul secretar ai C.C. grădiniţe de copii. Numărul elevilor siderabil tirajul ziarelor, al revistelor
g — creşterea considerabilă a veni. al P.C.U.S., aceasta nu este decît una din şcolile-interuale va fi în 1905 de şi al cărţilor. O mare atenţie va fi
g tuiul naţional şi, pe această bază, din căile de ridicare a bunăstării po­ oel puţin 2.590.000. Numărul copiilor
g creşterea însemnată a veniturilor rea- porului. din grădiniţele do copii va spori în acordată radioficării şi construcţiei 4e
g le ale oamenilor muncii ; Satisfacerea cerinţelor personale ale cursul septenalutui de la 2.280.000 la instituţii cultural-educative în special
=g — reducerea duratei zilei de lucru fiecărui om trebuie să se realizeze 4.200.000. la sate.
H şi a numărului zilelor lucrătoare ale nu numai prin sporirea salariilor, ci
g săptămînii , şi cu ajutorul fondurilor obşteşti al
- =g — sporirea producţiei mărfurilor de căror rol şi a căror însemnătate vor O etapă hotărîtoare
= consum popular şi îmbunătăţirea caii. creşte mereu. a întrecerii socialismului cu capitalismul
g taţii lor . N S Hruşciov a arătat că pe mă­
g — un puternic avînt ai construcţiei sură ce planul septenal va fi înde­
g de locuinţe . plinit, volumul acumulărilor întreprin­ Caracterizind planul septenal ca o direcţia înfăptuirii sarcinii economice
g — îmbunătăţirea însemnată a asis- derilor socialiste va creşte neîncetat etapă hotărîtoare a întrecer.i econo­ principale a U.R.S.S. — a ajunge din
g tentei sociale, a satisfacerii nevoilor şi, in ultimă instanţă, ele vor deveni mice a socialismului cu capitalismul, urmă şi a întrece în cea mai scurtă
m culturale şi a deservirii zilnice a popu- unica sursă ce va asigura reproduc, N. S. Hruşciov a arătat că acest plan perioadă istorică cele mai dezvoltate
g laţiei. ţia socialistă iărg tă şi creşterea con­ va exercita o profundă influentă asu­ tari capitaliste în ce priveşte produc­
g Venitul naţional al U.R.S.S., care, tinuă a nivelului de trai al- poporului. pra întregii situaţii internaţionale şi ţia pe cap de locuitor.
g după cum a arătat N. S. Hruşciov, N- S. Hruşciov a remarcat că, chiar va fi un nou triumf al rnarxism-le- In 1958, a subliniat raportorul, pro­
g este indicele cel mai sintetic şi baza şi în prezent, greutatea specifică a ninismului. Succesele noastre în înde­ ducţia industrială a Uniunii Sovietice
* g reală a ridicării bunăstării materiale impozitelor percepute în U.R.S.S. de plinirea acestui plan, a spus el, vor a depăşit considerabil producţia in­
g a oamenilor muncii în socialism, va la populaţie este neînsemnată şi nu atrage de partea socialismului mi­ dustrială a Franţei, Angliei şi Germa­
H creşte în 1965 cu 62-65 la sută în reprezintă decît 7,8 la sută din veni­ lioane de adepţi, vor duce la con­ niei occidentale luate la un Ioc. Acum
= comparaţie cu 1958 şi va fi de a. turile bugetului. Toate acestea, a sub. solidarea forţelor păcii, la slăbirea intrăm într„o nouă etapă a întrecerii
g nroape şase ori superior nivelului anu- liniat primul seeretar al CC. al forţelor războiului. Se va produce, a eeonomice cu capitalismul. In prezent,
g iui antebelic 1940. Veniturile reale P.C-U.S,. ne oferă posibilitatea de 9 arătat el, o schimbare hotărîtoare pe sarcina esle de a se obţine superio­
g ale muncitorilor şi funcţionarilor, «căl­ renunţa in anii viitori la perceperea arena mondială în domeniul econo­ ritatea sistemului socialist asupra sis­
ii culate pe cap de lucrător, vor şpori impozitelor de ta populaţie. mic în favoarea socialismului. temului capitalist în producţia mon­
g pînă Ia sfîrşitul septenalului eu 40 la N S. Hruşciov a arătat de aseme­ In urma îndeplinirii planului septe­ dială, de a depăşi cele mai dezvoltate
g| sută. Veniturile reale ale colhoznicilor nea că tn societatea socialistă nu nal, a spuş în continuare N. S. Hruş­
i= vor creşte cu cel puţin 40 la sută. există problema «oeială a folosirii ciov, se va face uo pas hotărîtor în (Continuare in pag. 4—S-a)