Page 29 - Albina_1959_01

ii economiei naţionale a ILR,S.S. pe 1959-1965

Iugoslaviei, fată de comuniştii iugo­
fiecărei ţări. Dar aceasta nu înseamnă §|
varăşul N. S. Hruşciov slavi — eroi ai luptei d n perioada ile­ Moscova ar II confirmată de decla­ că spre socialism se poate r. >:-ge pe k
raţiile că l’ C O S se află în fruntea
galităţii şi a luptei de partizani. mişcăm comuniste internaţionale. Se vreo cale oarecare, deusebftă de calea £1
u politic. Planul trugem toate stocurile de arme de ex­ Inlr o serie de probleme ale po-> invocă totodată cunoscuta teză a de­ comună. Particularităţile unei căi
în pceastă ordine terminare de acest gen, să folosim 1 it cii externe avem un limbaj comun. claraţiei Consfătuirii de ta Moscova constă in specificul condiţiilor şi g
ciov, deschide noi măreţele descoperiri ale geniului Vom dezvolta şi de scum înainte co­ potrivit căreia „Uniunea Soviet că timpului în care se dezvoltă o g
colaborarea econo- uman exclusiv în scopuri paşn.ce, merţul cu Iugoslavia pe o bază reci­ stă în Irunîea lagăr ului statelor so. 13ră sau alta De pildă, în construirea §
proc avantajoasă. Vom tinde spre co­
ovietice cu ţările pentru binele oamenilor. Guvernul laborare cu Iugoslavia în toate pro­ cialisle". soc al.smului unele măsuri, care au -g
N. S Hruşc ov a subliniat că în
punct de vedere nostru este gata să semneze şi mîine fost aplicate la timpul Ier in Unu- H
blemele luptei împotriva
imperialis­
nt. a spus N. S. un acord în acest sens. mului, pentru pace. probleme în ca.e mişcarea comunistă, ca Şt în lagărul nea Sovietică nu pot fi aplicate în g
mod mecanic in atte ţări. Toate ţările p
socialist, a existat şi există
deplină
la o nouă etapă Amintind că în urmă cu peste un poz.ţiile noastre vor coincide. In ceea egalitate şi mdeperdentă a tuturor
pentru libertate an guvernul sovietic a propus tine­ socialiste rcnstru.esc socialismul, dar |j
toate ţările colo- rea unei conferinţe a şefilor de gu­ ce priveşte situaţia pe linie de part:,1. partidelor comuniste şi muncitoreşti aceasta nu se face după un şablon. p
Part.dul Comunist Chinez foloseşte p
!e se desfăşoară verne ale ţărilor din Răsărit Şi Apus, a adăugat Hruşciov, totul va depinde şi a (arilor socialiste. Intr-adevăr, multe forme specifice în construirea U
de Uniunea Comuniştilor din Iugosla­
Partidul Comunist al Uniunii Sovie­
re naţională. N S Hruşciov a subliniat că Uniu­
S. Hruşciov, sar- nea Sovietică consideră că este dato­ via. Conducătorii acesteia s-au izolat tice nu conduce nici un fel de partide. socialismului- Dar noi nu avem şi nu p
putem avea nici un fel de divergenţe p
;ste de a scoate ria sa fată de popoarele din toate ta­ singuri de mişcarea comunistă inter­ Uniunea Sovietică nu conduce alte cu acest part d. p
naţională.
tari. In mişcarea comun.stă nu există
rii din punctul rile să lupte pentru convocarea aces­ Mişcarea comunistă, a spus N. S. partide .superioare" şi .,subordonate".
tringentă este ne- tei conferinţe. Hruşciov, a dat revizionismului lovi­ Revizioniştii iugoslavi şi au conccn- j§
experientelor cu N. S. Hruşciov a insis'at îndeosebi Toate partidele comuniste şi muncito­ trat în prezent principalele atacuri im p
hidrogen. Astăzi, asupra relaţiilor dintre U.R.S.S. şi turi nimicitoare. Dar revizionismul nu reşti sînt egale şi independente potriva Republicii Populare Chineze şi p
recunoscut posibi- S U A. Nu există motive, a spus el, este pe deplin zdrobit. Trebuie să se toate poartă răspunderea pentru difuzează tot felul de invenţii despre p
ploziilor atomice Dentru o ciocnire între popoarele noa­ tină seama de faptul că imperialismul soarta mişcării comuniste, pentru in. pretinse divergente între P.C.C. si =
j
P.C.U.S.
lobului pămîntesc, stre. Dar relaţiile dintre U.R.S.S. şi va încerca pe toate căile să.i susţină succesele şi victori.le ei. Fiecare par­
mei pentru a amî- S.U.A. au continuat mult timp să ră- şi să-i activizeze pe revizionişti. tid comunist şi muncitoresc este răs­ Sîntem pe deplin şi întrulotu! de a- p
blemei interzicerii mînă anormale. In America sporeşte Urmărind subminarea influentei punzător faţă de clasa muncitoare, cord cu Partidul Comunist Chinez fra- {j
ia atomică. Noi, a însă numărul adepţilor unor relaţii crescînde a partidelor comuniste, ideo­ fată de oamenii muncii din tara sa. te, deşi în multe privinţe metodee p
uşciov, pornim de prieteneşti, de bună vecinătate cu logii imperialismului şi revizioniştii faţă de întreaga mişcare muncito­ sale de construire a socialismului nu p
dintre statele cu Uniunea Sovietică. O confirmare stră­ care le cîntă în strună răspîndesc a- rească şi comunistă internaţională. seamănă eu ale noastre. H
Principalul este menţinerea şi iută- g
firmatia falsă că mişcarea comunistă
-ite trebuie să se lucită în această privinţă, a arătat ar fi „opera Moscovei" şi că partide, Rolul Uniunii Sovietice nu constă în rirea solidarităţii de clasă, în lupta im. H
coexistentei paş- N. S. Hruşciov. a fost primirea fă­ aceea că ea conduce alte ţări, ci in
să se îrivefe a se cută în S U A. Iui Anastas Mikoian. le comuniste si muncitoreşti ar de­ faptul că a deschis prima drumul ome­ potriva capitalismului, pentru elibera- g
litigioase prin Călătoria iui s-a transformat într-o pinde de Partidul Comunist al Uniu­ niri] spre socialism, că este cea mai rea clasei muncitoare, pentru construi- §§
manifestare a sentimen'elor de prie­ nii Sovietice. puternică tş ^ din sistemul mond'ai rea socialismului. In această privinţă. p
continuare primul tenie, ale poporului american fată de Este absurd ca cineva să creadă, a ăl socialismului şi a păşit prima în comuniştii nu pot avea divergente şi g
P.C.U.S., toată popoarele Uniunii Sovietice. Un rol declarat N- S- Hruşciov. că Tntr-o perioada construifii desfăşurate a concepţii diferite. Acesta este priiîiipa- §1
îarile succese ob- important în slăbirea încordării ^ in­ (ară sau alta s.ar putea organiza de Comunismului. Vorbind la figurat, Iul lucru care ne desparte-de revizio- p
iehnica -sovietică, ternaţionale şi întărirea încrederii re­ undeva din afară un partid politic al partidul nostru comun'st se consideră nişti — a declarat N. S. Hruşciov. |§
nirii calea spre ciproce l-ar putea avea dezvoltarea clasei muncitoare care deseori numără unul din detaşamentele de frunte ale N. S Hruşciov s-a ocupat in mod H
alizări dovedesc largă a come.r',ului mondial, a spus sute de mii de membri, iar uneori mişcării comuniste mondiale, care cu­ special de creşterea Partidului Comu 3
nist al Uniunii Sovietice, de întărirea g
: dispun Uniunea N. S. Hruşciov. In ciuda piedicilor chiar milioane. Nimeni nu va crede, cereşte primul înălţimile comunismu­ rîndnrilor lui. Partidul, a constatat N. f§
lui.
socialist mondial. create, în 1958 schimburile comer­ de pildă, că Partidul Comunist Ita­ S. Hruşciov, s-a prezentat în faţa g
că dacă Uniunea ciale ale Uniunii Sovietice cu ţările lian care are 2 000.000 de membri, cel Noi considerăm necesară creşterea
francez care are 500.000 de membri,
sa o rachetă la capitaliste din Europa şi America au cel indonezian care are l.500.000 de prin toate mijloacele a puterii lagăru­ Congresului al XXI-lea monolit şi =
lui socialist, întărirea continuă a uni.
mâi unit ca oricînd în jurul Cornitetu- B
netri în Cosmos, crescu) aproape de trei ori în com­ lui său Centra! leninist, fiind capabil |g
gr.eş o rachetă paraţie cu 1950. Programul economic membri, cel indian care are aproape tă(ii mişcării comuniste internaţionale
î punct al globu- al construcţiei paşnice în U.R.S.S. pe 300.000 de membri, precum şi alte în conformitate cu principiile adoptate să rezolve cu succes măreţele sarcini H
anii 1959—1965 deschide perspective partide frăţeşti, ar fi „create de Mos­ de toate partidele frăţeşti în Decla­ ale construirii societăţii comuniste. p
a „iclarat în largi dezvoltării comerţului' exterior cova" şi că membrii lor ar .fi „agenţi raţia de la Moscova. Succesul cauzei Partidul Comunist al Uniunii So- =
ruşciov, noi traw al Uniunii Sovietice cu toate ţările. străini". naţionale a clasei muncitoare nu poa­ vietioo numără în rîndurile sale g
concluzii cu totul Volumul comerţului nostru, exterior Se spune că „dependenţa" partide­ te fi conceput fără solidaritatea in­ 8.239.000 de ■ membri şi candidaţi de B
te cercuri din Oc- poate fi cel puţin dublat, a arătat ternaţională a tuturor detaşamente­ partid, adică cu 1.023.000 inai mulţi 3
istoricele succese N. S Hruşciov. lor comuniste şi muncitoreşti de lor sale. decît în perioada Congresului al XX-lea =
al P.C.U.S.
I
cii sovietice nu Noi, propunem ţărilor capitaliste o N. S. Tlruşciov a subliniat că înlăp- g
unei' politici răz- întrecere paşnică, a declarat raporto­ Unele probleme ale teoriei marxist-leniniste
a impune altor rul, şi aceasta nu numai pe perioada ţuirea liniei generale a partidului' a p
i. Noi le folosim planului septenal. Noi elaborăm un Referindu-se Ia unele probleme ale a ieşit din cadrul unei singure ţări, întîmpinat o contraacţiuiie înverşunată g
îforturile în lupta plan de perspectivă de dezvoltare « teoriei marxist-leniniste, N. S. Hruş­ cînd s-a format sistemul socialist mon­ din partea grupului antipartinic al lui 3
ca întreagă. Şi U.R.S.S. pe o perioadă de 15 ani. El ciov a subliniat că în prezent, cînd dial — au apărut şi noi probleme teo­ Malenhov, Kaganovici, Molotov, Bul- s
itatea în ceea ce se întemeiază de asemenea pe prin­ U.R.S.S. a păşit în noua etapă retice ale luptei pentru victoria socia­ ganin şi Şepilov, care. utilizînd cele B
tehnicii rachete- cipiul dezvoltării paşnice şi al între­ istorică a construcţiei comuniste, pro­ lismului şi comunismului, N. S. Hruş­ mai josnice procedee ale luptei tracţio a
noastră, noi pro- cerii economice paşnice. Planurile blemele teoriei marxist-leniniste legate ciov s-a oprit asupra problemei posi­ nişte, scizioniste, a încercat să distru- B
U.A., Angliei şi noastre sînt planuri de construcţie de trecerea de la socialism la comu­ bilităţii construirii socialismului într-o gă unitatea partidului, să împiedice | |
m pentru totdea- paşnică Noi chemăm toate popoarele nism capătă o importanţă deosebită. singură (ară. Statul sovietic, ca si îndeplinirea hotărîrilor Congresului al B
să intensifice lupta pentru
menţine­
oducţia şi folo- rea şi întărirea păcii. In ceea ce ne N. S. Hruşciov s a oprit în primul rînd orice altă tară socialistă, nu este ferit XX-lea, să abată partidul şi ţara de §§
de o eventuală agresiune din partea
ce, a armelor cu priveşte, vom face tot posibilul pentru asupra problemelor privind cele două statelor imperialiste. Dar raportul real pe calea leninistă. H
r rachetă, să dis­ asigurarea păcii în întreaga lume. faze ale societăţii comuniste şi legile de forte din lume este de aşa natură Acum, a spus N. S. Hruşciov, toată p
trecerii de la socialism la comunism. lumea vede cîtă dreptate a avut parii - 3
sprijin moral pentru mişcarea Pentru tara noastră sarcina practică îneît am putea respinge orice atac al dul nostru, Comitetul său Central, a- g -
duşmanului. tunci cînd a condamnat cu hotărîre şi 3
scă şi comunistă internaţionala fundamentală este crearea bazei teh- In lume nu există forţe care ar putea
nico-materiale a societăţii comuniste, să restabilească capitalismul în tara a lichidat grupul demn de dispreţ al f§
muncitorească şi După consfătuirile din noiembrie, a un nou avînt puternic al forţelor de noastră, să distrugă lagărul socia­ fractioniştilor scizionişti. g
nai. entru toa- arătat vorbitorul, a avut loc o conso­ producţie socialiste In condiţiile ac­ In raportul său, N. S. Hruşciov a g
e, a Jt/us în con. lidare a forţelor dinlăuntrul fiecărui tualului nivel al producţiei socialiste, list. Primejdia restaurării capitalismu­ prezentat o propunere în care se arată g
iov, planul sep- partid comunist, s.au strîns şi mai nu sîntem încă în stare să asigurăm lui în Uniunea Sovietică este exclusă. necesitatea introducerii unor modifi- p
puternic sprijin mult rîndurile întregii mişcări comu­ pe deplin belşugul de bunuri materiale Aceasta înseamnă că socialismul a
împotriva forţelor niste internaţionale. Revizioniştii nu învins nu numai total, ci şi definitiv. cari şi completări în Constituţia p
lismului. In pre- au reuşit să abată d n cale nici un şi culturale necesare pentru satisface­ U.R.S.S. Ar trebui ca toate uriaşele g
niste şi muncito- partid frăţesc- rea nevoilor crescînde ale oamenilor, Astfel, a conchis N. S. Hruşciov, schimbări din viaţa internă şi din si- g
le ţări şi ele cu. Relevînd că mişcarea comunistă in­ pentru dezvoltarea lor multilaterală. se poate considera că problema con­ tuaţia internaţională să fie oglindite şi g
10 de oameni. A- ternaţională a condamnat concepţiile Iar fără aceasta, nu poate exista co­ struirii socialismului într-o singură consfinţite legislativ în Constituţia sta- g
uriaşă victorie a şi politica revizioniştilor iugoslavi, tară şi a victoriei sale depline şi de­
, mari cuceriri N. S. Hruşciov a arătat că tocmai munism. Ar însemna să privim sim­ tului sovietic. g
e. in ţările capi- conducătorii iugoslavi au opus De­ plist lucrurile dacă am crede că ajun- finitive a fost rezolvată în procesul In cursul construcţiei socialiste p
continuare N. S. claraţiei de la Moscova a Consfătuirii gînd din urmă Statele Unite ale Ane- fstoric-mondial al dezvoltării sociale. poporul sovietic a înfăptuit minuni în g
ele funeste ale a. reprezentanţilor partidelor comuniste ricii din punct de vedere economic am N. S. Hruşciov a formulat teza teo­ munca sa entuziastă. Nu încape indo- 3
i fascismului. In şi muncitoreşti din ţările socialiste desăvîrşi prin aceasta construirea co­ retică că ţările socialismului, folosind
puternicul lagăr programul lor revizionist, în care ială că planul septetia! va genera un =
i, mişcarea mun- s-au dedat la atacuri împotriva munismului. Aceasta nu este ultimul cu succes posibilităţile proprii orîndu'. nou val de entuziasm, noi forme de g
e o mare expe- poziţiilor marxist-leninlste ale miş­ hotar al mişcării noastre, ci numai o rii socialiste, vor trece mai mult sau întrecere socialistă a întregului popor g
itriva reacţiunii, cării comuniste internaţionale. Revi­ etapă decisivă în întrecerea cu capita­ mai puţin simultan în raza superioară pentru îndeplinirea înainte de termen g
ea de organizare zioniştii iugoslavi neagă necesitatea a societăţii comuniste. In imperialism,
popoarele au mai solidarităţii internaţionale de clasă, lismul. Cîştigînd întrecerea economică a sarcinilor măreţului program al con- g
a bara calea fas- se îndepărtează de la poziţiile clasei cu S.U.A., vom desăvîrşi numai prima a explicat N. S. Hruşciov, evoluţia se strucţiei comuniste în ţara noastră. g
fascismului pot muncitoare. etapă a construcţiei comunismului. desfăşoară în aşa fel îneît unele ţări Septenalul în care am păşit, a spus p
te cele mai largi Conducătorii iugoslavi afirmă că se Pentru noi, a relevat N. S. Hruşciov, o Iau înainte pe seama altora pe care N. S. Hruşciov, este o etapă nouă, im- g
ii, toate forţele află în afara blocurilor, deasupra la. nivelul dezvoltării economice realizat le oprimă şi exploatează. In sistemul portantă, am putea spune decisivă, pe g
arat naţionale, gărelor, deşi în realitate fac parte din
alistă şi uneltele blocul Balcanic care grupează Iugo­ în această etapă nu înseamnă deloc socialist al economiei acţionează le­ calea dezvoltării istorice a Uniunii B
muncitorească slavia, Turcia şi Grecia. După cum se sta(ia terminus, ci doar o haltă unde gea dezvoltării planice, proporţionale. Sovietice. Partidul Comunist, întregul g
social-democrati ştie, ultimele două ţări sînt1 membre vom putea ajunge d’n urmă cea mai Ca urmare, (ări în trecut înapoiate d:n popor sovietic, sînt ferm încredinţate g
uniste ca Guy ale blocului agresiv N A.T O- Cea mai dezvoltată tară capitalistă, s-o lăsăm punct de vedere econom c, bazîndu-se că vor repurta victoria în această p
nează cauza uni- bună verificare a justeţei liniei urma­
)are. In rîndur.le te de conducerea unei ţări o constituie în această haltă, iar noi să mergem pe experienţa altor ţări socialiste, pe etapă. g
ocrate majorita- succesele dezvoltării economiei^ naţio­ înainte. colaborare şi ajutor reciproc, cîşligă Poporul sovietic păşeşte înainte g
zanii păcii şi pro- nale, avîntul culturii şi bunăstării po-' In raportul prezentat Congresului, rapid timpul pierdut, îşi dezvoltă eco­ strîns unit cu popoarele tuturor ţări- g
i ei concep calea porului. Iar cine a realizat cele mal N. S. Hruşciov s a ocupat în mod amă­ nomia şi cultura Astfel linia generală
istui tel într.un puţine rezultate? — întreabă N. S. lor lagărului socialist. Astăzi, în ju- g
i comuniştii- Toc- Hruşciov. Tocmai acel partid şi acea nunţit de unele probleme importante a dezvoltării economice şi culturale a rul steagului victorios al socialismu- jgj
iva reacţiunii şi (ară ai căror conducători îşi laudă ale comunismului ştiinţific: problema tuturor ţărilor socialiste se nivelează. lui şi comunismului s-au unit aproape g
Iştii şi social-de- calea lor aşa-zisă iugoslavă ca sin­ repartiţiei bunurilor materiale şi spi­ Exandnînd perspectivele înaintării un miliard de oameni din ţările socia- gj
să găsească un gura cale justă. Compaiînd nivelul de rituale produse de societate Intre toţi omenirii spre comunism, a continuat
iit timpul ca re. trai al popoarelor din ţările socia­ N. S Hruşciov. trebuie să ţinem ses. liste din Europa şi Asia. adică peste g
- curentelor din liste, după cum arată materialele pu­ membrii ei, problema căilor de dez­ o treime din omenire. Forţele socia- g
ască să înlăture blicate de economişti, în Iugoslavia voltare şi apropiere între forma de ma de marea diversitate a condiţiilor lismului sînt puternice, ele cresc pe zi g
unismului, să ia acest nivel creşte mult mai încet- în­ proprietate colhoznică şi forma de pro­ istorice din diferitele ţări. Trebuie ce trece. Lor le aparţine viitorul. g
i şi să elaboreze săşi practica Iugoslaviei dezminte prietate socialistă a întregului popor, să subliniem că factorul principal şi Trăiască pacea în lumea întreagă i p
acceptabilă în „descoperirile" teoretice ale revizio­
comune ale cla- niştilor iugoslavi. precum şi problemele organizării po­ determinant în înaintarea tuturor ţă­ Acestea au fost cuvintele cu care ==
jpărarea intere- Partidele marxist-leniniste, a spus litice a societăţii, orînduirii şi condu­ rilor pe calea spre comunism îl . con­ N. S. Hruşciov, primul secretar al §j
i păcii. Consfă- în continuare N. S- Hruşciov, urmă. cerii de stat în perioada construirii stituie legile universal valabile pentru C.C. al P.C.U.S., şi-a încheiat raportul p
1957 a reprezen. resc cu nelinişte cele ce se petrec în desfăşurate a comunismului. aceste ţări şi nu manifestările lor Ia al XXI-lea Congres al P.C.U.S. p
rmuniste şi mun- Iugoslavia. specifice. Partidcde marxist-leniniste
at deplina uni- Nutrim cele mai prieteneşti senti­ Subliniind în continuare că în pre­
rtidelor frăţeşti. mente faţă de popoarele frăţeşti ale zent — cînd construirea socialismului recunosc particularităţile dezvoltării (Subtitlurile aparţin redacţiei). p
.1 hiu mim .........................