Page 3 - Albina_1959_01
P. 3

ÎN V Ă ŢĂ M IN TE






                                                                                                In  Expunerea  prezentată   la   Şi  ştiut  este  că  grădina   cere
                                                                                               Consfătuirea  de  la   Constanţa,   muncă  multă,  dar  aduce  Şi  cîş-
                                                                                               tovarăşul  Gh.  Gheorghiu-Dej  a   tig.  Apoi  au  calculat  că   prin
                                                                                               subliniat  că:  „De  o  însemnăta­  desfiinţarea  haturilor  le-a  rămas
                                                                                               te  hotărâtoare  pentru  întărirea  şi   un  plus  de  două  hectare.   Pe
                                                                                               dezvoltarea   întovărăşirilor   a-   acestea  au  hotărît  să  le  semene
                                                                                               gricole  este  crearea  Şi  sporirea   cu  grîu,  iar  producţia  să  o  trea­
                                                                                               averii  obşteşti".  Aceasta  a  fost   că  la  fondul  de  bază.  Şi-au  mai
                                                                                               şi  concluzia  desprinsă  din  expe.   propus  atunci  să  contracteze  de
                                                                                               rienţa  împărtăşită  de  mulţi  re­  fiecare  hectar  arabil  cîte  100  kg.
                                                                                               prezentanţi  ai  întovărăşirilor  a.   tereale.  In  total  făceau  aproape
                                                                                               gricole  fruntaşe  din  regiunile  O-   40  de  tone.  Din  banii  încasaţi
                                                                                               radea  sau  Piteşti,  Baia  Mare  sau   25  la  sută  să  treacă  la  fondul
                                                                                               Timişoara.  In  perioada  ce   s-a   de  bază.
                                                                                               scurs  de  la  Consfătuire  multe   Hotărârea   s-a  dovedit  a   fi
                                                                                               întovărăşiri  au  tradus  în  viaţă   bună.  Grădina  pe  care  au   or­
                                                                                               această  valoroasă   recomandare.   ganizat-o  a  adăugat  la   averea
                                                                                               Intre  ele  se  numără  şi  întovă­  obştească,  în  afară  de  produse­
                                                                                               răşirea  agricolă  din  comuna  Să-   le  împărţite  între  membri,  mai
                                                                                               cuieni-Roman.              mult  de  3.000  lei.  Recolta  de  pe
                In  raionul  Măcin,  regiunea  Galaţi,  încă  din  vara  anului  1958  au  început  mari  lucrări  de  Din  1952,  de  cînd  a  luat  fiin­  cele  două  hectare  de  grîu  s-a
                                                                                                                           adăugat  la  cele  56  tone  cereale
                                              hidroamelioraţii                                 ţă  şi  pînă  în  primăvara  trecută,
                                                                                               întovărăşiţii   din  Săcuieni   nu   pe  care  le-au  contractat  cu  sta­
                                                                                               adunaseră  ca  avere   obştească   tul.  Cifra  de  40.000  lei,  valoarea
                                                                                               mai  mult  de  cîteva  mii  de  lei,   fondului  de  bază,  a  fost  depăşi­
                                                                                               rezultate  din  încasarea   taxelor   tă  pînă  la  sfîrşitu]  anului.  Suma
                                                                                               de  înscriere.  La  aceasta  se  a-   realizată  nu  a  fost  nişte  „bani
                                                                                               dăugaseră  maşinile  în   valoare   închişi"  cum  obişnuiau  unii  să
                                                                                               de  7.500  lei  primite  ca  premiu   spună.  Din  ei,  întovărăşiţii  au
                                                                                               pentru  cele  25.000  kg.  sfeclă  la   cumpărat  zece  stupi,  o  basculă,
                     „Pentru  sporirea  producţiei  agricole  are  o  mare  însem­  zile-om   şi  23.000   zile-căruţe,   hectar,  obţinute  în  1956.  două  semănători  de  cereale,  O
                   nătate  extinderea  lucrărilor  de  hidroamelioraţii:  in  acest   s-au  efectuat  prin  muncă   vo­  In  zilele  Consfătuirii  de   la  maşină  de  bătut  porumb,   trei
                   scop  în  1959  se  vor  aloca  375  milioane  lei,  (aţă  de  160   luntară.   Au  lucrat   muncitorii   Constanţa,   ţăranii  întovărăşiţi   prăşitori,  o  vînturătoare,  un  por*
                   milioane  lei în  1958,  Lucrările  de  îndiguire  şi  desecări  vor   din   gospodăriile  de  stat,  co­  din  Săcuieni  au  înţeles  că   nu   zolator  şi  altele.  Din  restul  ba*
                   cuprinde  în  anul  1959  o  suprafaţă  de  230.000  hectare,  iar   lectiviştii  şi  întovărăşiţii  din  Bă.   trebuie  să  se  mulţumească  nu­  nilor  vor  cumpăra  în  anul  acesw
                   cele  de  irigaţii  o  suprafaţă  de  24.000  ha,  ceea  ce  repre­  dălani   şi   Bărboşi,   cei   de   mai  cu  atît  dacă  vor  să-şi  uşu­  ta  100  de  oi  şi  încă  zece  stupi.
                   zintă  un  volum  de  lucrări  mai  mare  decît  cel  realizat  în   la  Berteştii  de  jos  şi  Călmăţui,   reze  munca  şi  să-şi  mărească  ve­  Mulţi  cititori  se  vor  întreba
                   întreaga  perioadă  1951—1957.  Dispunînd  de  fondurile  pre­  de  la  Branişte  şi  Carcaliu  şi  din   niturile.  Au  înţeles  că-i  mai  bine   pe  bună  dreptate :  ce  au  cîştL
                   văzute  pentru  aceste  lucrări,  mobilizînd  mai  intens  masele   alte  sate.  să  semeni  cu  semănătoarea  şi  gat  întovărăşiţii  din   Săcuieni
                   ţărăneşti  şi  folosind  resursole  locale,  sfaturile  populare  pot   —  Proiecte   pentru   1959 ?   că  nu-i  tot  una  dacă  prăşeşti  cu   dacă  şi-au   format  fondul   do
                   şi  trebuie  să  efectueze  lucrări  de  hidroamelioraţii  pe  su­  >—  continuăm  noi  întrebările.  sapa  ori  cu  prăşitoarea  mecanică.   bază ?  In   primul  rînd   maşi­
                   prafeţe  mult  mai  mari decît  acelea  prevăzute  în  plan".  —  Se  vor  pune  în  valoare   Şi  apoi,  de  ce  n-ar  cumpăra  cî­  nile   cumpărate   le-au  uşurat
                   (Din  Expunerea  făcută  de  tovarăşul  GH.  GHEORGHIU-   17.600  hectare :  la   Nămoloasa,   teva  sute  de  oi  sau  alte  anima­  munca ;   acolo  unde   S.M.T.-
                   DEJ  la  şedinţa  plenară  a  C.C.  al  P.M.R.  din  26—28  no­  Deduleşti,  Vlădeşti  şi  în   alte   le  aşa  cum  au  procedat  şi  alţi   nu   le-a   putut   da   ajutor,
                   iembrie  1958).                                 localităţi.  Facem  acum  proiecte­  întovărăşiţi ?  O  singură  întrebare   semănătorile  şi  prăşitorile   meu
                                                                   le  pentru  lucrările  respective.  In   rămăsese   nerezolvată:  cum  ar  canice  au  făcut  faţă  foarte  bine.
             Zilele  trecute  am  bătut   la   ne  despre' ce  e  vorba.  De  aceea   afară  de  îndiguiri  şi   desecări   putea  realiza  toate  acestea,  din   O  dovedesc  întîi  de  toate  recol­
            uşa  tovarăşului  Mihai  Culuri,  di­  am  aşteptat  pînă  ce  dînsul   a   vom  extinde  mult  lucrările   de   ce  izvoare ?  tele  obţinute  —  1570  kg.  grîu
            rector  al  Direcţiei  zonale   de   sfîrşit  socotelile.  Atunoi  ne-am   irigaţii.  Statutul  scrie  limpede :  „Pen­  şi  2000  kg.  porumb  la  fiecare
            îmbunătăţiri  funciare  din  Galaţi.   recomandat,  iar  el  ne-a   între­  Şi  obişnuit  cu  cifrele,  tovară­  tru  mărirea  fondului  de  bază  a-   hectar.   Diferenţa  de  producţie
            Tovarăşul  Culuri se afla  la  birou.   bat :          şul  Culuri  a  început  iar  să  facă   dunarea  generală,  cu  votul   a   faţă  de  sectorul  individual   a
            Avea  în  faţă  un  maldăr de hîrtii.   —  Cu  ce  vă  putem  servi ?  socoteli :  17.600  hectare  X  2000   două  treimi  din  totalul  membri­  fost  de  300  kg.  grîu  şi  500  kg.
            Preocupat,  cu  creionul  în  mînă,   —  Cu  nişte  cifre !  kg.  porumb  la  hectar  “   35.200   lor,  poate  hotărî  o   contribuţie   porumb  la  hectar.
            făcea  cîteva  socoteli.  Cufundat   —  Anume ?        tone...                     din  producţia  obţinută  de  mem­  Dacă  abia  după  cîteva   luni
            în  această  treabă  nici  nu  ne-a   —  Ce  lucrări  de  hidroamelio­  Şi  cifrele  acestea  au  început   bri,  pe  terenurile  lor  din  întovă­  s-au  văzut  atîtea  roade,  însem­
            observat  cînd  am  intrat.   Doar   raţii  s-au  făcut  în  regiune   în   să  producă  alte  cifre :   came,   răşire".  Aceasta  înseamnă  că  a-   nă  că  în  viitor  se  vâ   putea
            cînd  i-am  dat  bineţe  a  ridicat   anul  1958?      lapte,  lînă,  ouă.  Iată  care-i  pînă   dunarea  generală  are  putere  de­  spune  mai  mult  despre  avanta­
            capul  şi  fără  a-şi  întrerupe  şirul   —  La  asta  şi  luorăm.   Uite,   la  urmă  rezultatul  lucrărilor  de   plină  să  hotărască.  S.au  sfătuit   jele  pe  care  le  vor  avea  înto­
            gîndurilor  ne-a  poftit  printr-un   s-au  pus  în  valoare  3680  hecta­  hidroamelioraţii  ce  se  efectuea­  atunci  şi  au  hotărît  ca  pînă  la   vărăşiţii  din  Săcuieni.   sporind
            semn  să  luăm  loc.        re  din  care  2800  hectare  vor  fi   ză.  De  aeeeea  în  regiunea  Calaţi   sfîrşitu]  anului  să  se  ajungă  la   fondul  de  bază.  Mai  ales  că  pla­
              Ne-am  aşezat  lîngă  birou,  în   cultivate  în  1959,  iar  restul  în   oamenii  muncii   de  pe  ogoare   nurile  de  perspectivă  ale  înto.
            faţa  lui.  Priveam  şi  noi  la  pe­  anul  următor.  se  preocupă  de  a  pune  în  valoa­  un  fond  de  bază  care  să  valo­  vărăşirii  prevăd  ca  în  1960  a-
            ticul  de  hîrtie  pe  care  dînsul   Şi  interviul  nostru  a  început   re  noi  terenuri  bune  pentru  a-   reze  40.000  lei  şi  iată  cum.  verea  obştească  să  ajungă  la  o
            scria  mereu  cifre :  3680  hectare   să  se  desfăşoare  normal.  Tova­  gricultură.  Astfel  luptă  ei  pen­  In  primul  rînd,  întovărăşirea   valoare  de  100.000  lei  şi  să  fie
            lucrări;   2800  hectare   pentru  răşul  Culuri  ne  arătă  că  de  pe   tru  împlinirea  măreţelor   sar­  primise  în  folosinţă  din  rezerve,   formată,  în  afară  de  maşinile  şi
            producţie  în  1959;  2000  kg.  cele  2800  hectare  se  vor  culege   cini  ce  au  fost  trasate  de  plena­  le  statului  trei  hectare  de  pămînt   uneltele  agricole,   din  200  de
            lâ  hectar  ”   5600  tone  porumb   cel  puţin  5600  tone  de  porumb.   ra  C.C.  al  P.M.R.  din   26—28   oi.  20  de  stupi,  6  boi  de  munu
            total;  5600  tone  -   1400  tone   Acesta,  folosit  la  îngrăşarea  por­  noiembrie  1958.  situate  pe  malul  pîrîului  Sîrbi-   că  şi  10  scroafe  de  prăsilă.
            carne  de  porc...          cilor,  va  da  1400  tone came. Lu­                   lor.  Pămîntul  negru  şi  gras  era
              Nu  înţelegeam  fireşte  prea  bi­  crările  care  au  totalizat  99.470  T.  DUMITRESCU  bun  pentru  grădină  şi  legume.  Ing.  MARIA  BOGDAN


                  Sala  în  care  se  ţinea  adunarea  era   aştepta,  sări  asupra  lui  Petre  Gur-   Dădea  chiaburul,  dar  nu  uita  să   Pătru  Gruia  lucra  pe  ascuns  împo­
                ticsită  de  lume.  Oamenii  semnaseră   ban.                     treacă  la  catasdif s  trei  duble  de  grîu   triva  vremurilor  noi..  .  .   _
                cererile  şi  acum  cele  peste  o  sută   .—  Petree,  Petre  —  ţipară  înfrico­  —>  14  zile  la  ebsit.  Argaţii,  prizoiiie-   In  saf Vfaţd  şi-a  i4rmât-:cursil\firesc
                douăzeci  de  familii   veniseră  să-şi   şate  cîteva  femei.  —  Săriţi  oameni   rii  de  război,  nu  mai  vorbim, lucrau   de  innoire.  Oamenii  şi-au  dat  seama
                inaugureze  colectiva.  Se  vorbea  cu   buni.                    numai  pe  mîncare.  Cînd  cineva  în­  încotro  trebuie  să  apuce.  Au  văzut   »
                aprindere  ba  de  inirentar,  ba  de  bri­  Lumea  nici  n-apuoase  să  se  dezme­  cerca  să  murmure,  el  folosea  pumnii   viaţa  colectiviştilor  din  Topolovăt  şi
                găzi  şj^-eatagpe,  mă  fog,  ca  unii  care   ticească  bine  şi  răsună  o  împuşcătu.   sau  parul.  Dădea  cu  ce-i  cădea   :n   din  alte  sate  şi  au hotărît.  120  de  fa­
                o  luărf de  Ia  TncefWft.       ră.  Gurban  se  prăvăli  cu  faţa  în  ţa­  mînă.  Bobescu  Năstase  i-a  simţit   milii,  adică  aproape  tot  satul  s-a  ho-
                  Cineva  din  sală  ceru  linişte.  Vor­  rină.                                                  tărît  să  păşească  cu  încredere  pe  ca­
                bea  preşedintele.                 Era  în  prima  zi  de  paşti,  lă  cîteva   pumnii  din  plin.  I-a  simţit  şi  Pătru   lea  colectivei.
                  ...,,Ne-au  mai  venit  acum   cîteva   ceasuri  după  ce  ucigaşul  cîntase  in   Zamfir  şi  Negru  Dionisie...  Cererile  veneau  cîte 20,  30 deodată.
                cereri... Zic  să  le  discutăm".  biserică  la  înviere.                       ★                 Aşa  că,  chiaburului  nu-i  fu  rjreu  să
                  —  Să  auzim  —  strigară  cîţiva.  Asta  nu  l-a  oprit  insă  pe  chiaburul                   şi-o  strecoare  şi  pe  a  liji.  Abia  şi-a
                  Se  citiră  nume  de  oameni.  Se  ridi­  Gruia  să  ucidă,  să  trimită  în  pămînt   Dar  într-o  dimineaţă,  chiaburului   dat  cererea  şi  în  noaptea  următoare   d
                cară  miini  în  semn  de  aprobare,  se   un  om  sărac,  care  a  îndrăznit  o  dată   i-a  fost  dat  să  vadă  cum,  chiar  prin   a  şi  plecat  cu  armăsarul  la  tîrq  să-l
                aplauda.                         să-l  înfrunte,  să-i  arate  cîinoşenia  faţa  casei  sale,  fasciştii,  sprijinitorii  vîridă.  In  cerere  şi-a  pus  numai  ju­
                  —  Buuun,  să  ne  trăiască,  să  nu                                                            mătate  din  pămînt.  Socoteala  lui  era   i
                uite  de  inventar.                                                                               simplă :  nu  poate  destrăma  lumea
                Pătru.  De  fapt  era  ultima.  Preşedin­ D u ş m a n u l                                         dinafara  colectivei,  va  încerca  pe
                  La  rînd  ajunsese  cererea  lui  Gruia
                tele  se  adresă  mulţimii :                                                                      dinăuntru.
                                                                                                                    —  Ai  vrea  să  ne  dezbini  din  nou
                  —  Supunem  adunării  cererea  lui                                                              —  se  auzi  din  mulţime.  —  Credeai
                Pătru  Gruia.                                nu  s-a  putut  strecura                             că  am  uitat,  că  n-am  învăţat  nimic,
                  In  sală  se  lăsă  o  tăcere  apăsătoare.                                                       că...
                Oamenii  îşi  aruncau  priviri  cu  înţe­                                                           O  scăpărare  de  fulqer  a  ţinut  ju­
                les.  Apoi  una  cîte  una,  o  sută  două­  inimii.  A  ucis,  să  bage  spaima  în   bogătanilor,  fugeau  înnebuniţi.  Pe   decata  ochilor.  Atît.  Apoi  ca  un  tu­
                zeci  de  perechi  de  ochi.  se  îndrep­  toţi,  ca  nu  cumva  să  mai  îndrăzneas­  una  din  clădirile  satului  flutura  un   net  s-a  prăvălit  răspunsul.
                tară  către  coltul  dinspre  uşă  al  sălii.   că  vreunul  să  i  se  împotrivească.   steag  mare,  purpuriu.  —  Afară  spurcăciune,  afară  dintre
                O  sută  douăzeci  de  perechi  de  ochii   Averea  lui  şi  cei  care  pe  vremea   In  lunile  care  au  urmat  în  sat  s-a   noi 1
                îl  sfredeliră  pe  Pătru  Gruia  pînă  în   aceea  se  qăseau  la  cîrma  ţării  1  au   înfiripat un  freamăt de  viaţă  nouă.  Se   ★
                adîncul măruntaielor.            ajutat  şă  scape  curînd  din  închisoa­  înstăpînea  puterea  poporului.  In  aceeaşi  zi  pe  zidul  unei  clădiri
                  Zdrobit  sub  povara  atîtor  priviri   re.  S-a  întors  în  sat...  Şi  sărăcimea   Oamenii  au  înţeles  rostul  vremuri­  frumos  îngrijită  s-a  prins  o  firmă  ro­
                neiertătoare,  chiaburul   Pătru  Gruia   l-a  simţit  din  nou  veninul  şi  bîta  A   lor  noi  şi  la  chemarea  comuniştilor   şie  pe  care  sta  scris  cu  litere  aurii :
                îşi  auzi  istorisită  viaţa.  Oamenii  pe   venit  războiul  cu  qreutăţile  lui.  Cine   au  pus  cu  toţii  umărul.  „Dind  statu­  Gospodăria  agricolă  colectivă  „7  No­
                care  i-a  înşelat,  asuprit  şi  batjocorit   avea  în  sat  bucate  de  dat  cu  împru­  lui  ce  se  cuvine,  nouă  ne  dăm".  Şi   iem b riesa tu l  Suştra,  raionul  Lugoj-
                atîta  amar  de  vreme  li  aminteau  de   mut ?  Pătru  Gruia  !  Şi  chiaburul  dă­  sătenii  îşi  achitau  cu  dragoste  obli­  120  de  familii  şi-au  ales  drumul  pe
                fărădelegile  săvîrşite.         dea.  Dădea  mai  ales  celor  care  ştia   gaţiile.  munceau  să  sporească  pro­  care  să  meargă  hotărîte.  Azi  poate
                                                 că  nu  mai  pot  plăti  qrîul  decît  prin   ducţia  de  cereale.  Pătru  Gruia  se  îm-   sînt  mai  multe.  Preşedintele  Gurban   .i
                                                 muncă.  Şi  bani  împrumuta  chiabu­  blinzise...  cu  un  mieluşel.
                  Era  în  primăvara  anului  1934.  Soa­  rul.  O sută.  două,  trei  sute.  Erau  mulţi   Lupul  însă  tot  lup  rămîne,  chiar  şi   Petre,  spunea  că  zilnic  vin  cereri.
                rele  cobora  spre  amurg  Hora  —  pri­  nevoiaşii  ale  căror  rude  erau  plecate   în  piele  de  oaie.  îşi  ascundea  buca­  De-altminterţ  numai  cîteva  familii au
                ma  horă  de  primăvară  la  care  se                                                             mai  rămas  pe  dinafară.  Şi  ele  vor
                prinseseră  tineri  şi  bătrîni  deopotrivă   pe  front  „Să  se  fi  îmbunat  Gruia ?*   tele  şi  se  plînqea  că  nu  are  nimic,   veni  curînd.  Vor  veni,  pentru  că  qos-
                —  era  în  toi.  Se  juca  ..Luqojana".  — se  întrebau  oamenii  cu  îndoială- Şi   pilă  cînd  intr-o  zi  oamenii  au  aflat   podăria  colectivă   şi-a  dovedit  din   i»
                  Adulmecînd  ca  o  sălbăticiune,  bo-   îndoiala  lor  avea  temei  căci  de  dăr­  că  în  podul  casej  sale  ţine  ascuns   primele  oiipe forţa.  i*
                qătanul  Pătru  Gruia  căuta  pricină  de   nicia  bogătanului  aveau  să  se  con­  peste  un  vaqon  de  cereale.  ŞI  cîte
                gîlceavă.  Apoi.  cînd  nimeni  nu  se  vingă  oamenii  pe  pielea  lor.  n-a  mai  făcut  chiaburul.         CL.  MUNTEANU        !»
   1   2   3   4   5   6   7   8