Page 30 - Albina_1959_01
P. 30
Acnuism ui
CULTURAL
AAunca învăţătorului în cadrul t»it»îiotcciâ
Cu 30 de ani în urmă, într-o seară de
septembrie, am ajuns în satul Hîr
toape. Eram absolventă de şcoală nor difuzez cit mai mult lucrările Cousfătuu 11
mală, tînără, fără experienţă, dar cu su rii şi Expunerea tovarăşului Gh. Gheor- - i
fletul plin de visuri pentru viitoarea ghiu-Dej. O dată cu aceste lucrări am 11
•mea carieră. Cu inima strînsă priveam difuzat şi cărţile „Roadele muncii în ] |
căsuţele aruncate pe dealurile din stîn- întovărăşire”, „C« foloase au ţăranii ;»
ga Şiretului. Cîteva zeci de gospodării
mici, sărăcăcioase, unele aproape bor întovărăşiţi", precum şi multe cărţi de V
deie, alcătuiau satul Hîrtoape. A doua popularizare a regulilor agrotehnice. ' |
zi am intrat în singura sală de clasă Am organizat două consfătuiri cu oi- ( ,
existentă. Foarte anevoios început, plin titorii. Prima s-a intitulat „Mus- [
de piedici, plin de descurajări. ca în întovărăşire şi foloasele ei“, ■ 1
După 23 August 1944 şi viaţa satu
lui nostru a început să se schimbe. In- iar a doua „Cultura porumbului*. ' 1
vaţămîntul, în general, a început să se Pentru acesta din urmă am împărţit ■ |
dezvolte pe baze noi; şcoala a fost do ţăranilor muncitori toate cărţile pe care l
tată ou cărţi, abecedare, a început lup le aveam hi bibliotecă privitoare U *
hi această piaţă din Capitală, care cu prilejul zilei de 24 Ianuarie a ta împotriva analfabetismului pentru oa cultivarea porumbului. ■ j
cei peste 120 de neştiutori de carte să
■primit numele de „Piaţa Vniriiu. mii de oameni ol muncii au petreetut poată cunoaşte lumina -cărţii. Ţăranul întovărăşit N. Busaga, reS- ,
pinii seara tjrzhi De mai multă vreme am dorit să pot ponsabilul unui cerc de citit, care in I
îojghelia în acest sat o bibliotecă in urma celor citite şi-a pregătit bine tere- ■ *
jurul căreia să st ring tineri şi bătrân. nul, cărând îngrăşăminte naturale, a ob- 1!
CENTENARUL UNIRII- Propunerea organizaţiei de bază din ţinut peste 2500 kg. porumb la hectar. A
sat de a lua în primire biblioteca am
Oamenii şi-au dat seama că prin apli- 9
îmbrăţişat-o cu deosebită bucurie. Prin oarea ha practică a celor citite în căr- f
edlportajul de cărţi am reuşit să fao ţile şi broşurile agrotehnice îşi pot mări t
0 M flfiE S R R B A TO A R E POPULARA dm ţăranii indiferenţi la înoeput, citi volumul roadelor culese şi au început f
tori pasionaţi. Era de ajung să merg să ceară tot mai mult aceste cărţi. Ca I
o dată, de două ori la cititori acasă
Zorii zi,ei ae 24 ianuarie au |n'»is sa nimii muncitoare sia munca unită pe pă- pentru a le duce cartea pentru oa, urmare în acest an fiecare carte agro- a
ae reverse <1 in belşug peste toate aşezările mînt unit, în gospodării colective şi în după aceea, să vină singuri la biblio, tehnică a circulat de aproape zece eri. f
De la începutul activităţii mele, ca f
«ţin t»r* noastră, aşezări pregătite să tovărăşiri..." G* un ecou al acestor cu teeă. învăţătoare la Hîrtoape, au trecut 30 £
sărbătorească Centenari»! Unirii, In Ca vinte, în aşezări depărtate se prăznuia Pornind de la lozinca ooocursului de ani. Dar prefacerile mari caTe air
pitală, palatul Marii Adunări Naţionale inaugurarea a noi gospodării colective şi „Nici o oasă de ţăran fără cititor", avut loc în viaţa satului nu se datoreac ■'
aştepta sosirea reprezentanţilor poporului întovărăşiri agricole. La Hăneşti, regiu mi-am fixat ca obiectiv mărirea numă simplei treceri a timpului, ci trecerii re- J
muncitor, urmaşi demni ai ţăranilor pon nea Suceava, ţăranii muncitori îşi adu rului de cititori şi a cărţilor citite. voluţicnare de Ia o orînduire la alta, de |
taşi, meseriaşilor şi cărturarilor luminaţi ceau uneltele şi atelajele la sediul colec Organizarea cercurilor de citit, activita la regimul burghezo -moşieresc, bazat pe I
care acum un veac au înfăptuit prin luptă tivei căreia îi dăduseră numele de ,.Uni tea dusă în cadrul acestora, a contribuit ignoranţa maselor, la regimul de domo- < *
istericul act ai Unirii. La Iaşi, bătrînul rea". Acelaşi nume îl primise şi noua la creşterea numărului de cititori. La eraţi® populară, bazat pe larga partid- ' J
mecanism adăugat ceasului din turnul ma colectivă din Socond, raionul Satu Mare. aceasta m au ajutat şi manifestările de pare a masolor Ia viaţa economică, pe- ( i
relui palat al culturii, întimpinia dimi De asemenea, ţăranii muncitori din ŢL masă pe oare căutam să le fac din ce litică şi culturală a statului. i >
neaţa ou binecunoscutele acorduri ale ţeşti împleteau cinstirea lui 24 Ianuarie în ce mai atrăgătoare.
1 lorei Unirii. Dinspre Milcev alergau cu inaugurarea întovărăşirii pomicole La sfirşitul concursului am reuşit să ECATERINA STEJAR ]!
spre inima ţării purtătorii ştafetelor „Unirea". am înscrişi la hibliotecă 505 cititori, a- învăţătoare i >
Unirii care, cu o zi înainte, venind din La Cîmpuri, în satul lui moş Ion Roa dică toţi ştiutorii de carte din sat. l
tă, colectiviştii depuneau ooroane de brad
Bucureşti şi Iaşi, îşi daseră mina Ungă în urma îndrumărilor primite din
vechea piatră de hotar din mijlocul şi flori pe lespedea celui care trăieşte atît partea organizaţiei de bază din sat şi
Focşanilor. In cetatea Clujului, oamenii de viu în amintirea noastră. Casa memo dîndumi seama că în munca politică pe
muncii se pregăteau să cinstească Cen rial» „Vasiie Alecsandrî" de la Mirceşti care cadrele didactice o duceau în ve
tenarul Unirii sub semnul frăţiei de nez primea sute de oaspeţi. Ruginoasa, unde derea înfiinţării unei întovărăşiri agri
druncinat dintre poporul romîn şi na a trăit un timp Alexandru Ioan Cuza, cole, cartea politică poate să fie de un
ţionalităţile conlocuitoare. fremăta de voioşia miilor de ţărani mun real ajutor, mi- am îndreptat atenţia spre
Este ora 10. Intr-o atmosferă solamnă, citori tineri şi vîrstnici ce se prinseseră difuzarea acestei categorii de cărţi.
şedinţa jubiliară a Marii Adunări Na în horă cu ceferiştii din Paşcani. In că Dezvoltarea sentimentului de mîndrie
ţionale îşi începe lucrările. Cuvîntarea minele culturale, pe întreg cuprinsul pa faţă de locul natal, faţă de regiunea
tovarăşului Chivu Stoica, ce evocă istorii triei, se desfăşurau însufleţite manifestări Iaşi, de bogăţiile acestei regiuni şi faţă
cui eveniment, este primită cu aptauze în cinstea Centenarului Unirii. Ţara toa de oamenii mari care s-au ridicat din
şi ovaţii. tă îmbrăcase strai de sărbătoare. mijlocul poporului, am căutat să o fac
,,Printre glorioasele tradiţii de luptă In amurg, cerul patriei s-a iluminat de prin difuzarea cărţilor maestrului Mihail
ale poporului romin — arată între altele văpaia reflectoarelor, a becurilor electrice Sadoveanu, în special a acelor cărţi în
tovarăşul Chivu Stoica — Unirea de acum şi a jerbelor multicolore de rachete şi ar care acţiunea se petrece în valea Şi
un veac a Ţărilor Romîne ocupă un tificii. Din pieţele tuturor oraşelor s-a re retului. Romanul „Zorii robilor" de
loc de cinste. Sînt treze în conştiinţa vărsat o mare de lumini. Văzduhul a fre- V. Em. Galan, a cărui acţiune se petre
[toporului vremurile cind era asuprit mătat de cîntece. Pămîntul s-a dezmorţit ce în vecinătatea satului nostru (Les-
şi exploatat. Astăzi, cind acestor vre sub paşii buchetelor de oameni care jucau pezi-Paşcani), a fost mult cerut de ci
muri negre li s-au pus capăt .pentru Hora Unirii. titori.
totdeauna, cînd oamenii muncii elibe S-a dat cinstirea cuvenită unui măreţ In perioada imediat următoare Con
raţi construiesc orînduirea nouă, so act din istoria poporului nostru. sfătuirii de la Constanţa am căutat să
cialistă, şi ridică patria pe culmile cele
mai inalte ale progresului, tradiţiile lup
tei pentru libertate şi o viaţă mai bună
mobilizează pe muncitori, ţărani, inte
lectuali la munca insufleţită pentru dez
voltarea cuceririlor dobîndite, pentru în
florirea patriei socialiste11. U ltertsaH t
Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica
este urmată apoi de cuvîniul a numeroşi Seara de 15 ianuarie Nichifor, Geta Staicu, Germaniei, lansarea ra
deputaţi. Deputatul acad. Andrei Oţetea
m-a prins la căminul cul directoarea bibliotecii ra chetei cosmice sovietice,
spune : „Făcînd din comemorarea Cente
tura! din comuna Griviţa ionale şi alţii, a deschis cîteva date în legătură cu
narului Unirii o mare sărbătoare popu
raionul Bîrlad. Sala că concursul cu următoarele Ţările Romîneşti etc.
lară, Partidul Muncitoresc Romin a re minului devenise neincă- teme: „Creşterea vacilor Concurenţii au fost
stabilit adevărul eă meritul de s fi înfăp pătoare. Biblioteca să de lapte", „Cultura plan premiaţi cu obiecte agri
tuit Unirea aparţine maselor populare şi tească, cu sprijinul telor de cîtnp", „Cultiva cole ca: pluguri de vie,
clasa muncitoare este, pe buna dreptate,
bibliotecii raionale, a or rea viţei de vie". prăşitori, sape, greble,
mindră că a preluat şi a dezvoltat cele ganizat un concurs a- Ţăranii colectivişti ca: căldări emailate, cîntare
mai bune tradiţii de luptă ale poporului,
grozeotehnic : „Cine ştie P. Badaruca, 1. Cristea, etc.
că realizează aspiraţiile profunde aie ma- ne sţrune" la care ţăranii Gh. Savin, Th. Pricop, In urma acestui con
sel«r“.
colectivişti (comuna e Plop Enache şi alţii, au curs gospodăria agricolă
In numele oamenilor muncii de pe
toată colectivizată) s-au răspuns documentat şi cu colectivă din Griviţa s-a
ogoarele regiunii Galaţi, vorbeşte deputa arătat foarte interesaţi. amănunte la fiecare în mai îmbogăţit cu două
ta Eiisabeta Popa : ,,Năzuinţele pentru, De aceea la fiecare te trebare. prăşitori şi cu un plug
oare au luptat ia Unire ţăranii clăcaşi şi mă deşi ar fi trebuit să In timpul concursului de vie.
■reprezentanţii lor... au fost înfăptuite abi* participe numai un to a fost organizat şi un Concursul a fost in
în -zilele noastre, au fost depăşite eu mult varăş, s-au înscris cîte concurs fulger intitulat: structiv, antrenant şi de
astăzi, cînd în fruntea luptei poporului trei. „De toate pentru to{i“ osebit de folositor.
s-a ridicat clasa muncitoare condusă de Juriul format din in ouprinzînd întrebări în C. CLISU „Ţărancă colectivista"
partidul «... L i temelia vieţii noi a 'ţără ginerii V. Stamătin, El. legătură cu problema corespondent Sculptură de ARTUR HGFMAN
