Page 31 - Albina_1959_01

D e p e t u t D e pe tai;

IN SLUJBA PĂCII Pe scurt

m Poporul indian a sărbătorit
Şl A DESTINDERII ÎNCORDĂRII la ::G iâVmarie nnuă ani d» la
proclamarea Republicii Ind’a.
Cu aerastă ocazie la De'hi a a-
INTERNATIONALE vui loc o paradă militară.
» Luînd cuvintul la posturile de
radio, Rajendra Prasad, preşe­
dintele Indiei a cerut să se de­
Opinia publică ,mondială ur­ legătură cu vizita sa în pună iroi eforturi pentru con­
măreşte eu încredere şi satis­ S.U.A., A. I. Mikoian a ară­ strucţia Indiei noi. Preşedinte e
facţie lupta permanentă şi tat că în ciuda manifestărilor j a subliniat in mod deosebit că
neobosită a Uniunii Sovietice ,,războiului rece“ şi existentei | politica externă a Indiei este pr -
pusă în slujba apărării şi con­ în S.U.A. a unor păreri ; vită ch simpatie şi încredere O parte d>n hulele Combinatului chimic „Stalin" din oruşul
solidării păcii. In cadrul ace­ preconcepute, false despre j peste hotare. . Dimitrovgrad_ R.P. Bulgaria, construit cu ajutorul Uniunii So­
stei acţiuni nobile desfăşurată U.R.S.S., azi atmosfera este | vietice.
de guvernul U.R.S.S. se enu­ în general favorabilă unor • In şedinţa din 26 ianuarie
mera şi vizita recentă a lui acţiuni menite să consolideze a conferinţei celor trei puteri
A. 1. Mikoian, prim-vioepre- pacea. Tot mai mulţi sîut a- cu privire la încetarea experien.
şedinte al Consiliului de Mi­ mericanii care îşi dau seama ţelor cu arma nucleară deie*
niştri al U.R.S.S. făcută în că în condiţiile existente răz­ gaţia sovietică a propus si' fie O L A! S A T E L E
S.U.A. Dună reîntoarcerea sa boiul şi ameninţarea ou răz­ sporit numărul controlorilor
îin Uniunea Sovietică, La 24 ia­ boiul nu sînt metodele potri­ străini la fiecare post de con­ TA R L L O R
nuarie, a avut loc o conferinţă vite pentru rezolvarea neînţe­ trol pînă la 4—5 persoane Po­
de presă la Kremlin, în ca­ legerilor existente, că ele nu trivit propunerii iniţiale a de­ S O C /A L L S T E
drul căreia A. I. Mikoian a pot sta la baza relaţiilor în­ legaţiei U.R.S.S., numărul con­
luat ouvîrKtul în faţa a peste tre state şi, cu atît mai mult, trolorilor străini trebuie să fie
300. de ziarişti sovietici si a relaţiilor cu U.R.S.S. şi ce­ de 1—2. In cercurile ziaristice | Mari construcţii portante sucoase pe calea trans­
străini făcînd o scurtă decla­ lelalte state socialiste. „Po­ se subliniază că noua propu­ : hidrotehnic* formării socialiste a agriculturii
raţie şi răspunzând întrebărilor porul american — a spus A. I. nere sovietică dovedeşte nă­ | în R. P. Chineză şi a creşterii producţiei agri­
cole.
pus$ de ziarişti. Arătînd că în Mikoian — doreşte pace şi zuinţa delegaţiei sovietice de Io perioada 1953—-1956 pro­
timpul şederii sale în S.U.A, a prietenie atît cu popoarele a netezi calea spre un acord. i In cadrul planului de sistema­ ducţia agricolă a Poloniei a
avut o serie de convorbiri cu U.R.S.S. cît şi cu celelalte po­ • La 26 ianuarie guvernul ita­ tizare a fluviului Baiho, tel mai crescut după tura urmează:
reprezentanţii celor mal diferi, poare... Acest lucru întăreşte lian condus de Fanfani, liderul mare din provincia Hebei, se producţia a patru importante
culturi de cereale de la 8,99 mi.
te pături ale poporului ameri­ convingerea că prin eforturi partidului democrat-creştin, şi-a desfăşoară în prezent construirea hoane tone în 1953 la 12,22
a două mari rezervoare de apă
can, A. 1. Mikoian a subliniat comune U.R.S.S. şi S.U.A. îm­ prezentart demisia. Căderea gu­ pe rîul Huto. La aceste con­ milioane tone în 1958; şeptelul
vernului a fost pricinuită de de­
că majoritatea americanilor preună cu alte state pot şi tre­ misia social-democratului Viga- strucţii lucrează peste 140.000 de de vite comute de la 6,91 mi­
por­
milioane';
lioane Ia 7,56
cu care a stat de vorbă şi-an buie să creeze condiţiile pentru relli, care avusese funcţia de ţărani muncitori. cine de la 8,48 milioane la
Rezervoarele Huanbiciuan şi
manifestat cele rrfai frumoase viata paşnică şi liniştită a po­ ministru al Muncii. Acesta a a- Gannan vor avea o capacitate de 11,03 milioane.
ntknente fată de poporul so­ poarelor". cuzat guvernul de a fi sabotat respectiv 500 milioane şi 1.200 întărirea şi dezvoltarea coope.
vietic. Reprezentanţii cercu­ A. I. Mikoian a arătat apoi orice acţiune sociafă şi de a fi milioane metri cubi. Construirea rativelor agricole de producţie
rilor de afaceri din S.U.A. că guvernul sovietic a apreciat dus o politică reacţionară. lor necesită săparea şi deplasa­ este una dm sarcinile fundamen­
tale ale construcţiei socialiste în
şi-au arătat dorinţa de a fi că rezultatele vizitei sale în • Intr-o declaraţie a reprezen­ rea unui volum de aproximativ R.P. Polonă. In prezent, în Po­
18 milioane metri cubi de pă-
normatizate relaţiile dintre S.U.A. contribuie la cauza slă­ tantului comandamentului su­ mînt şi piatră. Conform preve­ lonia sânt peste 1.830 de coope­
U.R.S.S. şi S.U.A., de a se a- birii continue a încordării in­ prem a| armatei de eliberare na­ derilor cele două rezervoare vor rative agricole de producţie
sigura apropierea dîntre cele ternaţionale şi la îmbunătăţi­ ţională din Algeria se arată că fi terminate pînă la 1 Mai. Ele dintre care peste 50t) de coope­
au fost create în
rative
anii
două state, pentru întărirea rea relaţiilor sovieto-ameri- în diferite regiuni din această vor permite irigarea şi ameliora­ 1957—1958. In prezent sectorul
păcii în întreaga lume. Ei au cane. I ţară au loc lupte înverşunate în­ rea unei suprafeţe de peste cooperatist numără peste $3.000
1.300.000
hectare de pănrint se­
cerut ca legăturile comerciale Opinia publică din întreaga tre unităţile armatei algeriene cetos şi mlăştinos, precum şi îm­ de familii şi lucrează o suprafaţă
reciproce să se dezvolte pe lume ia act ou satisfacţie de de eliberare şi trupele franceze. bunătăţirea sistemelor vechi de de aproximativ 250.000 hectare.
Planul emeinaj al R. P. Po­
toate căile. rezultatele vizitei lui A. I. In luptele din apropierea lo­ irigaţie pe o suprafaţă de încă lone prevede o largă dezvoltai*
A. I. Mikoian a vorbit apoi Mikoian în S.U.A. salutînd a- calităţilor BaDestra şl Betievue un milion de hectare. In afară a agriculturii. Astfel, recolta m«-
de aceasta, ele vor putea fi fo­
despre întrevederile sale cu ceastă nouă iniţiativă a gu­ au fost ucişi peste 30 de soldaţi losite ca surse hidroenergetice, die la principalele patru culturi
preşedintele Eisenhower, vice­ vernului sovietic pusă în sluj­ francezi, în timp ce trupele alge­ pentru transporturi şi alimenta - cerealiere va atinge 17,5 chinta­
preşedintele Nixon, secretarul ba destinderii încordării In­ riene au pierdut 4 soldaţi. Par­ i rea cu apă a industriei locale. le ia hectar. In acest scop îţi a-
!
de stat Dutles şi atti oameni ternationale. Popoarele cer în­ tizanii algerieni au aruncat in P*rsp*ctiv*l* nu] 1965 livrarea de îngrăşă­
politici americani, întrevederi să, în acelaşi timp, şi cercu­ aer un depozit de muniţii şi au minte chimice va creşte ou 66
calificate de ambele părţi ca rilor conducătoare din S.U.A. dat foc unui depozit de benzină. agriculturii polonez* la sută.
utile. să dovedească prin fapte că Un mare număr de soldaţi fran­ Creşterea producţiei industria­
In ultimii ani ţărănimea mun­
Răspuneuid ziariştilor ou sînt gata să contribuie la men­ cezi au trecut de partea armatei citoare din R.P. Polonă, îndru­ le va permite înzestrarea agri­
ivire la impresia generală în ţinerea sî întărirea păcii. algeriene. mată de P.M.U.P., a obţinut im­ culturii eu 19.500 noi tractoare.
prire otomană şi monarhică seamă în dezvoltarea socialistă rabil. Rezultatele alegerilor
pentru Adunarea de Stat şt
a agriculturii, au înflorit cultu.
habsburgică şi un sfert de secol
.M B IIIM M IM U1 de cruntă oprimare fascisto- ra ri învăţămîntul, s-a îmbună­ re sînt o dovadă convingătoa­
consiliile locale ale R.P. Unga­
horthystă, clasa muncitoare şi
tăţit continuu nivelul de trai.
. R POPORULUI PRRTE UNGAR chidat vechiul regim al domi­ Aceste izbînzi ale poporului re în acest sens. In condiţiile
poporul ungar au sfărîmat şi li­
încrederii maselor în partid şi
ungar, stnt roade ale avintatel
naţiei capitaliste şi moşiereşti, sale munci creatoare pe făga­ guvern au fost rezolvate cu
instaurînd puterea democrat, şul construirii socialismului, succes sarcini considerabil mai
Peste -cifeava zile, la 31 ia­ fost izgonite din Ungaria de că­ populară. sînt roade ale colaborării şi în- mafi decit in 1957“.
nuarie, poporul frate ungar săr­ tre Armata Sovietică, alături In aceşti 13 ani de Republi­ tr-ajutorării tovărăşeşti cu ţă­ In aceşti ani ai luptei pentru
bătoreşte a 13-a aniversare a de care au luptat cot la cot că Populară, în Ungaria fră. rile lagărului socialist, ale aju­ construirea socialismului, prie­
constituirii Republicii Populare ostaşii romîni. Peste puţine ţească s-a desfăşurat cu avînt torului frăţesc primit din par­ tenia dintre popoarele romîn şi
Ungare. La 4 aprilie 1945 tru­ luni, la 31 ianuarie 1946, lăsînd industrializarea socialistă a ţă­ tea Uniunii Sovietice. ungar s.a dezvoltat în condiţii
pele cotropitoare fasciste au în urmă. patru veacuri de asu­ rii, s-au înregistrat succese de Uneltirile reacţiunii interne noi, pe baza principiilor comu­
şi imperialiste care au încercat, ne marxist-leniniste, în spiritul
în octombrie 1956, să smulgă internaţionalismului proletar,
oamenilor muncii ungari cuce­ în strînsă aliamţă frăţească cu
ririle lor revoluţionare, au su­ toate statele marelui şi puter­
ferit un eşec lamentabil. Unga­ nicului lagăr socialist, în frun­
ria democrat.populară a păşit te cu Uniunea Sovietică. Chiar
mai departe, cu noi sgccese, pe zilele trecute, la 24 ianuarie,
drumul socialismului, în familia popoarele ambelor noastre ţări
frăţească a ţărilor lagărului au sărbătorit a 11-a aniversare
socialist, în frunte cu Uniunea a Tratatului de prietenie, co­
Sovietică. Rezultatele economi, laborare şl asistenţă mutuală
ce ale anului 1957 şi izbînzile dintre R.P. Romînă şi R.P. Un­
repurtate anul trecut (primul gară. Acest tratat este rodul
an al primului trtanal 1958— relaţiilor frăţeşti dintre ţările
1960) stau mărturie progresului noastre, este o manifestare stră­
rapid al R.P. Ungare pe drumul lucită a puternice' unităţi fră­
construirii socialismului, sub ţeşti ce le-a/gă popoarele noas­
c ' rducerea înţeleaptă a Parti- tre.
irjiui Muncitoresc Socialist1 Uri­ Cu prilejul marii sale sărbă­
nar. „in anul 1958 — a declarat tori naţionale, aniversarea cre­
z.arului „Nepszabadsay" tovară. ării Republicii Populare, oame­
şui Ferenc Munich, preşedinte, nii muncii, întregul popor ro­
le guvernului revoluţionar mun­ mîn trimite salutul său frăţesc
citoresc ţărănesc ungar — sub poporului ungar şi-i urează din
conducerea partidului şi cu toată inima să repurteze noi şi
sprijinul maselor largi ale oa­ mari succese în lupta lui pen­
menilor muncii, orînduirea de­ tru înflorirea Ungariei sociali­
A/i de an creşte bunăstarea colectiviştilor ungari. mocrat.populară din Ungaria ste, pentru apărarea păcii în
In clişeu: case noi înălţate de colectiviştii din Besnyo. s-a consolidat in mod conside­ lume.
REDACŢIA : Bucureşti Piaţa ..Sclnteii”, Tel- 17-60 10 17.60 20-Î-I7.60 40 ABONAMENTE: 7.60 let anual Taxa poştală plătită în numerar corii, aprobării Dir. Genera*
P T T R. Nr 17.933/942. Abonamentele se Iac la oficiile poştale. p-in factorii poştali şi difuzorii voluntari. TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scînteîi „I. V. Staîm