Page 32 - Albina_1959_01
P. 32

Inteligent  principalele   avantaje  ale  orînduirii
                                                                                                          sovietice 1
                                                                                                          Poate fi oare planificată fericirea?
                                                                                                           N  umai  pentru  cei  care  ştiu  spre  ce  port
                                                                                                                                 prielnic.  Cu  pînzele
                                                                                                               plutesc,  există  vînt
                                                                                                               întinse,  ne  îndreptăm  spre  malul  al  cărui
                                                                                                          nume  e  Belşugul.  Nici  un  locuitor  al  ţăr i  noas­
                                                                                                          tre  nu  va  putea  mlnca  toată  plinea  care-i  va
                                                                                                          reveni  după  recolta  anului  1965,  nu  va  con­
                                                                                                          suma  toate  ţesăturile  care-i  vor  reveni  în  ace­
                                                                                                          laşi  an.  In  unele  ramuri  ale  producţiei,  ca  de
                                                                                                          pildă,  metalele  şi  kilowat-orele  de  energie  elec­
                                                                                                          trică,  în  decurs  de  15  ani,  poate  chiar  şi  mai
                                                                                                          puţin,  vom  mai  fi  nevoiţi  să  ajungem  din  urmă
                                                                                                          unele  ţări  capitaliste.  Dar  cu  mult  mai  devreme
                                                                                                          avem  de  gînd  sa  punem  bazele  tehnico mate­
                                                                                                          riale  ale  comunismului.
                                                                                                           Duşmanii  noştri  se  prefac  că  ar  fi  vorba  nu­
                                                                                                          mai  de  arsenalul  mijloacelor  ştiinţifice  şi  teh­
                                                                                                          nice  de  supunere  a  naturii,  adică  acela  mij­
                                                                                                          loace  care  se  elaborează  în  prezent  la  ei.
                                                                                                           Nu.  Este  vorba  înainte  de  toate  în  ce  direc­
                                                                                                          ţie  şi  în  numele  cărei  idei  progresează  tehni­
                                                                                                          ca.
                                                                                                           Comandînd  savanţilor  noile  tipuri  de  maşini
                                                                                                          kibernetice  şi  cumpârînd  patentele  noilor  pre­
                                                                                                          parate  chimice,  monopolurile  capitaliste,  în  ul­
                                                                                                          tima  analiză,  îşi  confecţionează   nişte  mânuşi
                                                                                                          speciale  cu  ajutorul  cărora  bussines-ul  îl  stran­
                                                                                                          gulează  pe  omul  simpla.   Fiecare  pas  înainte
                                                                                                          în  dezvoltarea  industriei  se  soldează  cu  un nu­
                                                                                                          măr  de  oameni  aruncaţi  peste  bord.  De  aceea,
                                                                                                          înseşi  cifrele  producţiei  pe  cap  de  locuitor  In­
                                                                                                          tr-o  ţară  capitalistă  sînt  departe  de  a  constitui
                                                                                                          o  mărturie  a  buneistâri.  Amară  e  plinea  mîn-
                                                                                                          catâ  cu  teamă  şi  dureroasă  e  căldura  căminu­
                                                                                                          lui  atunci  cînd  ea  înrobeşte  sufletul.
                                                                                                           Perfecţionarea  tehnicii  în  socialism  este  per­
                                                                                                          fecţionarea  mijloacelor  de  eliberare  a  omului
                                                                                                          de  grijile  mărunte  de  zi  cu  zi,  grijile  mincării
                                                                                                          şi  a  locuinţei,  a  formei  grele  de  muncă.   La
                                                                                                          sfîrşitul  celor  şapte  ani  vom  avea  cea   mai
                                                                                                          scurtă  săptămină  şi  cea  mai  scurtă  zi  de  lucru.
                                                                                                           Dar  cifrele  de  control  ale  planului  septenal
                                                                                                          nu  asigură  tihna  şi  huzurul.  Nn.  Acea  fericire
                                                                                                          al  cărei  nume  e  comunismul  e3te  mult   mal
                                                                                                          multilaterală,  mai  plină  de  conţinut  şi  mai  bo­
                                                                                                          gată.
                                                                                                                 Şapte  ani  de  creaţie
                                                                                                           C  înd  încerc  să mi  imaginez  viaţa  de  toate
                                                                                                               zilele  a  unei  uzine
                                                                                                                                  sovietice  de  tipul
                                                                                                               anului  1965.  mă  gîndesc  involuntar  la  cei
                                                                                                          care  încă  de  azi  încep  sâ  trăiască  în  viitorul
                                                                                                          acesta  apropiat.  Să   vorbim  despre  inginerii,
                                                                                                          tehnicienii,  maiştrii  şi  muncitorii  de  la  uzina
                                                                                                          chimică  Groznensk,  uzină  care  dă  produsele
                                                                                                          necesare  pentru  fabricarea   maselor  plastice
                                                                                                          şi  a  fibrelor   artificiale.   Folosind   patru  mii
                                                                                                          de  propuneri  ale  inovatorilor  săi,  uzina  aceasta
                                                                                                          trăieşte  „în   viitor”,   îndeplinind   programul
                                                                                                          a  două  uzine  şi   jumătate similare.   Ar  tre­
                                                                                                          bui  să  mai  avem   uzine   de  acest fel 1  Mâ
                                                                Aceasta  va  constitui  o  victorie  istorică  mon­
                                                              dială  a  socialismului  în  întrecerea  paşnică  cu   gîndesc   la   setea   de   creaţie   care-1  stă-
                                                                                                          pîneşte  pe  Evghenii  Rîjov,  lăcătuş  la  uzina  de
                   A  tunci  cînd  s au  publicat  cifrele  de  control   capitalismul1'.                 radio  A.  S.  Popov  din  Riga,  care  din  proprie
                       ale  planului  septenal,  la  bucătăria  presei
                                                                In  ce  priveşte  posibilităţile  noastre,  ele  stnt
                       burgheze,  acolo  unde  se  prepară  aşa-nu-   determinate  de  resursele  existente  pe  care  noi   iniţiativă  şi-a  însuşit  cunoştinţele  de  magnitolog
                   mita  „opinie  publică”,  s  g  iscat  o  zăpăceală   le  putem  pune  imediat  în  funcţiune.  Şi  sub  ochii   şi  expert  în  metale  pentru  a  accelera  de  şase
                  nemaipomenită.  Şefii  secţiilor  economice  ale   întregii  lumi,  fără  să  ne  ascundem  de  nimeni,   ori  montarea  transformatoarelor  electrice !
                   ziarelor,  chiar  şi  ale  publicaţiilor  celor  mai  pu­  —  „Citiţi  şi  invidiaţi",  după  scrisa  lui  Maiakov-   Mâ  gîndesc  la  inspiraţia  pe  care  a  avut-o
                  ţin  pretenţioase  in  ce  priveşte  calitatea  prepa-   ski,  —  ţara  noastră  realizează  cîteva  acţiuni   Mahmut  Milinkov.   petrolist  din  Alma  Ata,  la
                                                                                                          celebrele  exploatări  Romaşkin,  atunci  cînd  îm-
                  ratelor  gazetăreşti,  cuprinşi  de  panică,  îşi  dă­  îndrăzneţe  care  ne  permit  să  străbatem   mai
                  deau  coate  unul  celuilalt,  nimeni  însă  nu  vroia   rapid  drumul  irasat.  Aceste  acţiuni  reprezintă   binînd  specialităţile  de  minier,  maistru  sondor
                  eă  ia  primul  cuvîntul.  La  repezeală,  s-a  servit   un  triumf  al  raţiunii,  triumf  realizabil  numai  In   şi  radiotelegrafist,  el  a  creat  un  punct  de  dis­
                                                                                                          pecer  automat,  economisind  in  felul  acesta
                  obişnuitul  dejun  încropit  din  tradiţionalele  în­  gospodăria  socialistă.          pentru  ţară  sute  de  mii  de  ruble.  Mă  gîndesc
                  doieli  fată  de  întrebarea  dacă  şi  în  noua  ei   Vom  construi  întreprinderi  noi  în  regiunile  ce­
                  etapă  dezvoltarea  economiei  socialiste  se  poate   lor  mai  bogate  materii  prime.  De  traducerea  in   la  minunatul  avînt  al  tineretului  nostru  care  de
                  desfăşura  în  acelaşi  ritm  care  in  mod  vădit  o   viaţă  a  acestui  principiu.  în  măsură  conside­  pe  acum  îşi  fixează  normele  de  viaţă  pentru
                  ia  înaintea  lumii  capitaliste.           rabilă,  este legată  strategia ofensivei  noastre in­  ziua  de  mîine.  Tinerii  aceştia  creează  brigăzi de
                                                                                                          muncă  comunistă  şi  pun  în  angajamentele  lor
                    înşelat  putea  ii  însă  numai  acela  care  vroia   dustriale  spre  răsărit,  mai  aproape  de  cărbunii
                  foarte  mult  să  fie  înşelat.  Vorbind  delicat, tre­  din  Siberia,  fierul  din   Angara,   bauxita  din   cîteva  cuvinte   simple  al  căror  conţinut  este
                  buie  să  ai  o  minte  prea  mărginită  pentru  a   Krasnoiarsk,  diamantele  din Iakuţia,  pădurile  de   intr-adevăr  uriaş :  din  zi  în  zi  să  muncim  mai
                                                                                                          bine,  să  învăţăm,  să  inventăm.
                  crede  că  tara  care  dispune  în  momentul  de  fată   pe  Ienisei.                    Reorganizarea  învăţămîntului  va  întări  legă­
                  de  toate  minereurile  posibile,  de  maşini  periec-   Vom  construi  pe  scară  largă  staţiuni  electri­
                  ţionate  de  calculat,  de  excavatoare  păşitoare,   ce  termice,  a  căror  utilare  necesită  aproximativ   tura  dintre  învăţătură  şi  muncă.
                  de  oţelării  rapide,  de  rachetele  care  cercetează   de  patru  ori  mai  puţine  investiţii.  Fiecare  kilo-   Stăpînul  şl  prietenul  naturii
                  Cosmosul,  de  uzine  automatizate,  se  va  pricepe   wat-oră  ne  va  costa  ceva  mai  scump.  Vom  cîş-
                  să  folosească  nepreţuitele  avantaje  ale  socia­  tiga  însă  vremea,  vremea  de  nepreţuit  pe  care   ot  mai  departe  in  nemărginirea  timpului,
                  lismului,  mai  slab  ca  atunci  cînd  ducea  în  roa­  nimic  nu  o  poate  recupera.  T  în  tainele  Universului,  in  adîncul  atomu­
                  bă  materialele  necesare  barajului  de  pe  Sviri   Iat-o,  minunata  putere  asupra  timpului  şi  a   lui,  pătrunde  marea  noastră  ştiinţă.  Ea se
                  şi  căra  pe  umerii  entuziaştilor  cărămizile  pen­  spaţiului,  putere  pe  care  o  căpătăm  nu  din  do­  pregăteşte  pentru  cercetarea  minuţioasă  a Cos­
                  tru'  furnalele  de  la  Magnitogorsk.      rinţa  unei  zîne  din  poveşti,  ci  folosind  în  mod  mosului.  Insuşindu-şi  reacţiile  termonucleare ea
                    Pînă  în  prezent  industria  noastră  se  dezvolta                                  va  elibera,  pentru  totdeauna,   omenirea   de
                  într-un  ritm  de  trei,  ba  chiar  şi  de  cinci  ori                                grija  izvoarelor  energiei   Perfecţionînd   meto-1
                  mai  rapid  decît  industria  .Statelor  Unite,  An­                                   dele  de  formare  a  fabricatelor  direct  din  atomi
                  gliei,  Germaniei  ori  Franţei.  In  anul  1913  S.U.A.   LUMINILE                    şi  molecule,  ea  apiopie  era  celei  mai  înalte
                  puteau  privi  de  sus  Rusia,  unde  producţia  in­                                   productivităţi  comuniste  a  muncii.  Concentrînd
                  dustrială  pe  cop  de  locuitor  era  de  13—14  ori                                  întreaga putere a tehnicii şi automatizării, a  exac­
                  mai  mică  decît  în  S.U.A.  In  anul  1937  această   COMUNISMULUI                   tităţii  analizei  fizico-matematice  pentru  descope­
                  diferenţă  s-a  micşorat  de  doua  ori,  iar  în  pre­                                rirea  tainei  organismului  viu,  ea  ne  promite  în­
                  zent  s-a  redus  la  2,3  ori.  In  domeniul  agri­             do  Maxim  Tank       vingerea  biosferei,  apropiata  izbăvire  de  multe
                  culturii  ea  este  şi  mai  mică.                                                     suferinţe  ale  bătrîneţii.  -
                   In  prezent,  nu  numai  că  economia  noastră   Tu,  ţara  mea,  comoară-ntre  comori  In  acelaşi  timp.   omul  sovietic,   avînd  mai
                  se  dezvoltă  într-un  ritm  rapid,  ci  şi  sporirea   să  porţi  mereu  vestmîntul  tău  de  flori 1  multă  vreme  liberă,  se  va îndrepta   cu  o dra­
                  absolută  a  producţiei  industriale  în  întregime   Cu  codri  verzi  şi  cu  albastre  ape  goste  crescîndâ  către  minunata  natură  a  ţării
                  este  la  noi  mai  mare.  Noi  am  întrecut  S.U.A. în   eşti  pururea  de  inimă  aproape  lui.  El  se  va  gîndi  mai  mult  la  păstrarea  gin­
                  ce  priveşte  sporirea  producţiei  anuale  a  mine­  căci  plină-i  de  căldură  mina  ta,  gaşei  ei  frumuseţi  naturale.   Noile  oraşe,  aşa
                  reurilor  de  fier,  fontă,  oţel,  petrol,  ciment,  dife­  şi  liberă,  aşa  cum  te-om  cînta  cum  s-a  întîmplat  cu  oraşul  atomului  Dubna,  se
                  rite  tipuri  de  maşini.  Pentru  a  atinge  nivelul  de   eşti  pentru  noi,  lumina  de  sub  pleoape I  vor  înălţa  în  codri  de  veacuri,  fără  a  distruge
                  producţie  al  S.U.A.  în  anul  1958,  ţara  noastră                                  frumuseţea  lor  sălbatică.
                  trebuie  să-şi  mărească  producţia  industrială  cu   Octombrie  cîndva  a  sfărîmat    Subliniată  de  sarcinile  planului septenal,
                  patţu  cincimi.  Noi  nu  ne  aşteptăm  la  faptul  că   cătuşele  străvechi...  înaripat.  ştergerea  diferenţei  dintre  marile  centre  şi  sa­
                  în  S.U.A..  în  anii  ce  vor  veni,  capitaliştii   vor   Partidul,  pe  străbunul  tău  meleag,   tele  cele  mai  mici  este  însoţită  de  dragoste
                  sta  pe  loc.  In  cuvîntarea  sa  rostită  în  faţa  ab­  alăturea,  ca  perlele-n  şuag   faţă  de  pămîntul  natal.  Tot  mai  des  vom  pri­
                 solvenţilor   Academiilor   militare,   tovarăşul   a  presărat  lumini  după  lumini...  mi  ştiri  privitoare  la  modestele,  dar  imaortan-
                 N.  S.  Hruşciov  spunea :  „Superioritatea  U-   Cîntaţi  Partidul 1  De  mîndrie  plini  tele  acţiuni  ale  etnografilor   care  vor  înfiinţa
                 niunii  Sovietice  în  ce  priveşte  ritmul  de   priviţi  ce  vremi  în  faţă  se  deschid.   %  muzee  în  care  îşi  vor  găsi  locul  şi  spicul  de
                 creştere  al  producţiei,  va  crea  baza  reală   Sînt  zorile  aprinse  de  Partid 1  pe  ogoare,  martor  al  unei  recolte  de  povesti,
                 pentru  ca  în  decurs  de  aproximativ  cinci                                          şi  cartuşul  ruginit  scos  din  pămînt,  amintire  lu­
                 ani  după  anul  1965  să  ajungem  şi  să  depăşim   Partidul  e  mereu  cu  noi,  e-aici,  minoasă  a  celor  care  au  apărat  de  vrăjmaşi
                 nivelul  producţiei  Statelor  Un te  ale  Americii pe   la  fel  ca-nvăţătura  lui  Ilici 1  pămîntul  nostru  sfînt 1  Tot  aici  vom  vedea  şi
                 cap  de  locuitor.  In  felul  acesta,  la  vremea  sta­  Uniţi  prin  el,  noi  nu  cunoaştem  teamă.  portretele  prietenilor  din  ţările  care şi  trimit  fiii
                 bilită.  poate  chiar  şi  ceva  mai  devreme.  UnîuJ   Suişul  greu  şi-naltul  pisc  ne  cheamă,   să  înveţe  la  noi  şi  care  vor  primi  întotdeauna
                 nea  Sovietică  va  ocupa  primul  loc  în  lume  atît   noi  vrem  prietenie,  pace  vrem,   cu  bucurie  pe  solit  primului  stat  din  lume  care
                 în  ce  priveşte  volumul  general  al  producţiei,   ii  închinăm  frăţiei  un  poem   a  ridicat  steagul  libertăţii  întregi  omeniri 1
                 cît  şi  la  producţia  oe  cap  de  locuitor,  ceea  ce-i   şi-n  frunte  cu  Partidul,  pururi  viu,   OLEG  P1SARJEVSKI
                 va  asigura  populaţiei  cel mai  înalt  nivel  de  trai   suim  spre  culmi,  sub  steagu-i  purpurfu.1
                 din  lume.                *                I          In  romlneşte  de  D.  MIHAIL       (Articol  tradus  din  revista  sovietică  r,Ogoniolt“)
                                                            •                       ___________________
   27   28   29   30   31   32