Page 5 - Albina_1959_01
P. 5

şcoli  de  pabu  şi  şapte  ani,  4  şcoli
                                                                                                                   medii  şi  un  institut pedagogic  în  care
                                                                                                                   lucrează  693  de  învăţători  şi  361  de
                                                                                                                   profesori.
                                                                                                                    La  mulţimea  şcolilor  mari,  încăpă­
                                                                                                                   toare,  înălţate  in  anii  puterii  popu­  I
                                                                                                                   lare,  în  maj  fiecare  sat  au  fost  durate
                                                                                                                   cu  larga  participare  a  oamenilor,  că­
                                                                                                                   mine  culturale.  Sint  unele  dintre  ele
                                                                                                                   impunătoare  lăcaşuri i  etltele  mai  mo­
                                                                                                                   deste;  dar  î.n fiecare din ele  zilnic  afli   i
                                                                                                                   oameni  adunaţi.  Comoara  dansului  şi   a
                                                                                                                   cântecului  maramureşean  se  păstrea^  1
                                                                                                                   ză  şi  se  întregeşte  fără  istov.  Dragos­
                                                                                                                   tea  oamenilor  pentru   frumos   gă­
                                                                                                                   seşte,  în  viaţa  şi  activitatea  cămine­
                                                                                                                  lor  culturale,  un  sprijin  de  nădejde.
                                                                                                                   Nu-i  de  mirare  deci  participarea  e-
                                                                                                                   chipelor  din  Maramureş  la  toate  con­
                                                                                                                   cursurile  şi  nici  succesele  ce  le  do-
                                                                                                                   bîndesc.  Nu-i  de  mirare  că  la  Sighet,
                                                                                                                   mai  an,  la  faza  interraională  a  unor
                                                                                                                   concursuri  de  cîntece  şi  dansuri  au
                                                                                                                   venit,  peste  numărul  de  invitaţi  şi
                                                                                                                   participanţi,  vreo  opt  sute  de  oameni
                                                                                                                   din  cele  rtiai  îndepărtate  sate.  Nu-i
                                                                                                                   de  mirare  că  exigenţa  sătenilor  din
                                                                                                                   Vad  a  ridicat  la  un  înalt  nivel  artis­
                                                                                                                   tic  activitatea  echipelor   căminului
                                                                                                                   cultural  „George  Coşbuc"  din  comu­
                                                                                                                   nă  şi  că  echipele  din  Sighet  —  chiar
                                                                                                                   cele  mai  bune  —  socotesc  aprecierea
                                h'oua  şcoală  de  7  ani  din  comuna  Giuleşli,  raionul  Sighet,  regiunea  Baia  Mare
                                                                                                                   severilor  vădeni  cea  mai  dreaptă  a-
                                                                                                                   preciere  a  unui  spectacol.
                  Maramureşul  e-n                                                                                                  Am  citit  deseori
                miazănoaptea  ţării,                                                                                              cifre  statistice,  am
                 tocmai  la  hotar.                                                                                               ■privit  deseori  qra-
                 Cetatea  de  creme­                                                                                              fice,  dar  nicioda­
                 ne  şi  pădure,  ve.                                                                                             tă  nu  mi-au  părut
                 gheată  de  piscuri                                                                                              concludente  ca  a-
                 sihăstrite  sub  cer,                                                                                            celea  care  mi-au
                 ocroteşte   bătrîne                                                                                              înfăţişat  înnoirea
                 aşezări  omeneşti  rînduite  de-a  lungul   cia  maramTireşană,  în  visteria  pururi   tare  mulţi  copii  îndată  după  naştere.   Maramureşului.  Erau,  din  anii  dina­
                 văilor  săpate  de  Iza,  de  Vişeu   şi   lacomă  a  statului  burghez.  în  vreme   Acum  rar,  rar  de  tot  se  mai  întîm-   intea  eliberării,  cifre  de  spaimă  a-
                 Miara:  si'nt  sate  cu  case  de  lemn,   ce  şase  milioane  pentru  şcoli  şi  spi­  plă*.     cuzînd  necruţător ;  sint  cifre  azi,
                 strînse  în  gospodării  mici,  unde  tră­  tale,  pentru  viaţa  celor  mulţi,  era   Am  văzut  la  Vişeu,  la  ceasurile   care   mărturisesc   schimbarea  din
                 iesc,  neurniţi  de  veacuri,  maramure­  „pomană*.  Şi  pomana,  fireşte,  nu  se   prînzului,  copii  ieşind  de  la  şcoală;   adîncuri,   schimbarea   îndrumată
                 şenii  harnici  şi  tari,  vestiţi  lucrători   făcea  şi  bugetul  nu  se  realiza  în  fos.   mulţi,  de  umpleau  străzile.  Imaginea   de  partid;  cifre  care  arată  temeliile
                la  pădure,  trudnici  plugari,  minieri   tul judeţ Maramureş.  Consecinţa :  în   am  regăsit.o,  la  aceleaşi  ore,  în  fie­  unei  rînduiri  sociale,  umane,  drepte,
                 destoinici  şi  pricepuţi  oieri.  întregul  judeţ  erau  (după  datele  re-   care  sat,  pe  valea  Izei  sau  a  Marei,   în  stare  să  deştepte  la  viaţă  şi  să
                  Despre  Maramureş  şi  despre  mara­  censămîntului  din  iunie  1930),  61,3  la   căci în Maramureşul altădată „fruntaş"   insufle  bucuria  tuturor,  pînă  in  cel
                 mureşeni  s-au  scris  într-o  vreme  —   sută  analfabeţi,  în  comunele  rurale   în  ale  analfabetismului s au  construit,   mai  îndepărtat  colţ  de  ţară,  să  să­
                 să  tot  fie  de-atunci  un  sfert  de  veac   din  fosta  plasă  Sighet  67,4  la  sută          dească  trainic  în  suflete  speranţa  zi­
                 —  multe  lăcrimoase  pagini.  Suspi­  din  locuitori  nu  ştiau  carte,  iar  într-o   din  anul  1946  pînă  astăzi  21  de  şcoli   lelor  luminoase  de  mîine.
                nau  unii  dinaintea  ţării  de  basm păs­  comună,  Poenile  de  sub  munte,  re-   cu 83  de  săli de  clasă,  care  valorează   VIRGIL  DANCIULESCU
                 trătoare  de  rînduieli  din  vechi  tim­  censămîntul  din  1948  înregistra  90,2   peste  zece  milioane.  In  raioanele  Si­
     J          puri;  oftau  alţii  dinaintea  avuţiilor   la  sută  analfabeţi.   Erau,  în   acele   ghet  şi  Vişeu  funcţionează  azi   182
                 fără  seamăn  de  pe  munţi  şi  de  sub   vremi,  două  spitale  şi  patru  dispen­
                munţi;  se  minunau  dinaintea  cusătu­  sare  în  tot  judeţul  şi  nu  mai  mult  de
                 rilor  şi  ciopliturilor  in  lemn  şi  cîte-   zecra  med;ci,  plătiţi  de  stat,  la  161.575
                un  glas  se  auzea,  rostind,  pe  cît  pu­  de  suflete.               H O R A                   UNI RI I
                 tea,  cuvînt  de  osîndă  pentru  rândui­  De  curînd,  am  văzut  la  Vişeu  noua
                 rea  care  lăsa  de  izbelişte,  în  miini   aşezare  a  spitalului   unificat.   Este
                prădalnice,  locurile  şi  oamenii   din   doar  una  din  unităţile  spitaliceşti  ale
                 acel  colţ  de  ţară-  Pe-atunci,  despre   celor  două  raioane  —  Vişeu  şi  Si­
                 maramureşeni,  mărimile  politice  ale   ghet —   ce  cuprind   Maramureşul,   Mersuri:  1f.fi/ecsandri    Muzica  fii. F/ecfenmacher,
                 Bucureştilor  aveau  o  singură  vorbă :   care  are  azi  28  de  circumscripţii  sa­  fkTempo.de horă   __________________________ .
                                                                                       Tempo „de horă
                 „pomanagii*.  Pomanagii  fiindcă  ce­  nitare,  şase  spitale  cu peste  o  mie  de
                reau  în  fiecare  an,  pentru  echilibra­  paturi  (dintre  care,  în  raionul  Vişeu,
                 rea  unui  biet buget  de  zece milioane,   trei  Înzestrate  cu  instalaţii Roentgen);   * % p f Ş Ş P P Ş P f
                şase milioane subvenţii.         115  medici  se  îngrijesc  de  sănătatea
                                                                                                                vw  put  na
                                                                                         n a t  «7a  wa ut  un
                                                                                                           t/a
                                                                                                                               vcv
                  —  Un  judeţ  sărac...  se  văicăreau   maramureşenilor.  Intr.un  sat  numai,   a   Mai  să dăm  ml  - nâ   cu  m i-na   Cei  cu   /    -   n i  -    *
                 „gospodarii*  localnici.        în  Borşa, —  sat mare şi  foarte  răspîn.
                  —   „Pomanagii I".  —  răspundeau   dit  pe  văi  şi  coaste  —  lucrează şapte
             .AS  >
                boierii-                         medici.                           t i i ' i ' T W ' n                                ,     r
                                                                                               r   z
                                                                                           t
                                                                                        r
                                                                                                        ^
                                                                                                             r
                  Minciuna  însoţea  dialogul.  Din,ju­  „La  noi  tn  comună  —  îmi  spunea   mă  ro-m i -na,   Sa-n-vîr - tim  ho   -   ra   frâ   - ţ/  -   ei
                deţul  „sărac*,  anual  GA.P-S.-ul,  pro­  Pop  Grigore  Mica  din  Vişeul  de  Jos
                prietarul  pădurilor,  realiza  un  venit   —  femeile  nu  mai  nasc  acasă.  Merg
                de  500  milioane;  din  aceeaşi  „sără­  cu  toatele  la  casa  de  naştere  unde
                ci**, exploatînd ocnele,  C-A-M-ul  ob­  le  îngrijeşte  doctorul.  Pe  timpuri  nu­
                ţinea un ctştig de 400  milioane  pe  an-   mai  ce  auzeai  clopotul  la  biserică   pe  pă-m in-m   R o - m i- n i- e i!  '  Iar-ba   rea  din
                O  sută  de  milioane  intrau,  din  sără­  băttnd pentru  mort;  că  mureau mulţi,
                                                                                                          f
                                                                                       h o l-   %e  p ia - r ă /   P ia -râ   duş-  b ă   -   n i-  a -n    ţa   -  Ja   ■<
      ""3W                                                                             7 v        -
                                                                                       m - tr e   no/ sa

                                                                                     Hai  să  dăm  mină  cu  mină     Amîndoi  sîntem  de-o  mamă.
                                                                                     Cei  cu  inimă  romînă,          De-o  făptură  şi  de-o  samă,
                                                                                     Să-nvîrtim  hora  frăţiei        Ca  doi  brazi  într-o  tulpină.
                                                                                     Pe  pămîntul  Romîniei 1         Ca  doi  ochi  într.o  lumină.
                                                                                     Iarba  rea  din  holde  piară !   Amîndoi  avem  un  nume,
                                                                                     Piară  duşmănia-n  ţară !        Amîndoi  o  soartă-n  lume.
                                                                                     Intre  noi  să  nu  mai  fie     Eu  ţi-s  frate,  tu-mi  eşti  frate.
                                                                                     Decît  flori  şi  omenie 1       In  noi  doi  un  suflet  bate 1
                                                                                     Măi  Muntene,  măi  vecine.      Vin’  la  Milcov  cu  grăbire
                                                                                     Vină  să  te  prinzi  cu  mine   Să-l  secăm  dintr-o  sorbire.
                                                                                      Şi  la  viaţă  cu  unire,.       Ca  să  treacă  drumul  mare
      A                                                                               Şi  la  moarte  cu.nfră'.ke 1   Peste-a  noastre  vechi  hotare,
      imuna
      *  Hu-                                                                          Unde-i  unul,  nu-i  putere      Şi  să  vadă  sfîntul  soare
                                                                                      La  nevoi  şi  la  durere.      Intr-o  zi  dc  sărbătoare,
      e  fo!-                                                                         Unde-s  doi,  puterea  creşte    Hora  noastră  cea  frăţească
                                                                                      Si  duşmanul  nu  sporeşte 1     Pe  cîmpia  romînească I
                 Cerc  de  cilii  la  Ighiu            Pictură  de  XPANDA  SWISKI,
                                                                Alba  lulia
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10