Page 6 - Albina_1959_01
P. 6
>
Răspuns la întrebările cititorilor
C e f a c t o r i d e t e r m i n ă
s e f t i r n t a i i i ' î t e i n c l i m ă ?
nă sau rea, ploioasă sau se.
Ce factori determină ceţoasă. De exemplu, cînd ae.
schimbările in climă ? rul vine din nordul Africei, a-
Ţăranul Întovărăşit Simi. vem timp uscat şi călduros, aşa
on Oniţă, din comuna Pe. cum a fost în luna mai a anu
lelea, raionul Reghin, Re lui trecut, cînd el vine din
giunea Autonomă Maghiară nordul Europei avem vreme
şi al(i consăteni de.ai săi, rece şi uscată, iar cînd vine
ne-au pus Întrebarea de mai din Atlanticul de nord vremea
sus. e rece şi umedă.
Publicăm răspunsul dat de Cine face ca într-un an vîn.
tovarăşul N. TOPOR, direc tul să sufle timp îndelungat,
tor adjunct al Institutului în cursul unei luni, dintr-o di
Central Meteorologic Bucu recţie, iar în alt an, tot în a-
reşti. ceeaşi lună, să sufle dintr.o
altă direcţie ?
Clima ţării noastre este al. Vîntul este stîrnit de n;şte
cătuită din climatul de iarnă, vîrtejuri uriaşe de aer, care se
care aduce pe teritoriul no. stabilesc deasupra unor regi
stru o vreme caracter'stică re. uni ale globului şi de unde
giunilor polare j climatul de împrăştie aerul de jur împre
primăvară, caracterizat prin- jur. Astfel, în Oceanul Atlan.
tr-o vreme obişnuită regiuni, tic. deasupra insulelor Azore
lor din vecinătatea oceanelor i din cauza rotaţiei pămîntului, Muzeul de artă populară din Cluj
climatul de vară, asemănător se stabileşte un astfel de vîr.
cu cel care dăinuieşte tot anul tej rezultat din o îngrămădire
în regiunile tropicale şi cli. a aerului. Cînd acest colos ae
matul de toamnă, caracterizat rian se stabileşte mai spre
printr-o vreme obişnuită regiu. nord, atunci el azvîrle pînă la
nilor depărtate de apele ocea noi un aer rece şi umed, iar
nelor Eru mărilor. cînd se centrează în Atlanti. 0 CURTE
De la un an la altul cele pa. cu] de sud, împinge un aer $ t i a ( i c a *«
tru climate, chiar dacă se suc cald şi mai uscat. Iama, din
ced cu regularitate, în aceeaşi cauza răcirii solului, se stabi H ... pe mari porţiuni ale căi- =
ordine, nu au aceeaşi intensita leşte deasupra Siberiei un alt H lor ferate electrificate din re- §|
te şi nici acelaşi aspect. Astfel, vîrtej gigantic, numit antici, j§ giunea Moscovei nu există |g «Bolile comune omului si animalelor"
unele ierni sînt calde şi usca. clonul siberian care face ca = nici acari, nici semnalizatori, §§ de Dr. I. TARNORUŢCHI
te, altele geroase şi viforoase, aerul să vină la noi dinspre U mişcarea trenurilor fiind g|
unele primăveri sînt ploioase est $i vremea să fie aspră. In = condusă de un singur om cu n Cunoştinţele practic© care se nav încep să curgă bale, fier.
şi reci, altele secetoase etc. anii cînd nu se formează acest =§ ajutorul unui aparataj de = desprind din cartea doctoru binţeala scade, dar animalul nu
Factorul principal care deter. centru de mare presiune at r; telecomandă ? §§ lui Tarnoruţchi sînt necesare poate mînca nici paie, nici fîn,
mină schimbarea vremii este mosferică, avem ierni blînde, oricui şi cu atît mai mult locui nici coceni din cauza durerilor,
vîntul. Dacă aerul ar sta lo datorită faptului că circulaţia g ... unul din cele mai vechi = torului de la sat. în ograda că. După 1-3 zile băşicuţele crapă,
cului şi nu s-ar mişca dintr.o aerului se face dinspre vest, H materiale de construcţii este §§ ruia se găsesc cîini, porci şi di Iar pe locul lor apar nişte răni
regiune în alta, noi am avea de pe ocean. j§ cărămida şi că ea a fost fo- §§ ferite păsări de curte, în grajdul cu margini zimţate şi fundul
în fiecare an aceeaşi climă şi In unele luni se formează a. = loşită de egipteni acum 5.000 = cărui® se află o vacă, boi şi roşu-aprins. Animalul plescăe
am putea şti dinainte ce timp semenea vîrtejuri deasupra = de ani ? = din gură. Apoi, boala se întinde
SE cai.
—
va fi în cutare zi a anului vii Polului Nord sau în regiunea = ... un litru de apă de mare §§ Vorbind despre nu mai puţin la picioare (între unghii), iar
tor. Vînturile aduc vreme bu. tropicală astfel că în primul {§ conţine 27 grame de sare ? H de 16 boli — cele mai răspîndi- 1® vaci şi la uger, mai ales pe
caz, la noi va veni o vreme ţ§ ... stejarul consumă în fie- g te şi mai des întîlnite — ale ani sfîrcuri. Cînd boala.se întinde
rece, polară, pe cînd în al doi g care zi 85 litri de apă ? g| malelor, boli care pot trece şi la picioare, animalul începe să
lea caz, o vreme caldă, tropi, la om îmbolnăvindu-1, sfaturile şchioapete. Boala dtirează 2-3
X fă U iH l cală. H ... pe globul pămîntesc = date tn această carte sînt foarte animalele sînt bine îngrijite şi
săptămîni şi dacă în acest timp
g
= există 72 rase de oameni ?
La o a treia întrebare de ce
îmbogăţirea cunoş
preţioase.
în unele luni ale unui an se g ... deşi sticla este cunos- g tinţelor sanitare prin mijloace hrănite, se vindecă. Alteori, cînd
animalele nu sînt îngrijite bine
formează un anumit centru de H cută încă de acum 50 de |g diferite între care punerea la în- şi la timp, mor".
fLmPwu acţiune atmosferică, adică anu g veacuri, abia în secolul al g demîna sătenilor a unor cărţi şi care a băgat de seamă că
Săteanul care a citit cartea
mite vîrtejuri- iar înr alt an un f§ ÎII-lea al erei noastre s-au g ca „Boli comune omului şi ani
alt centru, răspunsul este mai g făcut primele geamuri de jj malelor", aduc foloase imediate
vita nu mănîncă, se va uita în
complex. Voi cita un exemplu : jE sticlă ? H aşa după cum vom vedea mai botul animalului şi descoperind
în unele primăveri mările po {§ ... libelula este insecta cea j jos. băşicuţele, şi văzînd şi celelalte
lare se menţin îngheţate mai g mai -rapidă din lume şl că gj Un sătean intră în grajd şi semne, va şti că este vorba
mult decît obişnuit din cauza H ea zboară cu o viteză de g pune înaintea vacii hrana obiş febra aftoasă. Tot din carte,
unei ierni prea geroase, ast g 90 km. pe oră ? g nuită. Vaca se uită la hrană, dar va şti ce are de făcut.
• S-a ars mîncarea pe fel că aerul răcindu-se în con £= E5 nu se atinge de ea. Eh 1 — îşi „Grajdul va fi curăţit, vaca
fundul cratiţii? îndată cp aţi tact cu gheata, devine mai g în dealurile 6ubcarpa- = spune omul, — cînd i s-o face bolnavă va fl culcată pe aşter
pritvş de veste, luaţi eraţi {a greu şi .stagnează, tormîad, da g tice, începînd de la Turnu j= foame o să mănînce ea..." şi plea nut mult şi moale. In hrana a-
de fie foc şi răsturnaţi mîri- torită rotaţiei pămîntului, un = Severin şi pînă la Căiuţ şi g că. Realitatea este că vaca e bol" nimalelor, dacă este vara, se va
carea în alt vas curat. Nu vîrtej uriaş, care distribuie g Pralea, din regiunea Bacău- g navă şi lăsată aşa, fără ajutor, pune multă, verdeaţă, nu li se
umblaţi cu lingura, pentru ca vreme rece îtî toată Europa. In g lui, se întîlnesc adesea în ni- g boala se agravează. Dar dacă vor da furaje fibroase ca ; fîn,
partea arsă să rămînă prin alţi ani gheţurile fiind mobile gj şipurile din rîpi, oase mari g săteanul nostru ar fi citit car paie etc-, iarna se va da fîn
să de fund. Adăugaţi un praf nu permit stagnarea aerului în = sau măsele uriaşe ale unor g tea de care pomenim ar fi aftot moale, siloz, terci de cartofi, de
de zahăr , şi 2-»3 lingouri de zonele polare şi se creează M animale din neamul elefanţi- ş că: „la început, animalul are sfeclă sau făină de porumb.
apS, şi puneţi crâtiţa cu mîn- aici adevărate 'qoluri Către ca g-'lor care au trăit prin părţile g fierbinţeală, nu are poftă de Gura animalului va fi spălată
care într-un vas cu a.pă re năvălesc masele de aer din g noastre cu milioane de ani g mîncare, este abătut; pe gingii, cu apă în care se dizolvă puţină
pînă se răceşte. Astfel va regiunile subtropicale ce îm g în urmă ? g pe limbă, pe buze, pe bot se i- piatră acră sau cu o soluţie sla
pierde gustul de ars. Se în ping olimatul călduros spre M ’ ... într-un litru de lapte se g vesc băşicuţe pline cu lichid. bă de permanganat său de oţet.
călzeşte apoi din nou pe nordul Europei. ş găsesc aproape 100.000.000 g Băşicuţele sînt cît un bob de Cu aceste soluţii se vor spăla şi
maşină,,.la- foc .domol. Acestea sînt principalei» g"de picături de substanţe g linte, apoi se măresc ajungînd rănile ce se fac în urma băşicu-
• Cină o carne ţinută cît- g grase, numite lipide ? g cît bobul de fasole, iar uneori ţelor şi la picioare, sfîrcuri etc.
va timp începe să aibă mi cauze care determină schimbă, cuprind toată limba. După o zi, Apoi se unge cu sulfafnidă alifie
ros, se pune cîteva minute la rile în clima unui an. două. din gura animalului bol şi se leagă cu tifon.
cuptor, la foc foarte iute, Mulsul vacilor nu trebuie în
apoi se spală îndată eu apă trerupt şi se va unge ugerul ou
rece. o pomadă de sulfamidă".
• Laptele dulce se poate {>acâ boala este luată din pri
păstra timp de cîteva zile t n ie rwri iM M e st nea pă, animalul se vindecă;
proaspăt, dacă punem în el De asemenea, în aceeastă car
imediat ce l-am muls, cîteva te găseşti sfaturi cum să-ţi aperi
foi de hrean sălbatic. S-au tocit coatele puloveru orizontale se lasă suficient de cîte două ochiuri după cum se propria-ţi sănătate, ce ai de fă"
• Petele de lapte se ung lui sau avem o mică sfîşie- lungi pentru a putea fi prinse vede în desenul alăturat. A- cut ca să nu ajungi să-ţi vezi
cu gălbenuş de ou şi după ce re într.un loc. Nu e nimic în noua ţesătură, iar cele patru ceastă lucrare se face neapărat vitele ?• alte animale bolnave de
s-a uscat se perie şi se spală grav, se repară şi încă foarte colţuri se întăresc trecînd firele pe o ciupercă foarte plată. O atîle® şi atîtea boli ca turbarea,
cu apă caldă. bine. Puţină răbdare şi atenţie, prin spate. In fig. 2 se arată dată această urzeală terminată, dalacid. răpciugă, brînca şi al
• Untul puţin iute sau iar la a doua sau a treia lu cum se face prinderea firelor începem cu bătătura de jos în tele.
care are vreun iz, recapătă crare va ieşi desigur şi mai verticale; se începe şi se ter sus, în acelaşi punct cu restul Cunoştinţele lesne de ţinut
gustul bun, dacă se spală în bine. Prima fază (fig. 1.) este minte despre semnele bol ii, des
apă cu puţin bicarbonat. curăţirea locului stricat; se face mină suprapunînd firul nou cu ţesăturii, prinzînd cîte un ochi pre boala însăşi, tratamentul şi
Pentru ’/s kg. de unt se pune scoţînd ceva mai mult decît par- cele de la capete, iar pe drum. şi pe toate cele patru laturi ale mijloacele de apărare pentru om
într-un castron lk litru de tea propriu-zis stricată. Firele atît sus cît şi jos, se prind tot suprafetii de reparat ffig. 3J. şi animale, ce se desprind din
apă şi o linguriţă rasă de această carte, toate aceste cu
bicarbonat. Se amestecă bine noştinţe dacă le ai, înseamnă
untul cu o lingură de lemn că vei şti să-ţi aperi sănătatea
curată şi se limpezeşte apoi f®, a copiilor tăi şi a vietăţilor
în două-trei ape reci. folositoare care te ajută în mun
• Albiile şi vasele din
lemn nu mai curg. dacă a- că şi viată.
De aceea, îndemnăm pe fieca-
tunci cînd sînt noi le um re sătean să aibă şi să citească,
plem cu paie şi turnăm apoi
peste ele apă fiartă. între alte cărţi folositoare, şi
cartea doctorului
Tarnoruţchi
• Sticlele se curăţă bine „Boli comune omului şi anima
şi repede dacă punem în apa lelor", apărută în editura „Agro.
cu care le spălăm felioare Sitvfcl de Stat"
de cartofi cruzi.
Fs Dr. O. C.