Page 10 - Albina_1959_02
P. 10

D I M I N E A Ţ A



                                                                                      Fragment  din  romanul  „Şoseaua  Nordului"
                                                                                                         de  Eugen  Barbu



                                                                                           Romanul  scriitorului  Eugen  Rărim,  „Şoseaua  Nordului",  aflat  în  curs  de
                                                                                       spanţie,  evoca  glorioasele  lupte  ale  Griviţeî  Roşii  ce  au  culminat  cu  marea
                                                                                       grevă  din  februarie  1933.  „Şoseaua  Nordului"  este  un  document  d   erois­
                                                                                       mului  cu  care  muncitorii  ceferişti,  conduşi  de  partid,  s-au  ridicat  o i  preţul
                                                                                       vieţii  kw  împotriva  exploatării  şi  a  terorii  fasciste.  Fragmentul  pe  c»re  îl
                                                                                       publicăm  aduce  dinaintea  cititorului  clocotul  neuitatei  zile  de  16  februarie.

                                                                                      La  şase  de  dimineaţă  un  trompet  a-   acum  cu  paşi   măriţi  strada,   grăbit,   H
               MANEŞ  MARAVSKl  (basorelief).                                       nunţă  strîngerea rindurilor.  Era încă în­  bucuros  că  spusese  ceea  ce  avea  de   =
                               Moment  din  luptele  ceferiştilor  la  Griviţa  in  Februarie  1933.
                                                                                    tuneric.  Armele  soldaţilor  se  aburiseră.   spus.             §§
                                                                                    O  brumă  uşoară,  albă,  acoperise  ţevile   —   închideţi  poarta!  —  strigă  Gheor-   jl
              16  FEBRUARIE  1933                                                   puştilor.  Amorţiţi,  înfriguraţi,  sergenţii   la  Griviţa  1   =
                                                                                                                     ghe.  Aeesta-i  răspunsul  muncitorilor  de
                                                                                                                                                     jj
                                                                                    dădeau  ultimele  ordine.  Camioanele  pe
                                                                                    care  erau  montate  mitralierele  se  apro-   Se  auzi  clinchetul  limpede al  închi-   ||
                                                                                    piarS  cu  o  mişcare  înceată  de  gardul   zătoarei  metalice  şi  cei  trei  se  retra-   II
                    In  fiecare  an,  la  16  februarie,  oa­  La  2  februarie  ceferiştii  de  la  Gri­
                  menii  muncii  aniversează   eroicele   viţa  au  declarat  greva  care  a   cu­  Atelierelor.  Servanţii  de  deasupra   îşi   seră.  Cîteva  secunde  nu  se  auzi  decît   §§
                  lupte  ala  ceferiştilor  şi  petroliştilor   prins  majoritatea  muncitorilor   din   traseră mai bine căştile  pe  ochi,  suflară   paşii  lor  pe  zăpada  îngheţată,  apoi  din   §§
                  din  februarie  1933,  lupte   care   au   Ateliere.  In  fruntea  lor  se  afla   un   în  mîini,  freeîndu-şi  podul  palmelor  de   întunericul  curţii  izbucni  strigătul  cu-   f§
                  constituit  o  pagină  glorioasă  în  isto­  comitet  ales   din  masa   greviştilor.   mantăile  umezite.  nosemt  al  greviştilor :   jj
                  ria  mişcării   muncitoreşti  din   ţara   Această  grevă  a  subliniat   hotă­
                  noastră.                         rî rea  nestrămutată  a  muncitorilor   Mareş,  Dobre  şi  Gheorghe  se  apro-   —   Pîi ne !  Pa-ce !  Mun că 1   g
                    Criza  economică  mondială  de  su­  ceferişti  de  a-şi  impune  revendi­  piară  de  poarta  numărul  1.  Erau  ne­  ‘—  Mun  că 1 Pîi.ne !  Pace 1   j
                  praproducţie   din   anii   1929— 1933   cările   cuprinse  in  programul   de   dormiţi,  în  obraz  în  locul  paloarei  o-   ;—  Mun  că 1 Mun-că 1  Mun-că !   =
                  care  a  bîntuit  în  ţările  capitaliste  a   la   28   ianuarie,   revendicări   din­  bişnuite,  aveau  pete  roşii  de  sînge.  Bă-
                  cuprins  şi  Romînia.  înapoierea  econo.   tre   care   unele   erau   cu   carac­  trfnul  îşi  strînse  mai  bine  scurta  îm­  Reflectoarele   încă  nu  se  aprinseră.
                  mică  a  ţării  noastre,  existenţa  unor   ter   politic,  iar  altele  cu   caracter            Cerul  era  întunecat.  Deasupra  turlelor
                  puternice  rămăşiţe semi feudale, aser­  economic.                blănită,  îşi  îndesă  şapca  pe  ochi  şi  le   bisericii  Sfîntul  Gheorghe  se  vedea  o
                  virea  ţării  de  către  monopolurile  im­  Această  grevă  a  ceferiştilor  ds  la   spuse  celorlalţi:.  urmă  palidă,  albicioasă.  Becurile  străzii
                  perialiste,  îmbinarea  crizei  industri­  Bucureşti  a  fost  însoţită  de  greve   —  Să  mă  lăsaţi  pe  mine  să  vorbesc.  se  mişcau  încă  în  vînt,  luminînd  faţa­
                  ale  cu  cea  agrară  a  făcut  ca  în  Ro­  asemănătoare  ale  muncitorilor   din   In  timpul  nopţii  care  trecuse,  fusese­
                  mînia  cnza  economică  să  provoace   celelalte  centre  ceferiste,  Iaşi,  Paş­                 dele  cenuşii  de  peste  drum.
                  suferinţe  din  cele  mai  mari  mase­  cani,  Cluj,  Turnu  Severin,  Galaţi  şi   ră  instalate  cîteva  reflectoare  pe  care   Dobre  vru  să  urce  cele  cîteva  trepte
                  lor  muncitoare  şi  să  ducă  la  o  puter­  albele.             soldaţii  le  aprinseră.  Fîşia  lor  puter­  ale  tribunei  de  lingă  gard  şi  se  în­
                  nică   ascuţire  a  contradicţiilor   de   După  cum  $e  ştie,  în  urma  acţiu­  nică  de  lumină  mătură  scurt   curtea
                  clasă.   Politica  de  jaf  şi   asuprire   nii  de  la  2  februarie  guvernul  spe­  părăsită,  oprindu-se  pe  ziduri  ou  stă­  toarse.  Se  aplecă  peste  rămăşiţele  unui
                  dusă  de  partidele  burghezo-moşiereşti   riat  de  amploarea  pe  care  a  luat-o               foc  in  care  mai  jucau  spuze  roşii,  mici
                  a  fost  resimţită  în  primul  rînd  de   acţiunea  ceferistă,  a  trecut  la  ares­  ruinţă,  scormonind  fiecare  bucată   de   flăcărui,  cînd  palide,  când  aprinse,  luă
                  clasa  muncitoare.  In  anii  crizei,  cla­  tarea  capilor  mişcării.  In  ziua  de  14   tencuială.  Aoum;  doi  snopi  argintii  se   o  torţă  de  brad  proaspăt,  aşteptă  să  se
                  sele  conducătoare  au  aruncat  toată   februarie  1933.  conducătorii  mişcării   Încrucişaseră  pe  geamurile  cabinei  por­
                  greutatea  acesteia  pe  spinarea  mase­  ceferiste   in   frunte   cu  tovarăşii   tarului  de  la  intrarea   principală   a   aprindă  şi,  când lumina  ei  făcu un cerc
                   lor  muncitoare  de  la  oraşe  şi  sate.  Gheorghe  Gheorghiu-Dej,  Cbivu Stoi­                 de  foc  in  jurul  său,  păşi  hotărit  spre
                    In  aceste  condiţii  extrem  de  apă­  ca  ele.  au  fost  arestaţi.  In  ziua   de   uzinei.   Gheata  oare  acoperise   sticla   scară.  Ajunse  sus,  se  sprijini  de  bara
                  sătoare   pentru   poporul   asuprit,   15  februarie,  ca  semn  de  protest  îm­  subţire  strălucea  oa  o  foaie  de  cositor.   îngustă  de  lemn  şi  se  întoarse  spre  rin-
                  P.C.R.  a  fost  singura  forţă  politică   potriva  măsurilor  luate  de  guvern  şi   Strada  pustie  Iu  traversată  d«  un   o-   dud  de  soldaţi care-1  priveau  de dincolo
                  care  şi-a  asumat  sarcina  istorică  de   administraţia  C.F.R.,  muncitorii  de  la   fiţer  care  nu  prea  se   grăbea.   Avea
                  a  organiza  şi  conduce  valul  revolu­  Griviţa  au  declarat  grevă.  un  mers  şovăitor  şi  liniştea  celor  de   de  barele  de  fier.  E
                  ţionar  pentru  pîine,  pace,  libertate,   Această  grevă  a  cuprins  totalitatea                 —   Fraţilor,  camarazi,  spuse  tare  ri­
                  pentru  zădărnicirea  planurilor  impe­  muncitorilor  din  Ateliere.  Sirena  A-   dincolo  de  gard  fl  înspăimînta.  Ştia  că   dicând  mai  bine  torţa  ca  să  i  se  vadă
                  rialiste  d°  a  transforma  ţara  într-un   telierelor  a  atras  mase  imense   de   nu  mai  rămăsese  nimeni  în  atelierele
                  cap  de  pod  al  războiului  antasovie-   muncitori  şi  şomeri  din  afară.   In   pustii  şi  că  aproape  patru  mii  de  oa­  chipul  slab,  nebărbierit  de  mai  multe
                  tic.  In  aceste  momente  grele,  parti­  jurul  Atelierelor  s-a  adunat  o  masă   meni,  dacă  nu  mai  mulţi,  aşteptau  să-i   zile.  Fraţi,  soldaţi,  camarazi,  repetă  ou
                  dul  a  chemat  clasa  muncitoare  să-şi   de  circa  12.000  de  oameni.   Aceştia               o  grabă  in  care  se  amestecta  puţină
                  siringă  rîndurile  şi  să-şi  organizeze   s-au   solidarizat   cu   greviştii,   audă  glasul.  Cizmele  lui  bine  lustruite   frică,  aţi  fost  aduşi  aici  ca  să  omoriţi
                  forţele  spre  a  stăvili  ofensiva  clase­  încurajîndu-i  tot  timpul.  Guvernul  a   luciră  o  clipă  în  lumina  puternică.  Re­
                  lor  dominante.                  intervenit  cu  poliţia  şi  armata.  flectoarele  se  stinseră.  Deasupra  intră­  pe  fraţii  voştri  care  luptă  pentru  o  pîi­
                    Vechile  tradiţii  de  luptă  revoluţio­  In  ziua  de  15  februarie,  la  ora  10   rii nu rămăsese  decît raza  săracă a unui   ne  mai  bună,  pentru  o  viaţă  omeneas­
                  nară  ale  muncitorilor  ceferişti,   ne­  seara,  armata  a  făcut  o  primă   în­  bec,  şi  mai  palidă  acum.  că...
                  mulţumirile  şi  revolta  ce  mocneau   cercare  nereuşită  de  a  pătrunde   în                    Urmă  o  comandă   scurtă,  o  vorbă
                  in  rîndurile  acestora,  ca  urmare   a   Ateliere.  Iar  în  zorii  zilei  de  16  fe­  Mareş  fl  privi  pe  necunoscut  cu  o
                  repetatelor  „curbe  de  sacrificiu",  a   bruarie,  colonelul  Hotineanu.  comi­  curiozitate  neascunsă.  Era  un  locote­  aruncată  cu  mînie  de  un  ofiţer,  de  un­
                  scăderii   salariilor,  a   concedierilor   sar  regal,  a  somat  pe  ceferişti  să  pă­  nent  tînăr,  galben  în  lumina  neclară,   deva,  din  spatele  zidului  viu  al  soldaţi­
                  masive,  îndreptăţeau  pe  deplin   a-   răsească  Atelierele  in  cinci  minute   cu  buze  subţiri,   foarte  roşii,  de  om   lor  şi  după  aceea  se  auzi  o  pîrîitură
                  precierea  Plenarei  C.C.  al  P.C.R.   şi  a  deschis  focul  imediat   asupra                   scurtă,  înfundată,  ca  zgomotul  făcut
                  din  octombrie  1932,  că  în  „apărarea   muncitorilor,  fără  a  aştepta  să  treacă   bolnav  sau  poate   ostenit,  cuprins  de
                  Intereselor  maselor  proletare  în  tim­  măcar  acele  cinci  minute.  febră.  Ofiţerul  salută  cu  mîna  la  chi­  de  o  plesnitoare.  Dobre  se  prăbuşi  pe
                  pul  apropiat,  postul  cel  mai  impor­  Au  căzut  atunci  cf.teva  sute   de   piu  şi  spuse  destul  de  rar  ca  şi  când   podelele  şubrede  şi  alunecoase.   Torţa
                  tant   al  frontului  proletar,   asupra   morţi  şi   alte  sute  de  răniţi,  printre   s-ar fi  temut  că  nu  va  fi înţeles :  căzu  lingă  el,  se  rostogoli  puţin  şi  pică
                  căruia  partidul  va  trebui  să-şi  con­  care  comunistul  Dumitru  Popa,  ute-                 pe  zăpadă.  Se  auzi  urletul  de  mînie  al
                  centreze  forţele   sale,  continuă   să                           —   Comisarol  regal  vă  acordă  cinci
                                                   cistu]  Vasile  Roaită  şi  atiţia   alţii                       celor  din  întuneric  şi  in  clipa  urmă­
                  fie  ceferiştii*.                                                 minute  pentru  ca  să  evacuaţi  curtea  şi
                                                   care  prin  faptele  lor  au  înscris   o
                    X-a  20  martie  1932  a  avut  loc,  din   pildă  vie  de  eroism.  Atelierele. Altfel vom  trage 1  toare  mitralierele clănţăniră  furios.  Sno­
                  iniţiativa  P.C.R.,  conferinţa  pa  ţară                          Bătrinul  vru  să  rîdă  la  început,  dar   pii  reflectoarelor  se  opriră  asupra  ace­
                                                     După  înăbuşirea  în  slnge  a  lup­
                  a  muncitorilor   ceferişti.  Aici,   pe   telor  greviste  din  februarie  1933,  gu­  se  opri.  lei  mulţimi  surprinse,  care  se  împrăştie
                  baza  orientării  dată  de  Congresul  al   vernul  a  înscenat  monstruosul   pro­               într-o  clipă.  Din  ziduri  cădeau  bucăţi
                  V.lea  al   partidului,  s-au   dezbătut                           —   Cinci  minute?  —  izbucni  pătimaş
                                                   ces  al  conducătorilor   ceferişti   în                         de  tencuială  ou  un  sunet  sec.  Gloan­
                  sarcinile  oa  revin  ceferiştilor  în  ca­  frunte  cu  tovarăşii Gh. Gheorghiu Dej   Dobre  de  lingă  el.  Spune-i  comisarului
                  drul  luptei  clasei  muncitoare  împo­                           că...                           ţele  turtite  de  tampoanele  ruginite  pi­
                  triva  politicii  burgheziei.  Conferinţa   şi  Chivu  Stoica  oare  au  transformat   Urmă  o  înjurătură  grosolană  pe  care   cau  într-o  parte.  Gheorghe  strigă  cit
                                                   procesul  într-un  act  de  acuzare  îm­
                  a  ales  comitetul  central  de  acţiune   potriva   asupririi   burghezo-moşie-                  putu  de  tare:
                  pe  ţară  a  muncitorilor  ceferişti,  în                         ofiţerul  nu  se ştie  dacă o  mai  auzi pen­
                  fruntea  căruia   se  găsea   tovarăşul   reşti.   „Procesul   ceferiştilor*   s-a   tru  că  le  întorsese  spatele   şi  trecea  —  Fiecare  la  locul  său,  tovarăşi 1
                                                                           politică
                                                   transformat  intr-o  acţiune
                  Gheorgba  Gheorghiu-I>ej.  Acest  co.                                                                               imtflffiHmttHHKWftmffiHimmKc
                  mitet  a  dus  o  vastă  muncă  organi.   uriaşă  care  a  cuprins  largi   pături
                  catolică  în  toate  centrele  ceferiste,   populare  într-o   puternică  manifes­
                                                   tare  a  forţei  Partidului  Comunist  şi
                  cimantînd  unitatea  lor  de  luptă.
                                                   a  clasei  muncitoare,  avînd  un   larg
                    In  luna  ianuarie  1933,  cînd  se  •-   ecou  atît  in  ţară  cît  şi  peste  hotare.
                  plică   o  nouă   curbă  de   sacrificiu,   Luptele  din  ianuarie-februarie 1933
                  care  presupunea  încă  o  scădere  cu   sfint  importante  pentru  faptul  că
                  10  la  sută  din  salariile  muncitorilor   ele  au  contribuit  la  bararea  vremel­
                  ceferişti,  mişcarea  de  la  Griviţa  a   nică  a  drumului  fascismului  în  ţara
              3   crescut  din  ce  în  ce  maj  mult.   Sub   noastră.  Ele  au  constituit  o  piedică
                  conducerea  C.C.  al  P.C.R:,  comitetul   serioasă  în  calea  fascizării  ţării,  fiind
                  central  de  acţiune  pe  ţară  a  îndepli.   primele  lupte  muncitoreşti  de  mare
                  nit  rolul  de  stat  major  al   luptelor   amploare  în  Europa,  după  instaurarea
                  ceferiste.                       la  putere  a  hitlerismului  în  Germa­
                    P.C.R.  a  antrenat   masele   largi   nia.
                  muncitoare  la  lupte  împotriva  pri­  Luptele  din  februarie  1933  au  lăsat
                  goanei  poliţiei  şi  siguranţei.  La  28  ia­
                  nuarie  1933  în  urma  grevei  demon­  o  urmă  adâncă  in  istoria  ţării  noas­
                  strative  a  celor  4000  de  ceferişti,  di­  tre.  Ele  ţin  mereu  trează  în  aminti­
                  recţia   acordă  avansurile   refuzate   rea  poporului  nostru   ura  faţă   de
                  mai  înainte.  7000  de  ceferişti  au  fă­  sângeroasa  asuprire  şi  exploatare  ca­
                  cut  greve  demonstrative  de  5  ore  la
                  31  ianuarie  fără  să  obţină  rezultate   pitalistă,  amintirea  luptei  eroice   a
                  pozitive.                        clasei  muncitoare  pentru  libertate  şl
                    Muncitorii  ceferişti  s-au   convins   mobilizează  poporul  muncitor  la  noi
                  că  drepturile  înscrise  în  programul   fapte  de  muincă  şi  luptă  pentru  con­
                  întocmit  la  28  ianuarie,  nu  vor  pu­
                                                   solidarea  şi  dezvoltarea   cuceririlor
                  tea  fl  ciştigate  decît  printr-o  grevă   revoluţionare,  pentru  care  şi-au  văr­  Principalele  centre  din  (ară  unde  au  fost  organizate  de  către  Comitetul
                  bine  organizată  şi  bine  condusă.  sat  sângele  în  1933  muncitorii  revo­  Central  de  acţiune.  sub  conducerea  Partidului   Comunist   din   Romlnia
                                                   luţionari  d«  la  Griviţa,                     eroicele  lupte  din  ianuarie-februarie  1933.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15