Page 11 - Albina_1959_02

al formaţiilor muzicale

şi coregrafice

de a m a t o r i

Abia s-au stins luminile ram­ mase să fie din ce în oe mai
pelor la faza finală a Festivalului exigenţi în întocmirea repertoriu,
bienal de teatru amator .,1. L. lui şi interpretare.
Caragiale", că artiştii amatori ai Experienţa a dovedit că una
căminelor culturale au şi început din formele artistice de mare
să se pregătească pentru o altă eficacitate este brigada artistică
mare întrecere, „Cel de-al V-lea de agitaţie, care şi-a cîştigat în
ooncurs al căminelor culturale". ultima vreme o foarte largă
La acest ooncurs vor participa popularitate. Cu toate acestea
coruri- echipe de dansuri, brigăzi mai sînt raioane ca, de pildă, în
regiunile Bucureşti şi Ploeşti,
artistice de agitaţie, orchestre,
unde numărul brigăzilor aflate în
solişti vocali, dansatori şi instru­
ooncurs este cu mult sub nivelul
mentişti, într-un număr mult mai posibilităţilor şi mai ales al ce­
mare decît în ooncursurile ante­ rinţelor. In Ţigăneşti-Alexandria,
rioare. De pe acum se observă de pildă, a existat o brigadă de
şi o creştere simţitoare şi în ceea agitaţie bună. Acum nu mai exi­
ce priveşte numărul de specta­ stă. De ce ? „Nu avem oreatori
tori. Să luăm ca exemplu raio­ de texte; nu are cine să scrie
nul Ploeşti, unde există 81 de versuri", spune tovarăşa Lun-
cămine culturale. Aici, în faza ganu, directoarea căminului cul­
intercomunală participă 39 de tural. Acelaşi motiv este invocat
formaţiuni corale, 71 de echipa şi de alte cămine oulturale. Să
de dans, 40 de solişti vocali, dan­ fie de crezut oare că într-o co­
satori şi instrumentişti. După cum mună ca Ţigăneşti, cu 30 de în­
se vede nu este nici un cămin văţători şi peste 7.000 de locui­
cultural care să nu participe la Echipa de dansuri din comuna Poroschia, raionul Alexandria. tori să nu se poată închega un
concurs ou cel puţin o formaţie program de brigadă ? Adevărul
sau două. Slnt sate în care ac­ In sat, în perioada de pregătire, spectatori, tocmai pe marginea gate" şi „Cîntec colhoznic", cu este că în Ţigăneşti, ca şi în alte
tivează formaţiunii valoroase în patru programe nor Problema spectacolului ? cîtă înflăcărare au oîntat solis­ comune există creatori populari,
Munca artistică, întreaga mun­
care au fost antrenaţi nenumă­ principală a acestor programe • tele vocale Eugenia Mihall şl există talente în rîndul ţăranilor
că culturală trebuie să dea răs­
raţi ţărani muncitori. In forma­ constituie dezvoltarea satului pe puns frămîn tarilor actuale ale Valeria Chelaru, ambele din că­ noştri muncitori, dar ele nu sînt
ţiile artistice ale căminului oul- calea socialismului. întovărăşirea oamenilor, să-i îndemne, ou mij­ minul cultural Podoleni, raionul căutate, descoperite şi antrenate
tural din Storobăneasa, de pildă, de aci a obţinut bunăoară cu loacele ei, să meargă pe calea Buhuşi, şi ce interpretare măias­ de către conducerile căminelor
au fost atraşi 80 de colectivişti. 200 kg. de gnu la hectar mai arătată de partid. Iată de ce se tră au dat cântecelor lor echipa culturale.
Vsemenea exemple sînt nenumă­ mult oa ţăranii individuali, sa­ cere conducătorilor, ins truc. de fluieraşi din satul Ses, regiu­ Faza interraională a acestui
rate. tul a fost electrificat etc. Aces­ terilor şi artiştilor amatori să nea Bacău. Brigada artistică de concurs bate la uşă. Este de da­
Fără îndoială şi acest ooncurs te fapte au fost oglindite tn folosească din plin posibilităţile agitaţie din comuna Bârfeşti Ba­ toria directorilor de cămine, a
nu numai că scoate din anoni­ programul brigăzii artistice de a- oe le oferă actualul concurs cău s-a întrecut pe sine atunci dirijorilor, a instructorilor de
mat autentice talente artistice din gitaţie şi ele, alături de celelalte pentru a veni în sprijinul trans­ când a semnalat în chip artistic dansuri şi brigăzi artistice, este
popor, dar stimulează şi dezvol­ mijloace ale muncii politice de formării socialiste a agriculturii lucrurile bune din ooroună şi de datoria fiecărui artist amator
tă munca artistică de mase, îm- masă, au contribuit la înscrierea şi îmbunătăţirii vieţii ţăranilor oînd a satirizat părţile negative să revizuiască cu o atenţie deo­
binînd strîns arta cu viaţa nouă în întovărăşirea din comună a muncitori. ale unor oameni din oolectivă. sebită programul şi forma artis­
ce musteşte în fiecare oolţişor din zeci şi zeci de ţărani muncitori, Sînt din păcate şi asemenea Autorul textelor brigăzii de mai tică de interpretare, astfel ca cel
ţara noastră, în fiecare cătun, sat de la începutul anului şi pînă formaţiuni artistice ca cele din sus, tovarăşul Purioe Ian, a fost de-al V-lea concurs să-şi atingă
sau comună. acum. Brînceni-Bucureştd, care vin în chemat la rampă şi aplaudat rolul său mobilizator şi educativ
Practica de pînă acum dove­ Un program asemănător ara faţa sătenilor-speotatori cu pro­ în lupta ce se desfăşoară astăzi
deşte că bune rezultate obţin nu­ şi brigada artistică de agitaţie din grame învechite, lipsite de cu- îndelung de spectatori. la sate, pentru transformarea
mai acele formaţiuni artistice comuna Valea Călugărească. Gustul ţărănimii muncitoare socialistă a agriculturii noastre.
oare sînt îndrumate cu atenţie nu Membrii acestei brigăzi au pentru producţia artistică s-a
numai în ceea ce priveşte inter­ oîntat in faţa consătenilor lor dezvoltat simţitor şi se dezvoltă N. NISTOR
pretarea, ci mai ales în ceea ce ou fiecare zi, cerînd celor care
versuri oa : şi L. STANCU
priveşte alegerea repertoriului. desfăşoară munca artistică de
Dragi boabe de grîu curai
Sînt apreciate programele acelor
Munca nu ne fu-n zadar.
formaţiuni ale căror repertorii
Am Utat rod îmbelşugat
sînt strîns legate de problemele
Două tone la hectar.
satului nostm de azi ca : atra­
gerea ţărănimii muncitoare pe
Aşa mult n-a realizat
ăgaşul socialismului, întărirea P e s c e n a
Oricît a fost de activ
eoonomico-organazartorică a actua­
Cel ce încă n-a intrat
lelor unităţi socialiste din agri.
Lingă noi în oolectio, E cam măruntă cîntăreaţa
cultură, popularizarea celor mai
şi s-a-nroştt ca racul fiert.
harnici colectivişti şi combaterea oare, fără a avea pretenţia că slnt Ii arde ca o plită fata...
vechilor mentalităţi ce mai dăi­ reuşite din punct de vedere ar­ Acesta-i primul ei concert!
nuie încă la unii oameni ca : in­ tist», îndeamnă ţărănimea indi­
dividualismul, chiulul, minciuna viduală să păşească pe calea bel­ In fundul sălii mama, tata;
sau furtul. Asemenea programe, şugului, în oolectivă. pe bănci tot satul a-ncăput.
Iţi cintă melodia fata,
strîns legate de actualitate, mi­ Ou multă plăcere au ascultat, iar teama parcă i-a trecut.
litante şi combative, fac ce for­ de asemenea, sătenii din Atârnaţi* Maria Cristea, solistă a că­
minului cultural din comuna
maţiile artistice de la sate să regiunea Bucureşti, programele Brlnceni, raionul Alexandria, in­ Şi cine ştie ? N-o fi mult
constituie intr-adevăr mijloace prezentate pe scena căminului pînă tn ziua clnd — odat’ —<
ter pretind o melodie populară.
importante de înfăptuire a poli­ lor cultural, pentru oă In fiecare din nou putea-voi s-o ascult
ticii partidului la sate. mişcare a dansului cu temă, fit loarea locală. Oare oe-am reali­ pe scena Operei de Stat
Nenumărate sînt formaţiile ar­ fiecare strofă a cîntecelor, sau tn zat dacă am prezentat spectato­ ANDI ANDRIEŞ
tistice oare au prezentat progra­ întregul program al brigăzii ar­ rilor două-trei cînteoe luate la
me cu un conţinut strîns legat tistice de agitaţie au văzut oglin­ întâmplare sau un monolog des­
de problemele actuale. De pildă, dite o parte din viaţa şi munca pre tramvaie sau despre robine­
brigada artistică de agitaţie din lor. S-a rîs sănătos, s-a aplaudat tul de la baie ? Poarte că specta­ Cîntec din O aş
Plopeni, condusă de învăţătorul din toată inima şi câte discuţii torul va zîmbi, dar fel felul
Gheorghe Nedelou, a prezentat nu s-au purtat după aceea între acesta şi.a atins formaţia artistică
respectivă menirea sa ? Nicide­ Hai, ceteraşule zi i Ciudă 11-1 la cel Juplnl
cum t Pîn-8-o rupe arcu-n tii C â azi noi slntem stăpînt
Faza intercomunală a concursu­ Şi grumazul ceteril Ciudă li-i la bocotani
C ă-s oşan gubă tărcată C â nu mai slntem sărm ani
lui a scos la iveală şi o altă
Port la gît straiţă-nstruţată. Ai, (urai l.„
problemă şi anume aceea a cali­ Io-s Vasii a Barilului
tăţii artistice a spectatorilor. Au Om a colectivului Dragu ml-i a secera
fost formaţii artistice cu progra­ Nu-mi dau cinstea nimănui 1 Unde lucră şi mtndrci
Că mi-i dragă viaţa m ea Şi cu alţi-alâtu rea;
me foarte bine întocmite, dar
Ca şi cucului frunza Dragu mi-i şi a cosi
slab prezentate. Trebuie să fie Sus în munţi la Goroha < La colectiva mlndril 1
clar tuturor participanţilor la Cucu cintă prin stejari.
concurs, că fără o pregătire te­ Nu mai sînt în sat jendari ; Măi mîndrută, zestrea ta
In lădoi cum o-ncăpea ?
Cîntă-n merii oltovani
meinică, fără a pune suflet, ei Cui II mere plugul bine
C am scăp at de bocotani.
nu vor reuşi să electrizeze pe Poate bea şi-i mai râmlne 1
spectator şi nu-1 vor ajuta să Zi-i Vasii cu ceterer Cui îi mere secerea
tragă toate învăţămintele pe care, Cîntece pînâ-i lumea Poate-i cînta cetera
Să răsune ţara m ea Di-li-li şi da-la-la
într-o interpretare însufleţită, Ai, ţurai l
Di, li, li şi da, la, la.„
programul respectiv i le-ar co­
Cules de
munica. Ciudă 11-1 la cei boieri
Ce frumos au interpretat co­ C ă nu-1 slujim ca şi ieri MIHAI GAVRIL
Qorul căminului cultural din Valea Călugărească, raionul riştii din Zăneşti, regiunea Ba­
Ploeşti, cău cântecele : „Pe ogoarele bo­