Page 12 - Albina_1959_02

_C O N FE

DIN DOE

Nu a trecut multă vreme pre mi
de cînd la căminul cultu- turi.
ral din Dobrogostea, ralo- In ziu
nul Piteşti, putea fi văzută larizată
următoarea scenă. Confe. nii au v
renţiarul înşira frazele una jjîndul s
după alta în timp ce în nute pl:
sală oamenii se plictiseau bucuria
ţi, în aşteptarea proqramu- piat aşa
lui artistic, care avea să ur- ceput cc
meze, discutau pe şoptite raci : „
despre ale lor. Din cînd in me, in
cînd cîte un cetăţean din Piteşti,
grupul celor care stăteau pe' seamă ş
afară, băga capul pe uşă : vului şi
„Tot nu s-a terminat ?“ cărcate
Colectivul căminului cul­ tiviştii
tural, analizînd cauzele ca­ dul mira
re au dus la această situa­ Oamer
ţie, a ajuns la convingerea tanti. Er,
că majoritatea conferinţelor cinii lo;
tratau teme generale, iar despre e
modul de expunere nu era gricultur
cituşi de puţin atractiv. demonsti
Atunci, în colaborare cu te- <
sfatul popular, s-a alcătuit Gc ..odă;
un plan de conferinţe care Bascov e
Campania de însânunţâri se apropie. Seminţele trebuie pregătite. Şi casa4aborator este tot mai des vizitată. să abordeze in primul rînd de poru
La gospodăria agricolă colectivă din comuna Mircea Vodă, raionul Călăraşi, tinerele colectiviste pregătesc seminţele pen
tru încercarea puterii de tncolţire. problema care interesea­ timp ca :
ză pe toţi ţăranii munci­ brogostei
tori din comună, problema Sătenii
transformării socialiste a a- minului -
P r e ş e d t n t e ie c e t e e t iu e i griculturid. sebit inti
Cin
învăţătorul Mihail Săraci ţei.
avea de ţinut o conferinţă uşa cîte
Calcan ride. „E un pic supărată că are
C înd Dobrovicfi avea pe aici, prin piea mulţi cocoşi şi-i mănîncă boabele pe toţi alături de noi în colectivă, ce despre superioritatea agri- afară, pe
culturii socialiste. Bineinţe- dacă ma:
Urleasca, 1.200 hectare şi Mavro-
poate la ? La anul tot pământul va rodi
din alte 1.000. pe Radu Calcan 11 de pomană. Da-i femeie bună. Cînd am la fel, fiindcă de acum sintem mai mulţi ies că pentru pregătirea ei rea să )
Striga logofătul; „Bă, tu ăla l‘ Azi in. adus puii de-o zi, a dormit lingă ei in şi mai taxi. Învăţătorul Sărăci putea să La o vre:
treaga suflare a satului îi spune, cu res­ puiernită trei săptămini. Şi-aici nu-i prea ★
pect, „tovarăşe preşedinte". Radu Cal­ moale. I-a făcut însă mari cum ii vezi. Acum Radu Calcan e în brişcă şi tot se închidă in bibliotecă, să liţă, băn
can conduce munca şi viata unei gos­ ta plecare îşi notează. „Să facem nea­ umblă. One ştie unde umblă ? Pe drum scoată fragmente din cîteva se disc-
podării care a cuprins tot satul. Cîteva părat sexarea puilor încă de la incu­ 11 opreşte directorul şcolii şi cere gos­ broşuri şi să ia de prin zia- sânte şi-i
sute de oameni ii ascultă azi sfatul şi bator*. * 1 podăriei să-l ajute la tăiatul lemnâor. re exemple despre succese- au intrat
îndemnul- Seara, se consultă cu cei din La porci vor avea, peste doi ani, 786 Mai încolo îl ia în primire Nicu Mălaia. le colectiviştilor din regiu- Datoriţi
consiliu, cu brigadierii, statul major al bucăţi. Aşa amintesc cifrele de la intra­ Ii cere împrumut 400 lei. pentru ţiglă,
colectivei. Cîţi oameni se duc colo, cîţi re. Şi aşa va fi. Cum ? Prin îngrijire că şi-a făcut casă, şi după ce sare hopul nea Constanţa sau Baia Ma- s-a ţinu
dincolo, unde trebuie concentrat efortul. bună, selecţie, înmulţire. Au numai ăsta, îi cere apoi camionul, ca să aducă re. creat Ies
O sută de logofeţi şi administratorul York, albi ca spuma şi botoşi. ţigla de la Galaţi. Camionul e ocupat El uu a ales Insă aceas- a >rii.
la un loc n-ar avea priceperea şi ta­ La bovine preşedintele tîlmăceşte din Insă la colectivă. Dar nici pe om n-ar tă cale, comodă ce-i drept, uni. au
lentul de organizator al lui Radu Cal­ nou cifrele viitorului. —■ „In 1960 vom vrea să-l lase baltă. Hotărăşte pe loc un dar lipsită de eficacitate, au şi ei
can. avea 590 de capete. In răstimpul care a transport de marfă la Galaţi. La Înapo­
trecut de la Consfătuirea de Ia Constan­ iere camionul va aduce ţigla lui Mălaia. O conferinţă astfel alcătui- Printre a
tă s-ar fi putut ţine cu a- Marin M
espre fondul de bază ştie doar că
D a trecut cu mult peste milion. E avem în 1960, de pe urma animalelor, La urmă trece pe la sfat şi apoi pe la celaşi insucces la orice că- — Eu
ta, am mai luat încă 38 de vaci. O să
căminul cultural. Se spune că trece des
şi greu să te ţii la curent, fiindcă un venit de aproape 3 milioane lei", pe aicţ îl de fiecare dată priveşte în­ min din ţară. Învăţătorul cov, da
fondul de bază nu-i azi ca ieri, nici
’ mîine nu va fi ca azi. E ca un lac in n toamna lui 1957 toti intovărăşiţil delung, intr-o mută admiraţie la cons­ Sărăci pregătea insă o con- aici. Mai
care curg neîncetat izvoare. Ar trebui I din comună au intrat in qospodă. trucţie. Pentru ridicarea ei colectiviş­ ferinţă pentru sătenii din rude, prie
să duci în cap o întreagă contabilitate. ria colectivă. Cu asta, satul s-a tii au donat un vagon de cereale. Dobrogostea, lectivişti.
Asta-i treaba socotitorului. Şi socotitorul colectivizat în întregime. Apoi, la vre­ S-a Întors la sediu tîrziu- In trecere Ce a făcut ? Intr-una din o duc fo
1 deschide registrul ţi începe să desci­ mea culesului, de pe un hectar al colec­ ia presa. E abonat la patru ziare. Cind
freze meticulos istoria colectivei: două tivei batoza a treierat peste două tone le citeşte ? In timpul oare i-a mai ră. zile s-a dus la Bascov, o semnat c
magazii de cereale de 120 de vagoane, mas, cînd e şt tată de familie, şi gos­ comună vecină, şi a stat de In lntovc
. două camioane, un atelier de fierărie. de griu. Au venit la rînd tarlalele fos­ ▼orbă cu colectiviştii de a- nostru, r
Preşedintele însă nu are răbdare şi ne tei întovărăşiri, de pe care au scos 1.000 podar la casa lui, şi fireşte... fi preşe.
i. cheamă afară : — „Haideţi mai bine la de kilograme la hectar. Radu Calcan a dinte. colo despre viaţa lor, des- face rău
faţa locului". prins pe neaşteptate să zîmbească; „Un­ * V, TOSO
Ramura zootehnică e mîndria
gospodăriei. A împărţit-o pe sectoare pe de a fost dat să se întruchipeze adevă­
care le-a dat în primire colectiviştilor. rul. Iată că, gospodăria colectivă se do­
— „Aşa are fiecare cîte o răspundere. vedeşte diri nou mai puternică şi mai
Să ştie că n-are numai grija lui. ' Că bine organizată. O să comparăm produc­
de fiecare deget Ii atimă o îndatorire ţiile în prima adunare generală. Să tra­
{ fată de obşte". gă toţi învăţăminte. Scrim şi la ziar să a-
Păsările îţi cheamă cele dinţii priviri­ fle şi alte sate". L-a smuls din gînduri o
le. Sînt roşcate şi dolofane ca nişte discuţie, încinsă chiar acolo la batoză-
pui de dropie. Preşedintele strigă afară „Să culegeţi ce-aţi semănat — le spunea
pe Olea Şopca, starostea găinilor. Fane Mucea şi Niţă Calcan, noilor co­
— Ţaţă, cîte ouă zici că scoţi în 1960 ? lectivişti. — Aţi venit cu paguba după
O Incearpă mai mult, fiindcă treaba asta voi*. Preşedintele s-a apropiat şi i-a
stă scrisă pe o placardă, la intrarea în potolit. Mai tîrziu, la adunare, a luat
puiemiţă : găini 7.500 bucăţi, ouă cuvîntul şi cu faptele alături a arătat
1-250.000. care-i deosebirea între colectivă şi în­
t— Şi-ai să le scoţi ? tovărăşire. '
; , *— O să vedem pînă atunci — o întoar­ — Dînşîi numai aratul şi însămînţatul
ce femeia ursuză, l-au făcut in comun. In pămînt au vîrît
•— Păi nu merge aşa surioară. Nu 60 kg. sămînţă la hectar in loc de 90 kg.
Vezi ce scrie aici ? Celelalte lucrări le-au făcut individual.
— Uite ce-i, tovarăşe preşedinte. Da­ Asta e cauza. După aceea a amintit de
că o să aduci tot cocoşi ca In primă­ Incidentul de la batoză. Amarnic i-au Informarea
Ţăranul muncitor Mihalache M. Preduş din comuna Dăbu. semnătate.
vară, n-o să iasă nimic. Cocoşii nu fac mai mustrat colectiviştii pe cei doi. lem\ este unul din sutele de ţărani muncitori din raionul Gura Iată un grup
ouă, — Se cheamă că după atâţia ani mai Jiului care au intrat de curtnd In gospodăria colectivă, nea Bucureşli,
priviţi încă pînă în virful ciubotei. Apăi lată-l semnlndu-şi cererea4 cadrul sfatului
1 mai mare decit cîştigul că-i avem acum