Page 13 - Albina_1959_02
P. 13
]NŢIARI1
OGOSTEA
îspre vem- celor din Bpscov şi să mai .
urcăm o treaptă, formînd
inţei, popu. gospodăria colectivă.
em°, oame- Această conferinţă a reu
de obicei cu şit, cum se spune, să spar- ,
te lungi mi- gă gheaţa. Ţăranii munci- j
e. Dar spre tori au început să asculte
s-a întim- cu drag conferinţele care j
um şi-a în- se ţineau îh cadrul şezăto-
Mihail Sa- rilor duminicale sau cu pri
cîtăva vre- lejul -serilor culturale, ştiind
vostru spre bine că au numai de învă
ţat. La o 'astfel de seară 1
ut d3 bună
culturală, secretarul sfatu
iţele Basco- lui popular comunal, Cons
ît carele în- tantin Sore-scu, a vorbit
luse. Colec. despre realizările gospodă-: ■
acasă xo- riei colective „1 Mai“, din Un important mijloc de agitaţie — panoul comparativ.
Agitatorii vorbesc despre realizările gospodăriei colective din comuna Radu Negru, raionul Călăraşi.
satul Merişani, care apar
devenit a- ţine tot de comuna Dobro- !
. despre ve- postea. ■ y
nu numai O altă iniţiativă a cămi
rioritatea a- nului cultural a fost aceea
liste a fost de a cuprinde în rîndul
rin edifica- conferenţiarilor şi ţărani
coir -ative. muncitori. începutul l-a fă
lect. . din cut Iulian Goleşteanu, se-: Seara coboară încet. Pe coşuri fuioa nici după ce bea apă şi vedeţi prea dariei agricole colective „Grivita Ro
ut 5.000 kg. cretarul organizaţiei de ba re albe de fum se destramă în văzduh bine cum o duc astăzi, .Viaţa aceasta şie" din Calafat. In z:ua aceea gospo
ca nişte uriaşe caiere de vată. E mare
hectar în ză din întovărăşirea agri forfotă. Echipele de agitatori muncesc nouă o datoresc numai colectivei. Şi dăria număra 515 familii, cu 606 hecta
ralii din Do. colă „23 August". Pentru ca pe întrecute. Rezultatul este că, de un-i pune mina pe hîrtie. Face socoteli şi re. A doua zi, statistica arăta altă situa
hectare.
ţie: 570 de familii cu 781 de
compară cifre. înfăţişează într-un cuvînt
i 1.500 kg. să-i vină mai uşor, directo- do pînă anul trecut oamenii nu se prea viaţa sa nouă, îmbelşugată şi oamenii La numai cîteva zile după aceea, co
în sala că- rul căminului a discutat in îndemnau la vorbă, de data aceasta îi îl cred. lectiviştii din Calafat au tinut o nouă
aşteaptă pe agitatori cu bucurie. Cu
ărit cu deo- prealabil cu el punctele .Viaţa, faptele sînt cele mai convingă adunare generală. Motivul? încă 120 de
nerăbdare a fost aşteptat şi colectivis cereri aşteptau aprobarea. Ţăranii mun-
ul conferin- care trebuie cuprinse în tul Contstantin Rusu. Mai fusese el toare. Şi cum să nu fie? Popa Ştefan, ' citări din comună s-au convins de a-
i deschidea conferinţă. Vorbind despre prin ograda vecinului Aurel pentru a-1 bunăoară, are acum în magazie vreo 200 yantajele muncii în comun, în marea
de baniţe de grîu, iar în patul cam 150
itătean aflat statutul model al întovără .convinge să intre în gospodăria colecţii de tîm e de porumb, în curte trei porci ' gospodărie. Dar dacă în scurt timp au
se interesa şirilor, Goleşteanu a poves „vă. Aurel însă se lăsa cam greu. Se o- graşi. în casă mobilă nouă, iar şifonie-1 trecut pragul vieţii noi atîţia ţărani
blşnuise cu întovărăşirea în care intrai
îlt, i se ce- tit episoade din viaţa în Pe şi nu-i prea venea s-o părăsească. rul înţesat cu cîteva costume de haine muncitori aceasta se datorează şi mun
cii de agitaţie pe care colectiviştii au
i deranjeze, tovărăşirii „23 August" do-, In toamna anului trecut, cînd s-au cu pentru el, rochii şi cîte altele pentru dus-o fără preget. Şi cuvîntul lor a fost
nevastă şi copil. Toate acestea
le-au
menii din u- vedind astfel cum se ros-:' les roadele cimpului, Aurel Niţoiu a ră văzut rudele şi majoritatea vecinilor în ascultat. Ei au demonstrat cu viata, lor,
:ă în cămin pectă statutul şi avantaje-: mas pe gînduri. „De ce — şi-a zis el —■ casa lor. Au chibzuit oamenii şi in cu faptele şi realizările obţinute. Au
, Colectiviştii au obţinut la hectar cu 500
■uri intere- le celor care intră cu tot ,ltg- mai mult grîu şi 700 kg. la hectar. tr-o zi au dat ascultare îndemnului a- făcut o muncă de agitaţie concretă,
ls ţigările şi pămîntul. Inai mult porumb decit întovărăşiţii. gitatorului Popa Ştefan şi au intrat în mobilizatoare.
,
colectivă.
ă. — 84 de familii cuprinde Oare munceşte mai bine vecinul Cons „.într-una din aceste zile de iarnă a CA ROL BORA
Simţind
frămân
ca mine ?*
tantin
lui în care acum întovărăşirea noastră, tarea vecinului, Constantin Rusu a trei avut loc o adunare generală a gospo- corespondent voluntar
derinţa, s-a a spus el. Numărul acesta ‘ cut din nou pe la el. De data aceasta IIICKIIII
legătură cu se măreşte, pe zi ce trece, * însă n-a mai fost nevoie să pună mina Şase săteni, oameni căci primul secretar,
I, k flrşit, cu noi familii care vin cu pe creion şi să facă socoteli. Niţoiu îşi zdraveni, roşii ca para strîngîndu-le Pe rînd mi
făcuse singur socotelile. Şi acum cînd
erat că mai toată suprafaţa de pămînt, , vecinul i-a trecut din nou pragul, i-a în obraji, aşteptau în na, a şi început :
sala mare a raionului
bă da spus. arătînd că au înţeles avan Spus pe şleau: de partid. Veniseră la M M M — Vă felicit tovarăşi
a ridicat şi tajele muncii în comun. >— Aşa-1, Constantine, al avut drepta Calafat in zori şi îl a- •pentru colectivizarea sa
tului Golenţi, pentru ac
te, întovărăşirea e bună, dar mai bu-
Drumul pe care au por şteiptau pe primul secre —■ Comuniştii l.au tivitatea politică depu
loc din Bas- nit conferenţiarii din Do-!1 ttă-i colectiva. Voi aţi scos mai multe tar, tovarăşul „prim". demascat pe Lungu, cînd să acolo şi urez marii
boabe la hectar şi pe deasupra aţi luat
am însurat Vorbeau pe şoptite des mergea pe uliţe şi turna familii spor la muncă.»
brogostea este trainic. Suc-i fl bani. Asta-i. pre diferite treburi gos Cei din Golenţi se ui
însă acolo cesul felului lor de a lucra Privi către soţie şi citi în ochii el a- podăreşti. Despre măci venin în sufletele oame tară unii la alţii.
că-n
nilor ;
colectivă-i
care sînt co poate fi dovedit prin sălile probarea. Luă tocul, cerneala şi o coa natul la moară, despre aşa, că-i pe dincolo... Eu — Asta vroiam noi să
să vă spun, pline ale căminului cultu lă de hîrtie şi, zâmbind, începu să scrie-, boii lui Sărăcin Nicu- i-am pus doar mîna.n vă spunem, am venit in
cererea.
bine. Eu ota ral. Şi prin încă un lucru După ce mai schimbă cîteva vorbe eu lae.„ Unul mai în vâr git.., — zise Barbu. delegaţie... — zise unul.
stă, pufăind domol din-
Primul secretar îi scoa
Oamenii îşi am'ntiră
i de intrare — noile adeziuni la înto | Vecinul său, Constantin se pregăti de tr-o ţigară, se adresă cum s-au petrecut lucru se din încurcătură.
:a din satul vărăşirea din comună. plecare. Cînd să iasă pe uşă. Aurel 11 deodată celorlalţi. rile şi trîntiră nişte su- — Am aflat vestea pe
,îu că n-am opri. — Măi, oameni buni, duieli de mama focului. la miezul nopţii. In drum
— Vecine Constantine, ce-ad zice da
înnăm pilda A. CROITORU tă am trece împreună pe la lonită al eu cred că trebuia să a- — Să-l lăsăm păcate spre Calafat am oprit o
lui Turcu l ducem o hîrtie scrisă.., lor — zise Barbu — să clipă şi am intrat la Pe
tre Bobolicu, îl ştiam
/ Deşi obosit, Constantin primi. Propu — Fugi de-aci, nea facem o socoteală, că a- cam bolnav. El mi-a spus
soseşte
cuşi
tovarăşul
nerea aceasta a lui Aurel parcă-i alun Ştefane. prim secretar... Şi, con că v.aţi pornit încoace.
gase truda din oase. Aurel Niţoiu deve — Ce-j nevoie de hîr Oamenii se veseliră şi
nise el însuşi agitator... După cum se tie ? Să vorbească unul tinuă. se strînseră în jurul to
yede viaţa nu l-a convins numai pe el, mai meşter, să spună tot — Va să zică, aseară, Ia varăşului prim secretar.
ci-1 îndeamnă să convingă şi pe alţii. ce ne am pus în gînd... ora 8, am discutat ulti Fiecare avea acum de
S-au întîlnit şi cu Patru C. Ioan. Tăcură. Se gîndeau mele cereri. Sîntem cam spus cîte ceva.
t— Ce faci Ionică ? l-au întrebat. toţi. Primul îndrăzni la 360 de familii cu toţii. — Şi pentru că aţi ve
*— Bine, le răspunse, îmbiindu-i să ia Coltan. Da’ vi-i mai amintiţi pe nit pînă aici. să vă spun
aminte la straiele noi cu care era îm — Acum c i ne-om
brăcat Şi la faţa sa rumenă. — Gospo mai codi ? Barbu să vor ultimii mijlocaşi din sat şi eu o bucurie — înce
pu primul secretar. —
dăria colectivă m-a ajutat să-mi reclă bească. E preşedintele care au intrat ? Voi cei d n Golenţi aţi
desc viaţa. De cînd sînt în colectivă nostru, e candidat de — Dinescu Constantin avut cinstea să fiţi pri
nfici nu mă mai recunosc. Dar haideţi partid... i— zise unul... mul sat colectivizat din
şi pe la mine oleacă. — Da, da — zise unul raion. Aflaţi însă că cei
...Au plecat împreună. Casa e. deo — aşa-i. Barbu să vor — Gheorghe Burdu- din Hunia vă urmează
camdată, tot cea bătrînească. Interiorul bească. E şi mai vechi, buş — zise altul... exemplul cu vreo 800 de
e însă altul. In curte, păsări, cîteva oi e şi d;ntre aceia care Ion Grigore, Constan familii. La Maglavit 1.00Q
şi un porc gras. au pus temelia gospodă tin Burdubuş, Decă de familii au făcut ce
— Cîte z’le-muncă ai avut anul tre. reri către gospodăria co
cut, Ionică î riei în sat... Ştefan — continuară lectivă „1 Mai". La Po
— împreună cu familia, 500 de zile- — Eu ziceam, de, că ceilalţi. Fiecare îşi a- iana Mare, la Seaca de
muncă. Şi sînt tare mulţumit. Am luat meritul ăsta i s-ar fi cu mintea cîte două. trei Cîmp, la Piscu-Vechi ţă
numai bani 3.000 lei. Apoi am primit a- venit lui Bobolicu, că nume. căci fiecare fuse ranii muncitori întovă
proape 4.000 kg. de grîu şi porumb, vreo ştiţi bine cit a muncit
200 kg. de floarea-soarelud, 55 kg. de pentru lămurirea oame se agitator. răşiţi s-au convins de
roadele muncii colecti.
zahăr, peşte, cartofi, ceapă şi cîte al nilor din Golenţi... Tovarăşul Ion Niculae,
ira situaţiei internaţionale are o mare în- viştilor şi trec în gospo 8
tele. — Şi lui, da’ şi ţie — primul secretar al comi dăriile colective.
Ionică Pătru e şi el agitator şi atunci I
ţărani muncitori din comuna Modelu, rcgiu- zise Ştefan. — Dacă nu-1 tetului raional de par
iătînd probleme de politică internaţionali’ţ în cînd merge pe la vecini să-i lămurească prindeai pe Lungu Şte tid, ii găsi sfătuindu-se.
pentru a se înscrie în colectivă, el nu C. MANTU
ii. Barbu, preşedintele, n-a
vorbeşte mult, le spune doar a tît: fan, mai ayeam de fur
— Doar ştiţi că înainte nu aveam că şi azi. pucă să sufle o vorba L IX .,**... .. .H'.
