Page 14 - Albina_1959_02
P. 14
100 de ani de la moartea
lui Alecu Russo
Acum un veac, la 5 fe Militant activ pentru toare împotriva capilor re
bruarie 1859, s-a stins la făurirea şi promovarea u- voluţiei. Împărtăşind soar
Iaşi, ros de boală, in vârstă nei culturi româneşti, hră ta oelarlalti fruntaşi ai i
numai -de 40 de an.— Alecu nite din realităţile naţio mişcării, Aleou Russo pri
Russo — unul dintre cape nale — Alecu Russo a stat
begeşte în Ardeal, unde
tele cele mai luminate ale alături de cei mai de frun petrece două luni în închi
timpului, luptător înflăcă
te cărturari ai timpului soarea de la Cilui. Peregri-
rat pentru binele poporului nează apoi la Sibiu, de
său în lupta pentru crea
asuprit. • unde. aflând despre prime
rea unui teatru romînesc,
Cărturar de seamă. Alecu le izbînzi ale revoluţiei din
Russo a adus o contribuţie scriind îndrăzneţele piese Muntenia, trimite lui N. j
importantă la făurirea lim „Băcălia ambiţioasă" şi Bălcesou o scrisoare de în- i
bii noastre literare, a litera flăcărată adeziune.......,Int- .
„Jioniterul Vădiră" sau
turii noastre naţionale. Pa brătişează drapelul din
„Provincialul la Teatrul
triot înflăcărat el s-a ri parte-mi! V-ati purtat ad
dicat cu curai si spirit de National" — un atac Ji- mirabil"...
dăruire împotriva rânduiri reot la adresa olasetor ex- Acest patriotism, aceas
lor nedrepte ale vremii, tă credinţă nestrămutată
..*8
luptînd alături de alţi oa în dreptatea năzuinţelor
meni de seamă ca Nicolae poporului asuprit, străba Dimitri Ivanovici
Băloescu, Mihail Kogălni-
te oa un fir roşu întreaga
ceanu, Vasile Alecsandri, sa operă. Se cuvine a a-
pentru înfăptuirea idealu nrintl că el s-a ridicat îm MENDELEEV
rilor de eliberare si unire potriva claselor stăpîni-
ale poporului romîn. Alecu toare oaire-şi uită patria şi „Ştiinţele sînt paşnice şi luminează departe şl
Rustso constituie astăzi
se ploconesc în fata obi puternic întunericul",
pentru masele muncitoare D. I. MENDELEEV
ceiurilor si limbilor apu
de la oraşe si sate un ade (Din prelata Ia lucrarea 1
vărat înaintaş a cărui a- sene ; se cuvine a aminti „Bazele chimiei“).
mintire găseste preţuirea că el combate nu numai
Sînt 125 de ani de atunci.
cuvenită. acest cosmopolitism, ci în- Orăşelul Tobolski din Siberia tefe chimice după greutatea a-
tomică şi observă că ele nu se
Călător neastîmpărat ca gîmfarea naţionalistă si era cunoscut ca loc de sur grupează în adevărata familie.
ghiun pentru cei ce îndrăzneau Această nouă lege a naturii
re preţuia suişul munţilor, dispreţul şovin fată de să aibă aită părere decît ţarul. este descoperită de Mendeleev
apele cristaline ale izvoa celelalte naţiuni. In zorii zilei de 7 februarie la vîrsta de 35 de ani. El întoc
1834, în casa profesorului Ivan meşte celebrul său tablou pe
relor, vorba domoală si în ploatatoare — care i-a a- Patriot înflăcărat, căr Pavlovici Mendeleev se năştea riodic al elementelor în care
ţeleaptă a ciobanului mol- tras surghiunul — din or turar luminat de cele mai cel de-al 14-lea copil. Revolu fiecare element chimic are un
ţionarii decembrişti surghiuniţi anumit loc justificat prin pro
dova.n pe care-! asculta sH dinul Domnului Mihail nobile năzuinţe ale veacu de ţar în Siberia erau prieteni prietăţile sale. După ce cons
înţelegea în ceea ce avea Sturdza — la mănăstirea lui în care a trăit, scriind buni cu profesorul de liceu din truieşte acest tablou, folo
Toboisk Ideile lor au găsit ră sind toate elementele chimice
rrîai sfînt — datinile, po Soveia. opere care constituie tot a- sunet în inima generoasă a co cunoscute pe vremea sa. el cons
vestite, muzica, poezia du Suferinţele şi umilinţele tîtea temeiuri si contribu pilului şi au săpat urme adinei tată că au mai rămas cîteva
în mintea sa. De aceea nu este locuri goale. Mendeleev face
rerii si a dorurilor lut de nu i-au scăzut însă încre ţii la făurirea culturii noas de mirare că, în calitate de stu presupunerea genială că aceste
libertate — Alecu Ruisso a derea în năzuinţele şi în tre naţionale, afirmînd dent şi mai tîrziu ca profesor locuri trebuie să corespundă
la universitatea din Petersburg, unor elemente chimice necu
adunat zăcăminte preţioa dreptatea maselor asuprite. Mendeleev a luat adesea atitu noscute încă, şi, folosind legea
peste tot necesitatea ridi
se din care a făurit cel După cum este ştiut, dine hotărîtă în favoarea po periodicităţii, el prevede care
cării ei pe baza creaţiei porului. vor fi proprietăţile acestor e-
dintîi studiu asupra fol nereuşita revoluţiei din lemente. In anii care urmează,
poporale — Alecu Russo Pe timpul său, în chimie,
clorului, intitulat „Poezia 1848 în Moldova, revoluţie rămâne un scriitor la iz- erau cunoscute un număr imens un savant francez, unul ger
a-
man şi unul scandinav, îl
populară" şi minunatul şi Ia care Alecu Russo a luat de substanţe, dar nimeni nu nunţă pe rînd că au descope
voadele căruia ne întoar reuşea să le ţină minte pe
răscolitorul poem în proză parte direct, atrage după cem cu adîncă satisfacţie toate, deoarece nu se reuşea să rit elementele ce lipseau din
tabloul său. şi că ele au exaot
se stabilească
legătură
vreo
„Cîntarea Rom iniei". sine o prigoană necruţă Si răsplătire. între proprietăţile lor. Mende proprietăţile pe care le-a pre
leev a fost primul care şi-a dat văzut. Engels arată în „Dialec
seama că, pentru a înţelege tica naturii" că aceste previ
---------- * ★ * Z Z Z ; ziuni ştiinţifice au aceeaşi va
proprietăţile substanţelor chi
mice şi mai ales pentru a reuşi loare cu previziunea lui Le
Verrier care a calculat orbita
CRre
să creezi substanţe noi,
Cîntarea Romîniei să aibă exact proprietăţile pe unei planete necunoscute, cu-
mişcării
legile
noscînd bine
care le doreşti, trebuie în pri
corpurilor cereşti. Numele şi
mul rînd să ştii din ce şi cum opera ştiinţifică a lui Mendeleev
de Alecu Russo sînt construite aceste substan şi-au atras, încă în timpul vieţii
ţe. Faţă de
diversitatea sub
stanţelor din natură ele nu 6ale, cinstirea şi preţuirea în
sînt multe. Tot Universul (Pă- tregii omeniri. Marele savant a
Fragmente mîntul. Soarele, stelele) este primit diplome din partea mul
construit din aproximativ 100 tor societăţi ştiinţifice din occi
gOlllllllllllllllllllllllilIllllilIinilllllllllllllllllilIlllllllllllllllilIlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilIlilIilIlllllllllilIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMUHlM
Verzi sînt dealurile tale, frumoase pădu de elemente chimice, în mare dent şi a fost ales membru de
Domnii şi boierii neamurilor ziseră măsură cunoscute încă de pe onoare de către numeroase
rile şi dumbrăvile spânzurate de coastele academii. In culmea gloriei,
între dânşii: să nu lăsăm popoarele noas vremea lui Mendeleev. Fiind
dealurilor, limpede şi senin ceriul tău ; tre în odihnă, căci odihna deşteaptă gîn- cele mai simple substanţe din Mendeleev a murit la Peters
munţii se înalţă trufaşi în văzduh... Nop direa, şi gînlirea mînă la faptă... să ră care este construită materia, burg, în 1907, înconjurat de
ele nu pot fi descompuse. Ast dragostea poporului rus, de
ţile taie îneîntă auzul, ziua farmecă vă admiraţia şi recunoştinţa în
dicăm stăvili, să semănăm zavistia şi fel de substanţe sînt o bună
zutul... parte dintre gazele ce formează tregii lumi.
ura şi să însufiăm lăcomia cuprinselor şi
aerul pe care îl respirăm (oxi Astăzi, în patria lui Mende
Dunărea bătrînă, biruită de părinţii tăi, a prăzilor, şi să împingem neamurile u-
gen. azot etc.), sînt fierul şi leev, Academia de Ştiinţe din
îţi sărută poala şi îţi aduce avuţii din ţi nele asupra altora, ca astfel să întindem arama, aurul şi argintul, dar nu U.R.S.S. acordă — în cinstea
nuturile de unde soarele răsare, şi de domnirea şi puterea noastră... şi neamu sînt lemnul pe care focul îl des acestui pionier al ştiinţei —
compune în gazele ce ies pe premii pentru cele mai valoroase
unde soarele apune ; vulturul din văzduh rile se duşmăniră şi se pizmuiră între dîn- coş şi substanţele minerale ce lucrări în domeniul fizicii Şi
caută la tine oa la pămîntul său de naş sele luptîndu-se mereu oa să slăbească rămîn în cenuşe, sau apa, pe chimiei. Numele lui Mendeleev
tere : râurile cele frumoase $i spumegoase, pe cele mai tari, ca să înghită pe cele mai care curentul electric o des înnobilează frontispiciile multor
pînaiele cele răpede si sălbatice ciută neîn slabe, nu spre folosul lor, ce spre folosul compune în oxigen şi hidrogen, şcoli şi lăcaşuri de ştiinţă. Şi
ca o supremă cinstire, elemen
după cum nu sînt nici miile de
cetat lauda ta...
asupritorilor pămîntului... pănă cînd ră substanţe care formează deo tul cu numărul de ordine 101,
Oraşele se întemeiază şi se înfrumuse nite şi sîngerate şi dîndu-şi sufletul, cu- potrivă pietrele, pământul, ani element nou creat de fizicieni,
ţează din nou... pacea aduce legea... legea malele şi plantele. Chimiştii din şi care pînă de curînd nu a
noscură în sfîrşit rătăcirea lor şi cum că vremea aceea ştiau că la rîn-
care apără pe cel slobod de nedreptate, şi dul său fiecare element chimic existat în condiţiile pămîntene,
toate limbite pămîntului sînt surori...
nu apasă pe sărmanul în folosul bogatu este construit din atomi, părti a fost numit — în amintirea
lui... Mai odihneşti-te, pămînt al luptelor !... celele cele mai mici de mate aceluiaşi deschizător de drumuri
Lumea întreagă ane tot o poveste... precum muncitoriul stă de se răsuflă... rie ce păstrează toate proprie — Mendeleeviu.
chimic res
tăţile elementului
Eşti frumoasă, eşti avuţită... o, ţara
strîmbătatea care se Iăcomeşte lia bunul pectiv. Ei reuşiseră chiar, prin Ing. D. ZUGRĂVESCU
altuia, şi sărmanul care sfarmă funia oe-1 mea.„ ai copii mulţi la număr care te iu- experienţe ingenioase, să gă cercetător ştiinţific
stnînge, grea e strîmbătatea... şl răsplata besc-„ ai cartea de vitejie a trecutului şi sească greutatea acestor atomi. Institutul de Fizică
ei cumplită este!^ yiitoriului înaintea ta.* Mendeleev coordonează eleme»- al Academiei R. P. Romîirt
liimiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiHiuius
