Page 15 - Albina_1959_02
P. 15
De pe tot F A T Ă ÎN F A T Ă
•
v
„Noi dorim ca întrecerea să se desfăşoare nu în
domeniul cursei înarmărilor, nu în domeniul pro
ducţiei bombelor atomice, cu hidrogen şi a rache
telor, ci în domeniul producţiei industriale, al pro
ducţiei de carne, unt, lapte, îmbrăcăminte, încăl
ţăminte şi alte obiecte de consum".
Interesele păcii cer rezolvarea grabnică (Din raportul tovarăşului N. S, HRUŞ-
CIOV la cel de al XXI-lea Congres al
P.C.U.S.).
şi dreaptă a problemei germane
Se împlinesc curînd 14 ani Germaniei apusene a devenit o du se cu totul în voia popu
de cînd s-au tras ultimile focuri forţă principală a planurilor laţia de aici de a alege orândui
de armă ale războiului decian_ războinice imperialiste. In fine, rea în care vrea să trăiască.
şat de imperialismul hitlerist, această armată vestgermană Mai mult chiar, Uniunea Sovie
război încheiat cu înfrîngerea primeşte azi din partea ameri tică propune ca Organizaţia
fiarei fasciste. Cu toate acestea canilor putinţa de a dispune Naţiunilor Unite să vegheze la
— lucru ce încă nu s-a mai de cele mai puternice arme de respectarea statutului de oraş
pomenit — între ţările care au distrugere moderne. libe^ al Berlinului occidental.
dus războiul antihitlerist şi O situaţie primejdioasă păcii ★
Germania nu s-a încheiat încă s-a creat şi la Berlin. Pe te
un tratat de pace. meiul înţelegerilor de la sfîrşi Popoarele lumii, oamenii po_
tui războiului, înţelegeri Încăl litici realişti din ţările apusene
Cine a împiedicat cate de statele occidentale, a- au primit cu vie aprobare ace
cestea au profitat de prezenta ste propuneri ale Uniunii So;
atiţia ani încheierea k>r în Berlin pentru a transfor. vietice. Din toate părţile lumii
Tratatului de pace ma o parte din acest oraş in vin cererile şi îndemnurile spre
patru
o conferinţă între cele
cu Germania ? tr-un adevărat viespar. Aşa mari puteri în vederea regle
s_a ajuns că în mijlocul terito
riului: Republicii Democrate mentării problemei Berlinului
Popoarele Europei şi împre Germane, în interiorul lagăru occidental şi a întregii Ger
ună ou ele, poporul german, lui ţărilor socialiste, Berlinul manii.
au avut şi au tot interesul ca occidental s-a transformat în- Congresul al XXI.lea al Par
lucrurile să revină la normal. tr-un adevărat cuib imperialist tidului Comunist al Uniunii
Cu atît mai mult că încheierea de agresiune şi spionaj. Este Sovietice a dovedit în mod
acestui tratat ar fi trebuit să de la sine înţeles că existenta strălucit puternica voinţă de
aşeze noua Germanie pe teme_ unei astfel de situaţii poate ori- pace a poporului sovietic por
liile păcii şi bunei înţelegeri cu cînd să ducă la ciocniri in sta nit pe calea măreaţă a con
toate popoarele vecine. re să primejduiască grav pa strucţiei comuniste. Lupta pen
Intr-adevăr, aşa cum se ho- cea generală. tru pace a popoarelor lumii a
tărîse la sfîrşitui războiului în-> căpătat prin aceasta o şi mai
tre ţările aliate, Germania tre_ Calea paşnică mare forţă găsind cele mai pri
bula să se lepede de tot ceea elnice condiţii de a.şi atinge
ce a împins-o altădată pe dru propusă de Uniunea telul: convieţuirea paşnică »
mul războaielor de jaf şi co Sovietică ţărilor cu sisteme sociale di
tropire. ferite.
Trebuia stîrpită buruiana o_ Pentru a pune capăt acestor Puternicul răsunet al celui
trăvrtă a fascismului şi a mili primejdii, Uniunea Sovietică a
tarismului. Trebuia sfărîmată propus încheierea unui Tratat de-al XXI-lea Congres al U.K.S.S.: — Să pornim la întrecere, dar cred că ar fi mai
P.C.U.S., avîntul pe care el l-a
puterea marilor trusturi mono de pace cu Germania şl lichi dat năzuinţei şi luptei popoare, bine să schimbaţi schiuriie !...
poliste germane, care au îm darea situaţiei din Berlinul oc lor pentru pace a deschis pers
pins această tară pe drumul cident»! prin transformarea a- pective luminoase reglementării ( Desen de GR. OGANOV)
războiului. cestuia în oraş liber, din care paşnice şi drepte a problemei
O astfel de rînduială, care să fie îndepărtate orice fel de germane.
convenea atît popoarelor euro_ trupe şi instalaţii militare • In anul 1958 producţia in • in anul 1958 producţia in.
pene cît Şi poporului german, străine. Există însă în această direc dustrială globală a ţărilor so dustrială globală a ţărilor din
nu era însă pe placul militari- In ce priveşte viitorul Ger. ţie şi o împotrivire puternică cialiste în frunte cu Uniunea lagărul capitalist s-a redus,
ştilor şi a marilor fabricanţi maniei, împărţită astăzi in atît din partea cercurilor impe Sovietică a crescut, faţă de a- faţă de anul 1957, cu aproxima
de arme din Germania. O Ger două state deosebite, este de rialiste, cît şi din partea con. nul 1957, cu zece la sută. In tiv 4 la sută- Anul trecut pro
manie paşnică nu era însă nici la sine înţeles că acest lucru ducătorilor Germaniei occiden anul ce a trecut producţia in. ducţia industrială globală a
pe placul acelora ce unelteau priveşte poporul german şi că tale. Monopoliştii americani au dustrială globală a U-R-S.S. a S.U.A. a scăzut cu aproximativ
noi războaie imperialiste. Ma/ nimeni altcineva nu poate ho pus mîna pe o parte însemnată crescut, faţă de 1957, cu 10 la 7 Ia sută fată de 1957-
rele capital monopolist şi reac_ tărî în locul lui. De altfel, în a economiei vestgermane şi sînt sută-
ţi unea internaţională n-au vrut cheierea unui Tratat de pace interesaţi să-şi păstreze aceste • in 1958, producţia indus-<
să renunţe la planurile lor ca şi închegarea de legături avantaje. Cercurile militare a- • In 1958, producţia indus trială a S.U.A. a crescut In
vechi de a folosi militarismul normale între cele două state mericane nu vor nici ele să trială globală a U.R.S.S. a comparaţie cu cea din 1913, nu
german ca uneltă a unor noi germane de astăzi, ar uşura piardă bazele militare pe care crescut, in comparaţie cu cea mai de patru ori. •
încercări de a răpune socia paşii spre reunificaree întregii şi le.au instalat în Germania a anului 1913, de 36 de ori.
lismul. ţării. apuseană şi în Berlinul occi • Intre anii 1918— 1957 pro.
lată de ce, în pofida străda De bună seamă, poporul ger dental, baze ce pot fi folosite • In decurs de 40 de ani, in duet ia industrială medie anuală
niilor Uniunii Sovietice şi a ce. man are tot interesul ca un în planurilb unui război de a- tre 1918— 1957, în U- R- S. S. a SU.A. a crescut cu 3,2 la
gresiune.
lorialte ţări socialiste, nu s-a astfel de ‘Tratat de pace să fie Cu sprijinul imperialismului producţia industrială medie a- sută, cea a Angliei cu 1,9 ia
putut încheia .atîţia ani un tra cît mai repede încheiat Masele nuală a crescut cu 10,1 la sută. sută, iar cea a Franţei cu 3,21a
tat de pace cu Germania. Mai largi populare din întreaga american, conducătorii miltta- sută-
mult chiar, urzelile imperialiste Germanie sînt interesate ca din rişti din Germania apuseană se • In 1917 Uniunea Sovietică
au dus la ruperea in două a ţara lor să fie scoase armele încăpăţînează în susţinerea dădea mai puţin de 3 la sută • In 1913 producţia indus
Germaniei şi la constituirea a atomice şi rampele de lansare unor pretenţii ce nu pot fi ac. din producţia industriala mon trială a S U.A. reprezenta o
două state germane deosebite. «le rachetelor, aduse de impe ceptate. dială- Un 1958, cota parte a cotă parte din industria mon
In timp ce în fosta zonă de ocu rialiştii americani. Orice ger industriei U. R. S- S- era de dială de 38.2 la sută. In 1957
paţie sovietică a Germaniei s-a man cu judecată sănătoasă îşi Dar cu toate aceste împotri aproape 20 la sută. această cotă parte s-a redus la
constituit o rînduială democra. dă seama că în situaţia de azi, viri, ideea reglementării paşni 37,6 la sută-
tică aşa cum au vrut-o masele în lumina planurilor agresive ce a problemei germane a • Bugetul Uniunii Sovietice
populare germane, în Apus sub urzite de duşmanii păcii, teri prins temeinice rădăcini în cu pe anul în curs, care insumea. • Bugetul S U.A. pe anul în
oblăduirea imperialismului a- toriul german ar fi sortit unor ză 723,3 miliarde ruble prevede curs, în valoare de 77 miliarde
merican, militarismul german cumplite distrugeri în cazul iz getul omenirii iubitoare de 308,7 miliarde pentru dezvolta, dolari, prevede pentru înarmare
şi marile trusturi au reînviat. bucnirii unui război. pace. Cu, sau fără voia cercuri. rea economiei, 232 miliarde 42 miliarde fată de 40,8 mi
Germania apuseană a devenit Propunînd şi militînd activ Iar imperialiste americane Şi a pentru nevoile social-culturale, liarde în 1958. Aceasta este cea
Un focar războinic primejdios. pentru transformarea Berlinului 11,5 miliarde pentru adminis
Sub comanda vechilor generali occidental în oraş liber, demi militariştilor vestgermani, totul traţia de stat, 96,1 miliarde in mai mare sumă prevăzută pen
şi ofiţeri hitlerişti, vinovaţi de litarizat, se îndepărtează un pe se îndrepată spre o pace dreap loc de 96,3 miliarde în 1958, tru cheltuieli de înarmare ale
nenumărate crime, armata riculos focar de război, lăsîn. tă cu Germania aşa cum o cer pentru apărare- S.U-A. în timp de pace.
interesele tuturor popoarelor.
Apropiata vizită a primului
imperialiştii americani înzestrează armata vest-,
germană cu arma atomică. ministru englez în Uniunea
Sovietică, pregătirile în ve
derea începerii de tratative
între Răsărit şi Apus, dau
omenirii noi nădejdi în viitorul
paşnic, viitor căruia propune
• La 8 februarie şi-a încheiat ului guvern cuban. Castro a
rile Uniunii Sovietice în legă.
lucrările la Cairo Conferinţa ti subliniat că «cest program, ca-e
tură cu Germania îi deschid o neretului din ţările Asiei şi Afri prevede exproprierea marilor la
cale sigură. Voinţa unită a cii. După părereă unanimă a de tifundii şi împărţirea lor între
popoarelor lumii poate şi tre legaţilor, prima conferinţă a ti ţăranii fără pămînt din Cuba,
neretului din aceste ţări s-a des va fi efectuat în ciuda oricărei
buie sft hotărască pe conducă făşurat cu succes şi a constituit
torii Apusului să renunţe la opoziţii.
un stimulent important în întă
planurile lor potrivnice păcii. rirea prieteniei şi solidarităţii • Delegaţia guvernamentală a
Interesul poporului nostru, de tineretului din cele două conti Republicii Guineea care vizitea
două ori încălcat de militaris nente în lupta împotriva impe ză in prezent R.D. German; a
rialismului şi colonialismului, fost primită de L. Bolz, vicepre
mul german, cere rezolvarea şedinte al Consiliul! i de Miniş
pentru coexistenta paşnică, pen
problemei germane în spiritul tru pace în întreaga lume. tri şi ministru al Afacerilor Ex
păcii şi dreptăţii, aşa cum se terne, P Scholz, vicepreşedinte
• In cadrul unei cuvîntări ro al Consiliului de Miniştri, pre-
propune de către Uniunea So.
stite în fa{a muncitorilor petro cum şi de K. Maron, ministrul
vietică. Poporul nostru vrea ca lişti, Fidel Castro, comandantul Afacerilor Interne. In timpul în
Germania de mîine să fie o şei al forţelor armate ale Cubei, trevederilor, care s-au desfăşu
tară a păcii şi democratei, care a declarat că marile societăţi rat intr-o atmosferă cordială, au
străine producătoare de zahăr, fost discutate probleme politice
IM PERIALISTUL: — Ia, că-ţi face bine! să trăiască în prietenie şi bună dintre care cele mai multe sînt precum şi alte probleme privind
vec:nătate cu toate popoarele americane, încearcă să saboteze colaborarea intre cele două
( Desen de V. VAS1UU) Europei. planul de reformă agrară al no state.
