Page 18 - Albina_1959_02
P. 18
C O R C S P O N M
cOOpOOOOOOOOQQ SLSUUULSLSUUUUUlto
Căminul — lăcaş de cultură, ÎŢI AMINTEŞTI, BUNICO ?
lumină şi învăţătură!... Iţi aminteşti, bunico ? In nouă sute şapte
Cu patul puştii-n uşă jandarmii ţi-au bătut,
Iar pe sărman bunicul, în negru miez de noapte
L-au smuls de lîngă tine şi nu l-ai mai văzut..,
Cîţi ani aveai pe-atuncea ? Vreo douăzeci, îmi pare...
Ce tristă-i tinereţea cea fără de lumină,
Cînd viaţa îşi desface doar florile amare,
Cînd ochiu-ţi lăcrimează şi inima-ţi suspină
Ci lasă-le pustiei acele negre vremuri,
Inmormîntate fie ca şi stăpînii lor
De care niciodată n-o fi ca să mai tremuri,
Nici să-ţi mai blestemi viaţa scurmînd moşia lor.
Priveşte-acum, bunico : Aceasta-i casa noastră :
Odăi cum niciodată gîndesc că n-ai visat,
Cu mobilă frumoasă, perdele la fereastră,
Iar becul dă lumină, opaiţul e uitat.
Cîmpia nesfîrşită ce se destramă-n zare
E a gospodăriei, a noastră-a tuturor!
Pămînt bogat şi darnic ce fără de hotare
îşi leagănă belşugul la sînu-i roditor 1
ESTERA PARASCHIV
Brad, regiunea Hunedoara
Satul nostru Meziad este aşezat frumoasa clădire a căminului cultural
chiar la poalele mun|i!or Bihorului, inaugurată de curînd datorită contri ' I S I S
acolo unde se află vestita peşteră Me buţiei voluntare a harnicilor locuitori
ziad. De sus de pe crestele munţilor şi prin folosirea resurselor locale.
se văd uliţele şerpuitoare ale satului
cu case, în majoritatea lor nou con PETRE M1CHEŞ De curînd, în mijlocul colectivişti hectar, pentru a ajunge anul acesta
struite, din mijlocul cărora se înaltă Corespondent voluntar lor din Făcăeni, raionul Feteşti, au la 10 tone de porumb, 5 tone de
poposit oaspeţi dragi din partea am grîu, 5 tone de bumbac etc.
basadei Republicii Populare Demo Faţă de această chemare, noi, co
Pe malul stînq al stră prim la căminul cultural. In al doilea rînd a aju crate Coreene, însoţiţi de reprezen lectiviştii din Făcăeni, ne am revizuit
bunului Mureş, acolo Peste tot voie bună, pes tat activitatea culturală tanţi ai Ministerului Agriculturii şi planul de muncă, am chibzuit înde
unde pădurea de fagi te tot înţelegere, deşi na ce se duce la căminul Silviculturii. In sala cea mare a că lung şi ne-am înţeles să obţinem şi
coboară agale din înăl ţionalităţile sînt ace nostru cultural. Avem minului cultural, cei- prezenţi au ova noi de pe loturile experimentale ur
ţimi udîndu-şi parcă leaşi. Aceiaşi oameni un cor de aproape 70 ţionat îndelung pentru prietenia mătoarele producţii la hectar : 7.000
poalele în apa cristali care se dondăneau în de feciori şi feti?, ro dintre poporul romîn şi poporul co kg. da porumb, 8.000 kg. de orez,
nă a rîului, se găseşte trecut, muncesc astăzi mîni, saşi, maghiari şi reean. Colectiviştii din Făcăeni au 40.000 kg. de sfeclă de zahăr etc. De
comuna Petelea. O aşe cot la cot să scoată roa- pgani. Avem echipe de înscris o nouă pagină în cartea a- asemenea, producţiile medii vor fi
zare înfloritoare în care teatru de amatori şi cestei rodnice şi trainice prietenii, cu mult mai mari faţă de anul trecut.
sălăşluiesc, de nu se ştie echipe de dansuri din răspunzînd cu însufleţire chemării la Răspunzînd cu drag chemării coo
lităţi de oameni, romîni, Păşim cu toţii aceleaşi pe naţionalităţi. brii cooperativei agricole din satul peratorilor din Sambon, colectiviştii
întrecere adresată lor de către mem
cînd, mai multe naţiona
Prieteni
scenă, ti
din Făcăeni au hotărît ca trei dintre
maghiari, saşi şi ţigani. nerii, prieteni buni pă Sambon din R.P.D, Coreeană. colectiviştii noştri fruntaşi să mear
De unde a pornit iniţiativa? Coo
Deşi trudeau din greu rinţii care vin să-i a- peratorii din satul coreean Sambon gă în R.P.D. Coreeană la Sambon şi
pe ploi, ninsoare şi pe-acefaşi plaude. Ba de la o vre ne-au scris o scrisoare în care ne-au trei din cooperatorii din Sambon să
arşiţă să umple hamba me, a început să curgă arătat că doresc din toată inima să ne viziteze gospodăria. Schimbul de
rele aceluiaşi qrof ne cu căsătorii. Haba A le facă un schimb de experienţă cu noi, oaspeţj ne va ajuta să ne cunoaştem
săţios căre i exploata pe drum xandru a luat-o pe Mar- chemîndu-ne totodată la întrecere in mai bine, să ne împrietenim şi mai
toţi în aceeaşi mă ghit fata lui Demeter. mult.
Oxuri Zoltan pe Măriuţa marea bătălie pentru obţinerea da
sură, ei continuau să se recolte cît mai bogate. Am aflat din In aplauzele tuturor colectiviştilor,
privească chiondărîş, qa- de cît mai bogate ; ace lui Moraru, Hans pe cuprinsul scrisorii şi din cele spuse ambasadorul R.P.D. Coreene a înmî-
ta tot timpul să sară iaşi oameni care nu-şi Ileana, şi aşa mulţi. de oaspetele nostru drag, ambasa nat gospodăriei noastre în dar un
la harţă. Cînd era vorba vorbeau cu anii îşi dau In comuna noastră dorul R.P.D. Coreene, că în satul pachet de cărţi, plăci de patefon şi
de joc saşij îşi aveau sprijin la ridicarea unei viaţa a luat o cale nouă Sambon, cu cinci ani în urmă, a luat tablouri care qlăsuiesc despre conti
sala lor, noi romînii Ia locuinţe noi şi joacă cu şi bună, calea arătată fiinţă o cooperativă agricolă, numă- nua înflorire a vieţii poporului co
fel, ţiganii jucau în aceeaşi înflăcărare s rba, de partid. In locul vrăj rînd la început 132 de familii reean.
drum, iar cele cîteva fa bat cu foc ceardaşul ori măşiei dintre oameni au cu 245 hectare de teren ara Ca semn al prieteniei oe ne leagă
milii de maghiari erau se învîrtesc veseli după poposit la noi prietenia bil. An de an, cooperativa din de fraţii noştri coreeni, deşi sîntem
şi belşugul. Zilele aces
complet lipsite de mul muzica valsurilor ger tea avem iarăşi nuntă. Sambon a obţinut recolte sporite, despărţiţi de mii şi mii de kilometri,
noi, colectiviştii din Făcăeni, am în
ţumirea unei scurte dis mane. Simion îşi mărită fata demonstrînd ţăranilor individuali că crustat cu litere mari, drepte, toată
singura cale care duce spre belşug şi
tracţii după o qrea săp- La stringerea prieteni după Mihali, ficiorul lui bunăstare este calea muncii laolaltă, dragostea noastră, în noua denumire
tămînă de muncă. ei între cele patru na Deneş. Poftiţi cu noi la pe tarlale întinse cîtu-i zarea. Con pe care i-am dat-o colectivei noastre
Ca să arătăm cum stau ţionalităţi din comuna nuntă -şi ne om bucura vinşi de roadele muncii în comun, şi care se va numi de acum înainte
laolaltă. gospodăria agricolă colectivă „Prie
astăzi lucrurile, să dăm noastră a ajutat, în pri toţi sătenii din Sambon s-au înscris tenia romîno-coreeană".
în cooperativa agricolă. Din scrisoa
o raită pe la qospodăria mul rînd, munca în co ONIŢA SIMION
rea primită am aflat cu bucurie că
noastră colectivă, pe la mun care a cuprins toate tomuna Petelea, raionul fraţii noştri i din Sambon şi-au propus C. FRINCU
întovărăşire şi să ne o- familiile de gospodari. Reghin să sporească şi mai mult producţia la Corespondent voluntar
... — Şi zici că ai fost şi prin Transilvania nu avea chef să-şi case cu pereţii de-un albastru Orânduite frumos pe pereţi, stă- în ce mai stins, mistuindu-şi tri-
Italia, bade Petre, mi-ndemnai eu verse sîngele pentru pofta oare- ţipător... teau agăţate viori şi viole de toa- lurile prin văile împădurite din
ortacul de drum să-şi depene a- cui, l-a adăpostit cu drag la el; — Şi cu ee mărfuri ai fost la tâ măiestria ; prin colţuri con- împrejuxmile satului potopit de
mmtfrile, în timp ce urcam voi- ba încă în cei trei ani, cît a stat tîrg, bade Petre? — îl sîcîii eu trabase şi violoncele, iar pe masa lumina lunii pline...
niceşte pe o potecă şerpuindă a la don Umberto, „prizonierul vo- pe bătrîn doar aşa, ca să nu-i de lucru o mulţime de părţi la- — Cum de nu te-au dus la
masivului Preluca. Şi badea Pe- luntar" i-a furat acestuia şi me- dau pace pîn-acasă. terale, feţe şi dosuri, limbi şi gî- Bucureşti, bade Petre ?! făcui
tre Florian al lui Mihai, un ve- seria din care trăia bătrânul ita- — Să vezi, îmi răspunse el turi de viori aşteptau să fie în- eu cu admiraţie,
teran din primul război mondial, li an şi din care trăieşte liniştit plin de interes. Am întrebat la cheiate de maistru, care cumpă- — Către sfîrşitul lui făurar
şi-a şters cu palma sudoarea de acum şi badea Petre cu nevastă- cooperativa din Copalnic Mănăş- rase pentru treaba asta clei de 1933 am fost chemat să le cînt
pe frânte, adunîndu-şi parcă gîn- sa în satul Preluca Nouă, raionul tur dacă-mi poate valorifica şi ciont, lac şi alte materiale. domnilor la radio, dar m-am pre-
durile. Lăpuş, regiunea Baia Mare... produsele mele. După cină, badea Petre mă făcut bolnav şi i-am lăsat dracu-
__ Vedeţi dumneavoastră, apa — Ce fel de meserie ai învăţat — Şi ? desfătă cu o serie de bucăţi mu- lui pe boierii care ciuruiseră su-
Cavnieului cum se zbate, abu- tele de muncitori la Griviţa. A-
rind între maluri ?... Mi se ___ cum însă’ cu toate că sînt *lătrîn>
năzare că sînt aievea pe povîr- ^ B * * % § 9 I ma* am destulă vlagă să pun cî-
\
nişul lui Monte Santo... şi vete- A s tX B ^ T A f/ J f g J - W / B B 1 f g M \ | 1 | te-o părticică din inima mea în
ranul îmi înşiră apoi o serie de /m B B G bS S w i/ T ) / / I / a M S I W * 1 # g l I pereţii acestor lemne care ştiu
rîuri ca: Isonzo, Tagliamento g O W j)/ W g l i f t M g M U I B să scoată cîntece pentru munci
şi Piava cu ramificaţiile ei de .. . . . " ■ | V | j tori U Westernuri pentru cei ce
lîngă orăşelul Farra de Soligo, *‘•‘•*'*^•^^^^‘-1--' • ••v ,V< \ .;; ; A A A ' .V ::ţ ne-au asuprit,
unde el, cătană a împăratului Intr-adevăr, deşi noi, instru-
de la Viena s-a răzleţit de cama- de la don Umberto, bade Petre? — Le poate ; numai să ceară zicale. Apucă o vioară nevopsită mentele făcute de badea Petre
razii săi, că sosise şi prin părţile — am făcut eu pe curiosul. aprobarea şi gata. încă şi scoase din ea ba o can- Florian aveau o rezonanţă deo-
acelea vestea despre acţiunile Bătrînul a suris binevoitor şi Pe prispa casei, lelea Mariane ţonetă urmată de o arie din Ri- sebită ; ceva din inima vetera-
soldaţilor- ruşi pe frontul de m-a poftit la popas în casa lui primi cu bucurie. goletto şi o sîrbă oltenească, ba nului se imprimase pentru tot-
răsărit. primitoare. — Bona sera, ma chera siuio- un cazacioc împerechiat cu o deauna în lemntil viorilor. Am
Dînd tîrcoale împrejurimilor, — Dacă ţii neapărat să ştii ce rina Mariana ! — îşi salută curte- bătută şi-o polcă, apoi periniţa şi cercetat cu băgare de seamă a-
soldatul Florian Petre a nime- m-a învăţat don Umberto, fie-i nitor soţia badea Petre. mazurca, urmate de un ceardaş ceste instrumente unice în felul je>
rit într-o colibă ce părea pustie, ţarina uşoară, că avea atunci pes- — Bona sera, mon Flecaro del şi îşi termină repertoriul cu ves- lor şi am descoperit în interiorul °
dar în care, seara tîrziu, a sosit te nouăzeci de ani, apoi vino cu Preluca ! — îi răspunse rîzînd tita noastră „Ciocîrlie“. fiecăruia o inscripţie făcută cu
şi proprietarul casei, don Um- mine şi ţi-oi arăta 1... Şi zicînd „siniorina Mariana" şi ne pofti Rămăsesem uimit. In mina lui un cui înroşit ; era dată verifi-
berto Litanto. Bătrînul italian aceasta, badea Petre mă prinse înăuntru. badea Petre vioara părea că este cării şi numele maestrului: „Don
se-ntorsese de la pădure cu cele de braţ şi o apucarăm la dreapta, Intrat în casa soţilor Florian, vie.... că este o parte din trupul Pietro del Preluca".
două capre ale sale, aducînd de-a pe cărăruşa ce se oprea într-un avueei ocazia să văd Ce meşte- cîntăreţului, parcă vroind să cu- D x» t . l c „ f , .
umăr ut» butuc de paltin. Cînd pîlc de pruni bistriţeni, dintre şug deprinsese prelucanul nos- prindă ţarcul munţilor, depărtîn- AL. BALANESCU
a aflat omul că acest soldat din care ne ochiau ferestrele unei tru de la don Umberto Litanto. du se ca un ecou, hăulind din ce Tg. Lăpuş
î h r m n r m n r m n n r m n r m n n f m n f m n n n n n n n n n f r v în m n n m n n r r ir ir in n n r r în r r în r r r ir r în m n r in n r ^ ^
