Page 19 - Albina_1959_02

O IMPORTANTA HOTARÎRE

A CONSILIULUI DE MINIŞTRI

Printr-o recentă hotărâre. Consiliul de M i­ în jurul fabricilor de zahăr şi îa apropierea
niştri ai R.P. Romîne stabileşte măsurile me­ căilor de comunicaţie, creşterea suprafeţelor
nite să ducă la creşterea producţiei de sfeclă irigate, efectuarea obligatorie a arăturilor a-
de zahăr. dînci de toamnă şi aplicarea îngrăşămintelor
In ţara noastră, condiţiile de climă şi sol organice pe întreaga suprafaţă, precum şi a
oferă largi posibilităţi de dezvoltare a acestei îngrăşămintelor chimice în cantităţi necesare
culturi de mare însemnătate pentru econo­ asigurării unei producţii cfît mai mari la hec­
mia naţională. Experienţa arată că în anii se- tar.*
cetoşi chiar, unităţile agricole de stat au ob­ Hotărîrea prevede importante avantaje, pen­
ţinut producţii de peste 57.000 kg. la hectar. tru unităţile agricole cooperatiste cultivatoa­
Cultivînd sfecla de zahăr, gospodăriile agri­ re de sfeclă de zahăr, pe bază de contract cu
cole colective, cooperativele agricole de pro­ statul. In afară de avantajele băneşti pentru
ducţie cu rentă şi întovărăşirile agricole au unităţile care contractează şi livrează cel pu­
obţinut însemnate venituri băneşti, fapt care ţin 200 tone de sfeclă şi realizează producţia
a contribuit la înavuţirea lor şi a membrilor planificată la hectar pe raion, se prevăd în
lor. hotărîre şi cantităţile de zahăr acordate, oa
Plenara Comitetului Central al Partidului şi cantităţile de borhot pentru vite, pe care
Muncitoresc Romîn din 26-28 noiembrie 1958 producătorii pot să le cumpere pentru fiecare
a stabilit sarcina dezvoltării continue a cultu­ tonă de sfeclă de zahăr predată.
rii sfeclei de zahăr pentru a se asigura ma­ Se vor acorda, de asemenea, unităţilor coo­
teria primă necesară fabricării în ţară a între­ peratiste ce vor încheia contracte pentru cul­
gii cantităţi de zahăr cerută de consumul cres­ tura sfeclei de zahăr credite pentru achizi­ Colectivistele din comuna Şag, raionul Arad, la recoltarea
când al populaţiei. In urma acestor măsuri ca ţionarea de îngrăşăminte şi unelte sau motoa­ sfeclei de zahăr
şi a măririi capacităţii de producţie, în a- re şi pompe pentru irigat, sprijin mecanizat
nul 1960 importul de zahăr urmează să fie prin S.M.T. ca şi asistenţa tehnică, iar gra­
lichidat. Cuvintul partidului a găsit un larg tuit, săminţă de sfeclă şi insectofungicide. Se
răsunet în rîndurile oamenilor muncii de la arată că prevederile acestei hotărîri se apli­
sate. Discutînd planul de producţie pe anul că şi contractelor încheiate pe anul 1959 sau ANGAJAMENTUL
în curs zeci de mii de colectivişti din toată pe mai mulţi ani cu unităţile agricole coope­
ţara au hotărît în adunări generale mărirea ratiste.
suprafeţelor cultivate cu sfeclă de zahăr ca şi ezestrarea organelor agricole cu cadre de Pe cîmpurile gospodăriei co­ — Pămînt ca ăsta, tovarăşa
obţinerea unor producţii cît mai mari. Recen­ specialişti în cultura sfeclei de zahăr ca şi lective din Cenad, învăluite de preşedinte, mai rar f
ta hotărîre e un ajutor de preţ pentru tradu­ organizarea de cursuri de îndrumate pentru plapuma zăpezii cît îi zarea, nu — Cum să nu fie? O dată cu
cerea în viaţă a acestor măsuri. Ea arată că cultivatori, la care producători fruntaşi vor se află decît doi oameni. Deşi arătura adîncă, deşi unii dintre
In vederea unei continue creşteri a producţiei un pui de crivăţ le sfiohiuie noi s-au cam codit — şi preşe­
împărtăşi din experienţa lor, vin să comple­
de sfeclă de zahăr la hiectar, sînt necesare „zo­ teze măsurile importante prevăzute în aceas­ feţele, cei doi, calmi, mă­ dintele trase cu ochiul spre bris
narea şi cultivarea sfeclei pe terenurile din soară în lung şi-n lat una din gadier, zîmbindu-i cu înţeles —*
raioanele cu condiţiile cele mai favorabile şi tă hotărîre şi să le asigure realizarea întoc­ marile tarlale de pe malul Mu­ am şi dat sub brazdă Ia hectar
cu tradiţie în cultura acestei plante, îndeosebi mai. reşului. 30 de tone de bălegar bine fer­
— No, ce zici brigadierule ? mentat. Apoi, asta ştii ce în­
— întrebă preşedintele colecti­ seamnă ? înseamnă că pămîntul
vei. inginerul agronom Ion Ru- o să fie moale şi gras ca untul
su — o să iasă treabă bună ? şi o să dea peste 30.000 kg. de
sfeclă la hectar.
Experienţa anului trecut preşedinte! Anul trecut numai şfichiuirile. Diar feţele celor doi
— Cum să nu iasă, tovarăşe
crivăţ Îşi înteţise
de
Puiul
de pe 200 de hectare a-rn
scos
oameni erau parcă încălzite de
peste un milion venit. Acuma, dogoarea verii ce-o să vie şl
unde mai pul că o să avem
Există condiţii pentru dezvol­ (radonul este complet cooperativi- exemplu, că se poate ajunge a- parcă în ochi le citeai bucuria
tarea producţiei la sfecla de za­ zat), au avut un rol deosebit. nul acesta la 2.000 kg. de lapte încă o dată pe atît, adică împlinirii angajamentului. Ei
hăr în raionul nostru ? întreba­ S-a demonstrat, spre exemplu, că pe cap de vacă furajată, Că­ 400 hectare cu sfeclă de zahăr. vedeau încă de pe acum, sub
rea ne-am pus-o la cîteva zile în raion pot fi cultivate anul a- rui gospodar nu-î convine un Şi încă ceva : noua Hotărîre a plapuma albă de nea, mulţime»
după Plenara Comitetului Cen­ cesta 1000 hectare ou sfeclă de Consiliului de Miniştri ne vine frunzelor groase ale sfeclei la
tral al Partidului din noiembrie zahăr. S-a explicat apoi că prin asemenea spor ? cu noi înlesniri şi avantaje. capătul eărora vor creşte în pă­
anul trecut. măsurile agrotehnice care se vor Numeroasele unităţi agricole, — Asta. drept îi — răspunse mînt căpăţîni cît butucul.
Unii cititori poate se vor mira lua, producţia medie pe raion gospodării colective şi întovără­ preşedintele. Şi unde mai pui,
că în regiunea Stalin, cu condi­ va creşte la peste 16.000 kg. la şiri care şi-au extins suprafaţa vorba dumitale, pămîntul din S. M.
ţii pedo-climaterice favorabile hectar, ceea ce înseamnă 1600 sau care au planificat anul aces­ tarlaua asta e şl mai bun ca ce­
culturii sfeclei de zahăr se pun vagoane pe întreg raionul. Dar lălalt. Pe deasupra, cum bine
asemenea întrebări. E drept, ra­ asta încă nu este totul. Ţăranii ta pentru prima dată cultivarea ştii, incă din toamnă, cînd
ionul Agnita are toate condiţiile muncitori din cuprinsul raionului sfeclei de zahăr sînt dovada că ne-am înţeles să mărim supra­ Preocupări
necesare extinderii suprafeţelor sînt vestiţi crescători de animale părerile despre aşa-zisa nerenta- faţa de la 200 hectare la 400 cu
cultivate cu această preţioasă sfeclă de zahăr, am şi purces gospod ăreţifl
cultură. în satele raionului Ag­ şi, îndeosebi, de vaci de lapte. bilitate a culturii sfeclei de za­ la treabă. Şi de ce crezi dum­
nita însă a existat şi părerea că, Ca urmare a asigurării bazei fu­ hăr în raionul Agnita încep să neata că am ales tocmai aceste
chipurile, cultura sfeclei de zahăr rajere de bună calitate producţia se spulbere. locuri din marginea rîului ? IIIIIIIIIHIIIilIIIKMIig
nu este rentabilă. Şi această pă­ de lapte anul trecut a fost de Şi aşa după cum am prevăzut Sînt bogate în substanţe nutri­ Colectiviştii din comuna 3
rere a influenţat pe mulţi pro­ la înoeputul acţiunii noastre, su­ tive, locuri care au fost cultivate Suraia, regiunea Galaţi, =f
ducători. 1800 litri pe cap de vacă fura­ cu leguminoase şi cereale pă- şi-au anaPzat activitatea g
Problema numărul unu era jată. Dar această producţie, deşi prafaţa de 1000 hectare pe raion loase, plante ce sînt bune oa depusă în cursul anului =
deci de a spulbera această bună, poate fi depăşită. Culti­ va fi realizată şi chiar depăşită. premergătoare sfeclei de zahăr... 1958. Cu acest prilej ei M
părere. Cum ? Prin folosirea ce­ varea sfeclei de zahăr asigură şi-au dat seama că sfecla §§
lor mai convingătoare argumente. TRAIAN BADESCU In timp ce preşedintele vor­
Şi argumente există. In fiecare totodată furaje ieftine şi foar­ inginer agronom, şeful secţiei bea, brigadierul, aplecîndu-se de zahăr le aduce mari ve- =
an ni le oferă viaţa şi practica, te bune pentru sporirea produc­ agricole a sfatului popular şi dînd zăpada la o parte, scoa­ nituri. In condiţiile puţin =
unităţile fruntaşe. se în căuşul palmei cîţiva bo- prielnice ale acestui an de =
ţiei de lapte. S-a calculat, spre al raionului Agnita lovănaşi de pămînt îngheţat. pe cele 10 hectare pe care §j
Să luăm cîteva. Gospodăria a- le-au cultivat cu sfeclă de g
gricolă de stat Agnita a obţinut zahăr, ei au dobîndit to- g
anul trecut peste 22.000 kg. sfe­ tuşi cîte 20.000 kg. la hec- ==
clă de zahăr la hectar ; gospodă­ tar, realizind astfel un ve- ş
ria colectivă din Metiş a obţinut nit de 63.000 lei, 1.800 kg. §
de pe 10 hectare 186.870 kg., zahăr şi 60.000 kg. borhot g
ceea ce înseamnă aproape 19.000 pentru hrana animalelor. g
kg. la hectar. Şi exemple mai
sînt. Deci, iată primul argument. Convingîndu-se că de pe g
Al doilea, care îl completează pe urma sfeclei de zahăr se s
primul, este avantajul pe care îl pot obţine venituri bonete, g
au cultivatorii. Pentru producţia colectiviştii din Suraia au 3
de sfeclă de pe 10 hectare colec­ hotărît ca în 1959 să culţi- g
tivişti din Metiş au primit: 65.400 ve 20 hectare cu această =
lei şi 1.860 kg. de zahăr. Dar co­ plantă. Ei au luat măsuri =
lectiviştilor !e-au mai rămas 9 va­ de irigare a terenului de- g
goane de colete de frunze pe care stinat culturii sfecle’ de za- g
le-au însilozat. Deci, veniturile hăr, vor folosi îngrăşămin- g
colectiviştilor din Metiş de pe te naturale şi chimice şi g
numai 10 hectare se ridică la vor aplica 3— 4 praşile. Ast- =
peste 95.000 lei. fel, după toate calculele, vor |§
Iată ce trebuiau să afle toţi reuşi să obţină peste 30.000 g
ţăranii muncitori din raionul nos­ kg. sfeclă de zahăr la hec- g
tru. îndrumaţi de organizaţiile tar. Aceasta va face ca de |
de partid şi cu sprijinul unităţi­ Pe cele 20 hectare colecti- §1
lor culturale, inginerii şi tehni­ viştii să dobîndească un g
cienii agricoli au pornit la mun­ venit de 210.000 lei, 6.000 =
că pentru a demonstra marile kg. zahăr şi 200.000 kg. bor. g
posibilităţi existente în raion în hot. Aşadar, prin cultura g
această privinţă Conferinţele ţi­ sfeclei de zahăr, colectiviş- g
nute la căminele culturale, îndru­ tii vor obţine venituri în- g
mările date gospodăriilor colec­ semnata, H
tive şj întovărăşirilor agricole ~Noua fabrică de zahăr de la Livezi