Page 2 - Albina_1959_02
P. 2
In satele patriei, mii de agitatori
comunişti şi din activul fără de par-
[ tid, colectivişti fruntaşi, învăţători şi
profesori, ingineri şi tehnicieni agro
nomi, desfăşoară o intensă muncă
! politică in mijlocul ţăranilor munci-
i tori, convinglndu-i, pe baza faptelor
1 de nedezminţit, asupra marilor foloase NVINGE $1 PE
] ale muncii laolaltă, în cadrul unor
mari unităţi agricole cooperatist-socia-
liste.
Roadele acestei însufleţite munci A g i t a t o r u l
politico-educative se văd în faptul că
un număr tot mai mare de ţărani
' muncitori păşesc cu hotărîre pe dru
mul agriculturii socialiste. n u m ă r u l 1
c<nrrrînr5Tnm ra
O după-amiază în comuna mic. Eu însă îl iscodeam cu coa
Dragalina. La sediul colectivei da ochiului şi vedeam cum mus
de aici încep să apară unul cîte tăceşte a aprobare. Ei, de-acu’
unul pînă ce se strîng toţi cei n-a mai avut ce spune.
26 de agitatori. Ei sînt aleşi din Un alt agitator destoinic este
tre colectiviştii cei mai de nădej şi Marin Badea, brigadierul de
de, avînd în frunte pe comunişti la I-a. El poartă în buzunarul de
c a ; Burlan Gheorghe, Puiu Ni- la pieptar un carneţel pe care
colae şi alţii. Aceşti oameni stră sînt scrise cu roşu trei fam ilii:
bat ziua întreagă satu-n lung Ioana Constantin, Dumitru Nico-
şi-n lat, aducînd lumină în multe taeşiStan Păun, pe ©are a reuşit
gospodării de întovărăşiţi sau de să le lămurească ca să depună
ţărani individuali. Gnd se în- cererile de înscriere în gospodă
tîlnesc îşi mărturisesc greutăţile ria colectivă. Cu Marin Badea lu
ca şi bucuriile, nu puţine ia nu crurile nu se sfîrşesc aici. El mai
măr, pe care le încearcă în compune şi articolaşe pentru sta
munca lor cu oamenii. Gheorghe ţia de radioficare. Pentru asta
Burlan e din prima zi în gospo nu trebuie să ţii numai bine cre
dăria colectivă şi are ca atare o ionul între degete. Mai trebuie
Colectivistele din comuna Dragalina desfăşoară o activitate obştească vrednică de laudă. experienţă bogată. I-a adus de
In fotografie : comisia de femei de la gospodăria colectivă (preşedintă Didina Mihăilescu), să ştii şi ce să alegi din zecile
discută despre planul de producţie al gospodăriei pe anul 1959. curînd în colectivă pe Petre Bal de întîmplări din sat, să te orien
tag şi Florea Gogoşaru, iar acuş tezi, cum s-ar zice, just. Lucru
scoate din buzunar, îngrămădită
Ca să şiie iot satul pe o jumătate de foaie, cererea
lui Marina Nasture, care declară
că ea aduce trei braţe de muncă
H Anul trecut, măcar că nu i-au prea ospeţit Nu mai sta, timpul n-aşteaptă. şi un hectar. Cum îi convinge ?
H ploile, colectiviştii din Basarabi au dobîndit Vino, fiindcă viitorul Povestindu-le din propria lui via
g recolte de toată lauda. La porumb au scos în Iţi arată calea dreaptă ţă şi a altora de o seamă cu ei,
j mijlociu cîte 3200 kg. la hectar, la grîu 2100 Vino-n pas cu tot poporul.
= kg., iar la sfecla de zahăr peste 19.000 kg. care din nevoiaşii satului de ieri
H Este adevărat că şi întovărăşiţi! au tras din Brigada artistică de agitaţie nu iartă însă nici sînt astăzi oameni cu stare şi
H răsputeri să biruie seceta. Cu toată strădania pe cei ce dau dovadă de îndărătnicie. Şi într-o trecere în faţa întregii obşti. Nu
m lor producţia a fost mai mică la grîu cu peste seară cîţiva îşi auziră cîntecul. tace el bine şi firul vorbei îl
H 700 kg., la porumb cu 1950 kg., iar la sfeclă Frunză verde frunzuliţă
fj cu peste 7200 kg. la fiecare hectar. Ascultaţi-mă bădiţă înnoadă Puiu Nicolae, care înfă
j= Să lăsăm insă cifrele şi să cutreierăm puţin Sint Ion al lui nea Niţă ţişează discuţia purtată pe uliţe
H prin cîteva locuri, să răsfoim cîfeva file şi să Zău ş-aşa. cu Nicolae Vasile, unul din ve pe care Marin Badea l-a reuşit
M ne oprim puţin asupra muncii politice şi cul- cini, în aşa fel de parcă celălalt de altfel. El scrie anume despre
§1 turale desfăşurată fără întrerupere şi care a Eu de nimenea n-ascutt gospodăria agricolă colectivă. Şi
H făcut ca astăzi comuna Basarabi să fie în Şi lucrez cum ştiu de mult i-ar sta în faţă, chiar în ciipa a-
g fruntea raionului, prima comună din raion co Nici porumb eu n-am făcut ceasta. cu aceasta, vă poftim în faţa di
l i lectivizatâ în întregime. Zău ş-aşa. — Spune mata, cinstit, nea Ni- fuzorului.
= Crîmpeie din frumoasa muncă politică şi culae, cum e mai bine, la colec ★
H culturală de masă găseşti în multe din înseni- Brigada în cor : In cele 400 de difuzoare, cîte
nările agitatorilor, lată, bunăoară, ce scrie în Rod bogat nu-i lucru mare tivă sau aşa ca matale ? numără comuna, a răsunat deo
H carnetul său un agitator, colectivist. Dacă vrei să crezi — La colectivă, fireşte.
j| ...„Mîine seară la căminul cultural, adunare Vin' ta noi în colectivă dată cuvîntul despre bogăţia co
= populară. Tov. Petre Bobolicu, preşedintele sfa- — Atunci ce-oi mai fi aştep- lectivei. Anul trecut, gospodăria
Şi-ai să vezi. tînd ?
= t'ului, va face la tablă calcule asupra produc- colectivă „9 Mai“ a devenit mi
§! ţiei gospodăriei şi întovărăşirii". Rod bogat nu-i lucru mare — Să intre mai întîi Smeu, şi lionară, iar ziua-muncă a atins
H Adunarea a avut loc şi autorul n-a uitat Poţi lua cind vrei p-ormă...
H să-şi însemne pârer.le. : Vin’ la noi in colectivă — Da’ ce-ai cu Smeu, că nu cea mai mare valoare a sa.
H „Sala căminului a fost ticsită. Cei mai muilţi Şi-ai să iei. Destul de des poate fi auzită,
H au fost întovărăşiţi. Să-i ii văzut cum le mai i-oi fi geamăn ? în difuzor, vocea străbătută de
U alergau condeiele. Ce mai, ca la şcoală. Am Ion al lui nea Niţă ca şi alţii ca el astăzi — Nu, dar e om cu judecată, emoţie a crainicului care anunţă:
H tras cu coada ochiului pe una din hîrtii. Scria : sînt în colectivă şi s-or fi supărat atunci ori şi ştie el ce face. — „Dragi ascultători, dăm ci
s „Dacă toată comuna ar fi fost colectivizată nu, astăzi sînt bucuroşi.
!| am fi obţinut peste 150.000 tone de cereale. — Dar noi ăştialalţi care tire numelor noilor înscrişi în
H Cu producţia de sfeclă obţinută s-ar fi îndes- în 12 zile cinci adunări generale sîntem în gospodărie — i-am gospodăria agricolă colectivă. In
g tulat cu zahăr întreg raionul Calafat". A prins, întors-o eu — om fi mai puţin ultimele zile au prezentat cereri
g cum s-ar zice esenţialul. Acum ne vine nouă Colectiviştii s-au văzut nevoiţi să ţină, una
=§ rîndul să le desluşim pe îndelete" după alta, cinci adunări generale, lată de c e : înţelepţi ca el ? tovarăşii Chiriţă Miştode, Gheor
g Cine să fi fost autorul rîndurilor? Constan- la 30 noiembrie au trebuit să discute Şi atunci ce credeţi, măi fra ghe Smeu şi Anghel Drăgan, Ion
= tin Dinuţ, secretarul organizaţiei de bază, care 11 cereri de primire în colectivă; la nu ţilor, că-mi vine în gînd ? L-am Gheneralu, Dumitru Cotună şi
g în citeva zile a atras în gospodărie 20 de fami- mai trei zile alte 16 familii cereau să lj poftit la mine acasă şi i-am ară mulţi, foarte mulţi alţii".
= Iii? Tudor Mateescu care a adus 25 de familii, se discute şi lor cererile. După numai două tat cu deamănuntul ăi trei porci, „Agitatorul nostru nr. I sînt
H ori poate Gheorghe Tortolea care primeşte acum zile 35 de întovărăşiţi zoreau conducerea gos
g mulţumiri din partea a 30 de familii care i-au podăriei să nu mai amine şi să le discute ce pe care-i ştiţi şi voi, vaca, 90 de rezultatele în producţie ale gospo
II ascultat îndemnul. Se vede treaba că autorul rerile. După ce au fost primiţi, proaspeţii co păsări pe bătătură şi magazia dăriei colective", — susţin co
g vrea să rămînă anonim. Ne vom permite să lectivişti au devenit ei înşişi agitatori. Prodan plină doldora cu bucate şi banii lectiviştii din Dragalina, 'şi pe
H spunem că după părerea noastră este totuşi -Constantin, brigadier în întovărăşire, s-a în puşi la C.E.G. Tu ai aşa ceva ? bună dreptate.
g tovarăşul Dinuţ. Modestia de care dă dovadă scris cu întreaga brigadă de 23 de oameni. Tot V. TOSO
H este calitatea cea mai de preţ a omului care, cu ei a pornit apoi în circumscripţia în care — l-am întrebat. Nu zicea ni
g muncind cu sîrg, nu face caz de munca lui. este deputat pentru lămuri
rea altora. La gazeta de pe
| Brigada în acţiune rete s-au afişat, după fieca
re adunare, listele cu cei în
g Dacă o întrebi pe tovarăşa Eugenia Cis- scrişi. Şi iată că tovarăşii
g maru, directoarea căminului cultural, care din conducerea gospodăriei
= s-au înscris primii în gospodăria colectivă, are au trebuit să convoace din
J să răspundă : membrii brigăzii artistice de a- nou adunarea generală, la
H gitaţie au fost primii care s-au înscris în gos-
g podăria colectivă. Şi din modestie o să treacă data de 9 decembrie, pentru
g sub tăcere faptul că ea însăşi, înţelegînd da- a discuta cererile de primi
f§ toria sa de dascăl şi agitator, şi-a îndemnat re ale altor 127 de familii.
g părinţii să intre în colectivă, după cum în- La cea de a cincea adu
g văţatoni Constantin şi Eugenia Seulean gă- nare generală s-a întîmplat
g sesc că este îintrutotul firesc că părinţii lor şi cam acelaşi lucru. Oamenii
g alţi ţărani muncitori de pe uliţă au devenit
g colectivişti la îndemnul lor. Aşa sint cei din nu voiau nici în ruptul capu
g brigada. După ce şi-au făcut datoria ei înşişi, lui să mai fie amînaţi. Erau
g se ocupă de alţii şi programul lor s-a- axat în doar 99 de familii. Şi din
g general pe îndemnul spre o viaţă mai bună, nou s-au strîns colectiviştii
g gospodăria colectivă.
g Mulţi colectivişti şi întovărăşiţi din sat, mun- pentru a discuta ultimele
g cind în comun, au avut numai de cîştigat. A- cereri de intrare în gospo
g. ceasta se poate vedea şi din mulţimea de case dărie.
m noi construite în ultimii ani. Putea brigada să Astăzi, după o activitate
g treacă cuvederea aşa ceva? Se înţelege că nu.
g In program, ei arată : susţinută de către agitatori,
activişti culturali îndrumaţi
| Uite ici o casă nouă! de comunişti, comuna Basa
M Uite colo încă douăf rabi este tn întregime colec
g Şi colea un şir de case
j Toate-s mindre şi frumoase tivizată. ia staţia de radioficare din comuna Dragalina, regiunea Bucureşti brigada
g artistică de agitaţie a colectiviştilor, felicită pe noii înscrişi tn gospodăria colectivă
* jnmfmnrTWnWnnTOlTmmiTmtTmTnl CL MUNTEANU şi k tnctună ântece