Page 20 - Albina_1959_02

In acesi nou că­
min cultural din
comuna Furculeşti,
regiunea Bucureşti,
se adună adesea
sătenii pentru a se
E=
lumina şi pentru a
căpăta învăţăminte sr
§§ Eroul meu, pe nume Nitâ Stan,
în legătură cu spo­
s Un gospodar vioi şi îndesat,
rirea producţiei a- g E un cojan din miez de bărăgan
gricole. = Şi are caii cei mai buni din sat.
g „Ei mîini îmi sînt şi suflet, şi unealtă.
= Cît m-am trudit să am ce punen ham 1
ş De ce să-i dau la colectiv deolaltă ?
H Mai bine-i vînd şi spun că nu-i mai am*.
Q> H Cumpărătorul a venit spre seară :
— Ei, batem palma ? Bem şi-un aldămaş ?
g
H
Drept martor, la tocmeală, îl chemară
f§ Pe un vecin, Costică Hulubaş.
E5
= :— De ce ţi-i vinzi tocmai acum, vecine ?.-
Hî De altfel... poţi să-ţi vinzi şi casa, dacă...
= — Inchină-o ceaşcă de rachiu mai bine
=§ Ştiu eu ce fac, nu mi trebuie dădacă.
Adjssea la cercul
Pe cînd mîin.!le hră­ agrotehnic din comu­ ^ Zîmbind, cunoscător şi grijuliu,
păreţe ale boitorului nă participă şi colec­ g Cumpărătorul cată caii-n gură ;
Cantacuzino se întin­ tivişti, deşi ei au cer^ g Şi, înghiţind o duşcă de rachiu,
deau ca o caracatiţă cui lor în cadrul gos­ g Ieşi cu unul glonţ din bătătură.
peste 2.000 de hec­ podăriei. Prezenţa lor
tare, ţăranul necăjit este folosită cu iscu­ g
din Filipeşti-Tîrg era sinţă de lector. Ast­ g Dînd satului întreg în goană roată
obligat să cultive pe peticul lui de pă­ afle nimeni. Eu v-am spus-o numai fel, nu de mult, profesoara Cr.’s- g Veni cu murgul ager numai spume ;
mânt (dacă-1 avea) numai porumb. Griul dumneavoastră şi vă rog să păstraţi se­ tescu l-a rugat pe colrrctivistul Con­ §§ Se întrebă, mirată, lumea toată :
ţi celelalte culturi erau rezervate boie­ cretul. E dorinţa luj moş Andrei. stantin Pelmuş să arate ce îngrăşă­ g —- îşi vinde Niţă caii ? Cum anume ?
rului. Mureau oamenii de foame şi de minte se folosesc pe ogoarele gospo­
pelagră pe pămîntul roditor ăl acestui De la punct la cerc dăriei. După aceea, colectivistul Ion fi­ B îi
bogat bazin legumicol. n a le a împărtăşit ţăranilor muncitori
Ştefania Cristescu, lectoră la pune-' Îs A doua zi, trezit din tulburare,
Transformările petrecute în anii de­ cunoştinţele sale în legătură cu produ­ !| Eroul meu cercă să-şi amintească :
mocraţiei populare în ţara noastră, în­ tul de convorbiri din circumscrip­ cerea îngrăşămintelor verzi.
ţia nr. 9, este profesoară dp> ştiinţe na­
fiinţarea la Filipeşti a unei gospodării turale. Aşa se explică şi competenţa După terminarea cursului, Elena Băr-
colective şi a unei întovărăşiri i a ridi­ cu care poartă discuţii pe teme agro­ b'ulescu s-a apropiat de profesoară.
cat pe oameni la viaţă. Ei au rupt ve­ — Frumos au vorbit şi Rolmuş şi E-
chile tipare ale unui mod înapoiat da zootehnice. Aici, la punctul de convor­ nache. Deh, la gospodărie parcă e mai
biri. aflat în casa unui cetăţean, s-au
a munci pămîntul. mult spor.
adunat adeseori vecinii şi au discutat
Imj spunea un bătrîn colectivist: „De despre folosirea îngrăşămintelor chimi­ — Atunci vino şi dumneata !
la Ploeşti Ia Oradea poţi merge cu că­ ce şi organice, despre îngrijirea cultu­ Elena se întoarse spre cel care vor­
ruţa, dar dacă vrei să ajungi mai repe­ rilor în timpul iernii, despre răsadniţe bise. Era Pelmuş.
de iei avionul. Aşa e şi cu pămîntul. calde. — Ce te bagi în vorbă ! — făcu ea
II poţi lucra cum ai moştenit din bu­ Intr-o seară, Ioniţă Constantin a îintre- pe supărata. Şi după o pauză continuă :
nici. Dar de vrei rod bogat, aplică me­ bat-o p e . profesoară ce îngrăşăminte „Află că am colea, în buzunar, cererea
tode noi. învaţă arta de a munci pă- chimice ar putea să dea la trifoi şi gata semnată. Ştiu eu ce trebuie să
mîntul“. fac*.
lucernă. Haralambie Apetroaie s-a in­
Această artă, ţăranii muncitori din teresat. cum se îngraşă pămîntul. Nu numai Elena Bărbulescu ştie ce
Filipeşti nu o deprind pe băncile unei Ştefania Cristescu le-a răspuns şi i-a trebuie să facă, ci şi alţi ţărani mun­
facultăţi, ci în cadrul căminului cultu­ invitat să participe la cercul agroteh­ citori din Filipeşti-Tîrg. In prima lună
ral. nic unde tot dânsa este lector. Acolo a acestui ain peste 20 de familii s au
ei vor putea afla mai multe lucruri fo­ alăturat colectiviştilor pentru că şi-au
Concursul lositoare. dat seama că numai în gospodăria co­
Andrei Oţel — om trecut de şapte Şi nu mică a fost bucuria profesoa­ lectivă există toate condiţiile pentru a g — Ce-a zis cumpărătorul la plecare ? "
face din munca pămîntului o adevărată
decenii — a slugărit pe vremuri la bo­ rei, cînd la prima lecţie, a cercului a- artă, §§ „La cai ia seama... vezi să nu slăbească 1*
ierul Cantacuzino. Acum şi-a înălţat agrotehnic a văzut în sală pe Harar
fruntea şi se numără printre colectiviş­ lambie şi pe Ioniţă. A. CROITORU
tii fruntaşi. Are 330 de zile-muncă. „înti­ H Privind pe masâ-arvuna stînd grâmadt_
Un gind sfredelitor îi încolţi :
!!
nereşte moşul”, — spun oamenii despre H Azi încă mai sînt caii în ogradă,
el, văzîndu-j hărnicia în muncă şi inte­
resul cu care participă la manifestările g Dar peste-o săptămînă vor mai fi ?
culturale.
într una din serile de decembrie a a- g „.S-a desfrunzit din calendar o foaie,
vut loc, la căminul cultural, al doilea g Ca frunza-n vîntul toamnei tremurând.
concurs pe teme agricole. Nimeni nu |j E fum de „Mărăşească" in odaie...
s-a mirat văalndu 1 pe Andrei Oţel pe g Cumpărătorul va veni-n curînd.
scenă, alături de intovărăşiţii Aurică
Nica, Elena Iacob, Elena Pacuci. de fi­
ţăranul individual Vasile Ionaşcu şi de
ceilalţi participanţi la concurs. ii Vecinul, Hulubaş, iar i-a vorbit :
g — Ei, Niţă, ce mai zici ? Păcat de tine,
Examinatorul Gheorghe Motoc, direc­
g Om gospodar, şi bun, şi liniştit,
tor al şcolii profesionale de mecanici g Să dai tu astăzi cinstea pe jaşine 1
agricoli, a pus o seamă de întrebări
dintre cane spicuim : care sînt factorii
g Ţi-a arătat partidul calea bună,
de vegetaţie necesari dezvoltării plan­
M Şl s-o urmezi şi tu, te-a sfătuit,
telor agricole şi ce legătură există între g Ţi-a spus de rodul muncii împreună,
ei? Cum poate omul să-i îmbunătăţeas­ g Dar ca să intri, oare, te-a silit ?
că? Ce se înţelege prin germinaţia se­
minţelor ? I 111
Participanţii au dat pe rind răspunsul g Eroul meu, de vorbă stînd cu sine,
rile, completîndu-se unul pe altul. Ast­ g De gînduri şi-ntrebări e frămintat :
fel, scopul concursului a fost atins. Pe g — Oare şi-a dat el cinstea pe ruşine,
g Aşa cum Hulubaş i-a arătat ?
de o parte verificarea cunoştinţelor ţă-
ralnilor care au participat, iar pe de altă
parte cei aflaţi în sală au putut afla g Dacă i astfel, atunci ruşinea asta
g De pe obraz, din suflet, cum s-o speli ?
lucruri noi în legătură cu agrotehnica
g Cum îl privesc copiii şi nevasta ?
ftnaintată.
g Ce-o să gîndecrscă obştea despre el ?
La sfîrşit, s-a anunţat că viitorul con­
curs va avea ca temă legumicultura, iar
|§ Ieşea ades cu biciu-n mîini în lume
bibliotecara Maricica Ionescu a indicat
g Şi straşnic cu căluţii se mîndrea ;
bibliografia. H Plesnea de sănătate, făcea glume
Nu au trecut decît cîteva zile şi din g Şi, doamne, cit de bine se simţea 1
rafturile bibliotecii au dispărut toate e-
xemplarele privind cultura legumelor. §§ Pe drum, acuma, două muieruşte
Ele se găsesc însă înscrise în fişele u- g Cu ochii sfredelindu-l, prind a-i spune :
iior cititori ca Gheorghe Adam, .Vasile g — Ce mîi cu biciul ăsta, nene, muşte ?
g Cînd n-o să mai ai cai şi eie s bune.
Dumitru etc.
Şi acum, o mărturisire deşi am pro­
mis să tac. Andrei Oţel Se pregăteşte g Ce greu indurâ-asemenea sudalmă
pentru viitorul concurs, dar nu vrea să %La colţul roşu al gospodăriei colective „Steagul Roşu“ din Salonta, regiunea g Cînd simte că i luat aşa, în pleaznâ;
Oradea, un grup de tineri colectivişti discută nuvela „Desfăşurarea" de Marin
?reda