Page 21 - Albina_1959_02
P. 21
i
U P i U L U L L J . U U U L t i
E A -.-»— 2 „Ehei!... dacă intram de la-nceput!“
n-or da să-şi poată trage-o palmă,
mîntări să scape şi de caznă. Pe înserat, la casa lui Ion Prefac din 5 care şi vreo 7 cai. Cum au muncit co gospodăria îşi propune să scoată chiar
C. A. Rosetti, pe poarta căruia este o lectiviştii şi cum au scos în anul acela in condiţii de secetă peste 2.090 kg. de
firmă : „Casa de cetit Nr. 7“, oamenii, numai 1.125 kg. de porumb la hectar, în po-umb la hectar...
IV.
15—20 la număr, încep să se adune fără tocmai ca şi Costică Munteanu, întocma: Aşa a fost în prima seară cînd Anica
nici o chemare dinainte. Le-a intrat aşa ca şi Niculae Movileanu, întocmai ca şi Munteanu şi cu bărbatul ei Costică luau
ii căzut din calendar o ioaie, Lazăr Costică, ţărani muncitori, membri
nza toamnei veştedă din ram ; în obicei să vină şi să-şi petreacă la Pre ai cercului de citit Nr. 7 şi care nu se parte la cercul de citit Nr. 7 din C. A.
meu se plimbă prin odaie fac două-trei ceasuri. înscriseseră încă în gospodărie. Rosetti. De-atuhci ci au ascultat multe lu
Era o vreme, pînă mai acum vreun an,
d răscrucea satului prin geam. cruri interesante. In afară de schiţele, po
cînd nu veneau la cercul de citit. Dacă se — După un an, vorbi mai departe pre vestirile şi poeziile care vorbesc despre
adunau cîţiva şi atuncia după multe che şedintele gospodăriei, lucrurile s-au viaţa nouă a satului nostru de astăzi, la
omenii pe drum cu cai, cu care, mări ale responsabilei cercului de citit, Va- schimbat. La gospodărie am organizat un cerc se vorbea şi despre unele probleme
i e de dînsul, de ei tcţi ; silica Prefac, şi ale directoarei căminului curs agrozootehnic, care a fost de mull strîns legate de viaţa colectivei, despre
!! cultural. Mai cu seamă Anica Munteanu, folos, ajutîndu-i pe colectivişti să scoată munca în gospodăria colectivă.
nevasta lui Costică Munteanu, o primea recolte mari. In urma acestor realizări, Aici, la cercul de citit, soţii Munteanu
pe directoarea căminului tare înnegurată. au făcut cereri să intre alături de noi au auzit şi învăţat o sumedenie de mij
— Mai lasă-mă tovarăşă Dobre. Nu-mi încă vreo sută douăzeci de familii. Supra- loace pentru combaterea bolilor la ani
văd capul de treburi şi dumneata te ţii faţa a crescut la 480 de hectare. Am pre male şi pasări, despre tratarea seminţelor,
scai să merg la cercul de citit. Ce-mi dă gătit sămtnţă de soi, am dat îngrăşăminte despre arătura adîncă şi importanţa ei eic.
la cerc? Varză? Cartofi? Batîr m-aleg cu cum nu s-au dat pe la noi de cînd îi lu In toamna anului 1957, Anica Munteanu
vreo dublă de porumb ? mea, praşilele au fost făcute la timp şi şi cu bărbatu-său Costică, au intrat în
Dobre Prefira, directoarea căminului nu de mîntuială. Aveam braţe de muncă gospodăria agricolă colectivă şi au prins
cultural, clătina din cap şi nu se minia. şi puteam acoperi şi nevoile orezăriei, şi să muncească în echipe cu convingerea că
O ştia pe Anica Munteanu ca şi pe băr- ale grădinei de legume, şi la cîmp la grîu fac singurul lucru înţelept din toată viaţa
batu-său Costică, oameni cu multe nevoi. şi floarea soarelui. Cît ai scos anul ăsta lor de încercări şi zbateri să iasă din ne
Totuşi hotărîrea organizaţiei de partid era la porumb, tovarăşe Munteanu ? cazuri.
hotărîre şi ea ca membră în comitetul co Luat prin surprindere, Costică Muntea După un an, pe lîngă celelalte multe,
munal de partid trebuia să facă totul pen nu îngăimă abia auzit: în C. A. Rosetti a prins 6ă se înalţe încă
tru a-i atrage 6pre cercul de citit. La — O mie şi ceva. O mie o sută. Dar a o casă arătoasă. Casa lor. A lui Costică
cercurile de citit trebuiau să fie înscrişi fost secetă 1 şi Anica Munteanu.
toţi locuitorii comunei. După ce va fi ter — Gospodăria ştii cît a 6Cos ? Astăzi, aceşti oameni iau cuvîntul la
minat căminul, munca culturală avea să — M m ! dă 1 Parcă mai mult... se feri cercul de citit nr. 7 şi nu-şi încep nici
se desfăşoare mai lesne. Pînă atunci însă Munteanu să dea un răspuns ca lumea, odată vorbirea fără să spună cu năduf :
întreaga activitate culturală în C. A. Ro- deşi — întocmai ca întreg satul — ştia — Ehei I Dacă aveam minte şi intram
sporind familia cea mare, setti trebuie să o ducă prin cercurile de cît porumb au scos colectiviştii. mai demult 1 Unde-am fi acum !
3tie- tă-n lume ca un hoţ. citit, 7 la număr. — Ia spune tu, Năstase, că eşti doai
O lua din nou pe Anica Munteanu cu fruntaş în gospodărie 1 GHEORGHE FLORESCU
binişorul. Ion Năstase tuşi să-şi dreagă glasul.
ui ce furat-a intr-ascuns POST SCRIPTUM. La 15 ianuarie
nul lui, din bunul tuturor; — Ai dreptate Anică 1 Cercul de citit Avea de dat, pesemne, veşti deosebite.
? li cere cugetul răspuns nu-i cooperativă. Dar acolo capeţi o hra — 1.900 la hectar. Pe alocuri chiar peste 1959, ultimii cinci membri ai cercului de
citit Nr. 7 şi-au făcut cereri să fie primiţi
judecător necruţător 1 nă mai bună decît varza şi cartofii: capeţi 2.000.
învăţătură şi minte, Anică 1 Capeţi sfa — Bine, dar la noi n-a fost secetă — în gospodăria colectivă. După propriile
turi cum se munceşte ca să realizezi mai a intervenit un colectivist — pe noi ne-a mărturii ale lui Gh. Mirică, Dumitru La
V multe bucate 1 ocolit. zăr, Crăciun Prefac, Ion Dumitru şi Gri-
Azi aşa, mîine aşa, pînă ce într-o bună Oamenii rîseră. Pe urmă, preşedintele gore Ciupic, pe toţi i-a convins şi însu
căzut din calendar o foaie... zi, Anica luîndu-şi de mînă bărbatul, 6-au îşi reluă vorbirea. Aminti despre echipa fleţirea cu care vorbeşte la cerc despre
să stau bănuţii tot grămadă. înfăţişat acasă la Prefac. în care muncea Ion Năstase şi fiu-său Ni- gospodăria colectivă, Anica Munteanu,
vor lămine-aci n odaie, Aici maî erau de faţă Gheorghe Sa- colae, despre porumbul hibrid, despre aceeaşi care pe vremuri se ferea să vină
iii se vor duce din ogradă. munca S.M.T. Pe urmă vesti că la anul. la cercul de citit.
moila. Ion Năstase, Eugenia Ilie, cu băr-
batu-său Tiţă, Constantin Popa, preşedin
a s-a ţinut aseară scai tele pe vremea aceea a gospodăriei colec
juieli sâ-i deie cîţiva lei ; tive din C. A. Rosetti şi încă vreo 5-6 oa
ide ? Aştia-s banii de pe cai. meni.
ating de ei 1 Nu sînt ai mei 1 Vasilica Prefac, responsabila cercului,
citea dintr-o carte, în care era vorbe
pare-se despre un sat şi despre felul în
î ori pun mina să-l înnumăr
'irige, foşnetu-nfioară ; care oamenii se hotărîseră să înfiinţeze c
gospodărie colectivă şi cum a fost la în
mă ţine cineva de umăr.
m-apasă o piatră grea' de moară. ceputul drumului. 1
După lectură, cei de faţă s-au foit aşe-
zîndu-se mai bine în scaune ori pe laiţe,
Dţi d!n sat cu caii merg, eu cum ? după care preşedintele gospodăriei colec
iul r? Nu-i drept, nu-i omenesc,
tive a luat cuvîntul.
îl s .„3ar nu pot sta în drum. — Şi-acum, după ce aţi ascultat despre
ră cai la drum nu mă pornesc".
alţii, am să vă spun şi eu cum merg tre
burile în gospodăria noastră. Mulţi dintre
VI voi ar vrea să ştie în ce fel se poate
6coate o recoltă de 2.500 kg. porumb la
căzut din calendar o ioaie, hectar şi cum noi, colectiviştii, ne-am ho-
nza toamnei veştedâ-n grădină, tărît să scoatem o asemenea recoltă, o să
cald şi proaspăt în odaie, vă spun cîteva din metodele noastre de
irătorul vine. Poa’ să vină 1 muncă.
Pe urmă a vorbit domol vreo,jumătate
de ceas despre lucruri pe care 6oţii Mun
teanu Ie ştiau: cum-a pornit gospodăria
în 1956 cu numai 17 familii şi cu 50 de Bălrinul Toader Amarandei din Ruginoasa, regiunea Iaşi, unul dintre cei mai
hectare, cu o semănătoare, două prăşitori, buni cititori, a venit la bibliotecă pentru a cere noi broşuri agrotehnice
î Pentru o producţie sporită la hectar
= Pe o , bucată de sticlă roşie, prinsă pe perete îm biroul Avem. Atunci să avem şi ferme de vite corespunzătoare —
g preşedintelui, pot fi citite următoarele versuri : spuneau unii în adunări.
— Ne trece Cibinul pe sub nas, iar grădina noastră ne
g Secret după secret ■dă numai 100 de mii venit, — completau alţii.
g Vom smulge din natură > Dezvoltarea sectorului zootehnic şi grădinăritului pe de
i, omule, arvuna înapoi, = Din mlaştinj din siîncă o parteţ sporirea producţiei pe fiecare hectar pe de altă
vie-n suflet liniştea la loc. g Vom iace arătură, parte. Iată veriga principală de care colectiviştii din Cris
i şi-o dublă n plus de păpuşoi, tian au apucat zdravăn.
deca de rachiu pun la mijloc. g Aceste versuri au devenit lozinca principală a întregii
g activităţi a colectiviştilor din Cristianul Sibiului, De trei ani colectiviştii din Cristian sînt fruntaşi pe raion-
g — Lumea e plină de taine — spunea secretarul de partid, De trei ani drapelul roşu de mătase stă alături de viersurile
ără cai, ca omul fără mîni. g tovarăşul Gheorgerică. Deschizi bine ochii, le vezi. Şi dacă amintite la început. Numărul colectiviştilor este mai mare.
r fi rău să mi afli bucuria : Suprafaţa de teren de asemenea. Pe cap de familie însă supra
i sînt toţi din sat pe ei stăpîni, = mai ddschizi şi o carte, două, înveţi să le şi desluşeşti, faţa este cam tot două hectare. Veniturile insă au crescut
g
Asta-i. Să înveţi să le desluşeşti. Tainele nu se descoperă
au voi fi pe toată herghelia. de două şi de trei ori.
g de oameni ajunşi cu învăţătura pînă la genunchiul broaştei.
Să luăm, de pildă, grădina. Dacă în anul 1956 s a obţinut
un venit de 100.000 lei, în anul 1957 venitul a crescut la
★ 1 Veriga principala peste 270-000, pentru ca în toamna anului trecut bilan
ţul să arate un venit de 700.000, adică peste jumătate
rrerea din inima lui scrisă, = Colectiviştii din Cristian nu se pot lăuda cu pămînt prea din venitul total bănesc al gospodăriei.
intea sus, cu caii într-un pas, g mult. Cam două hectare de familie. In condiţii obişnuite Dacă în anul 1957 venitul mediu pe hectar de grădină
a intrat pe poarta larg deschisă, g două hectare de familie înseamnă strictul necesar pentru era de 12.930 lei, în anul 1958 venitul mediu la acelaşi hec
u-i spuse cu căldură-n glas : g viaţă. Condiţii obişnuite înseamnă însă resemnare, practică tar s-a ridicat la peste 23.360 lei, adică aproape dublu.
g învechită.
Iată numai unele din rezultatele obţinute datorită unei
g Există şi alte condiţii ? Răspunsul l-au căpătat oamenii la
t om de omenie ai rămas 1 munci culturale al cărui conţinut a fost strîns legat de
fj§ cursurile agrozootehnice prin conferinţele ţţnute la căminul
g cultural, însoţite de diafilme, din cuvîntul agitatorilor care preocupările de producţie ale colectiviştilor !
PETRE POPA = le prezentau experienţa altor gospodării cu aşezare asemă-
CL. MUNTEANU
g nătoare.
!li= — Avem aproape 200 hectare de fineţe şi păşuni naturale?
