Page 23 - Albina_1959_02

Despre problema încheierii
tratatului de pace cu Germania

Veselie şi multă, foarte multă gresivie pîrîie din toate înche­ de guvernul de la Bonn ? Si.
voie bună. Aşa cum este seara ieturile, ca o şandrama. Septe. gur că nu. Aşa se face că pre­
la mai toate şezătorile. Vorbe­ nalul, grandiosul plan de dez­ mierul britanic Macrnillan, po­
le de duh zboară ca săgeţile voltare paşnică al Uniunii So­ trivit dorinţei arzătoare a cercu­
nevăzute dintr-o parte în alta. vietice, creşterea vertiginoasă a rilor politice şi a maselor din
— Măi oameni buni, — spuse puterii economice a tuturor ţă­ tara sa, a acceptat oferta ce i-a
deodată cineva — iaca moş rilor socialiste, acţiunile între­ fost făcută de Uniunea Sovie­
Vişan. gului lagăr socialist pe plan tică de a vizita această tară.
— Zău? Unde? — răspunde extern în vederea slăbirii încor­ Dar să revenim la călătoria
un cor de voci. dării internaţionale dovedesc domnului Dulles.
— Dă coltul dinspre căminul că ţările noastre nu vor război.
Poposind in Europa, domnul
cultural. Şi acum, să revenim la co­ Dulles avea de gînd, pe de o
— Bună seară la gazdă şi lindul lui Dulles prin Europa
vouă la t » t i1 — se adresă moş de vest. Cum spuneam, Uniu­ parte să creeze o impresie fal­
Vişan celor de fată. nea Sovietică a făcut toiul pen. să că el ar căuta un ,mod nou"
— Bună, moşule ! Bună. Dar tru a ajunge la o înţelegere în de a aborda problema germa­
de ce aşa tîrziu ? rezolvarea paşnică a problemei nă. Intre noi, fie vorba, el cău­
o
ta un ambalaj
nou pentru
— Iaca, umblai să găsesc o germane. Acum o lună şi ceva
hartă a Germaniei. V-am spus a făcut noi propuneri pentru marfă veche pe care n-o mai
DE Z I U A doar că în astăseară vom dis­ normalizarea situaţiei din Ber­ cumpăra nimeni. Pe de altă
parte, a venit val.vîrtej să cîr-
cuta despre această ţară. Aşa.
lin şi pentru
unui
încheierea
Şi pentru că tovarăşul ziarist tratat de pace cu Germania. pească din nou rupturile ivite
în alianţa puterilor occidentale.
ARMATEI SOVIETICE pe care.l cunoaşteţi, a venit cu Dacă pînă mai ieri diploma­ — Aşaaa ! Va să zică asta
mai spuneau
ţii
occidentului
mine, o să-l rugăm să ne aju­
te din nou. Nu de alta, dar făţiş NU, astăzi lucrurile stau l-a făcut pe Dulles să dea fuga
La 23 februarie poporal sovie­ nîndu-le pe fugă din nordul d u ­ astăseară e vorba de o proble­ cu toiul altfel. Omenirea cin­ pe neaşteptate în Europa — a
exclamat moş Vişan. — Urmă­
tic, $i o dată cu el popoarele nei ţi Coreei. mă pe care trebuie s o înţele­ stită de pretutindeni, a> înţeles rea să-şi pună „aliaţii" la
gem cit mai bine.
că cei care nu doresc o soluţie
celorlalte ţări socialiste şi oame­ Armata sovietică, de a cărei constructivă cu privire la Ger­ punct. Nu cumva s-o ia unul
nii muncii de pretutindeni, săr­ înzestrare, dotare, instruire ţi e- Cei de fată au prins să-şi mania sînt politicienii ameri­ hăis, şi celălalt cea. Şi cum
bătoresc Ziua Armatei Sovietice. ducare se ocupă îndeaproape facă loc pe tăcute în jurul nos­ stau lucrurile ? Oare a reuşit ?
Partidul Comunist al Uniunii tru şj discuţia a pornit. Mai cani şi nicidecum Uniunea So-
Istoria nu a cunoscut pînă a- întîi de la călătoria fulger fă­ — Da’ de unde. Schimburile
eum 41 de ani, — cînd a luat Sovietice ţi Guvernul Sovietic cută în ţările Europei de vest de vederi pe care el le-a avut
fiinţă armata sovietică — o ar­ este dotată ou tot ce-î trebuie de către John Foster Dulles, la Londra, Paris şi Bonn nu
mată atît de devotată poporului pentru a răspunde agresorilor secretarul Departamentului de liTU M S au dus nici măcar la schimbări
muncitor şi atît de glorioasă ca oare ar încerca să atace Uniunea Stat al S.U.A. de formă a poziţiilor occidenta­
vceasta. Sovietică sau ţările socialiste. — De ce atîta grabă pe le. Necăjit de ruşinea pătifă,
Azi ştie oricine că tara oare
An fost oameni oare mult Dulles să se consulte cu aliaţii domnul Dulles, cavalerul rătăci­
timp n-au vrut să creadă in forţa a fost în stare să trimită sateliţi în problema germană ? — a tor, s-a legat netam.nesam de
artificiali atît de mari în jurul
armatei sovietice. Aceasta, pen­ pămîntului ţi in jurul soarelui, luat.o cu întrebările moş Vişan. problema Berlinului occidental.
tru că nu înţelegeau de unde iţi — Ce adică. Anglia, Franţa şi A ajuns pînă acolo să spună
trage ea tăria. dispune ţi de o tehnică de luptă Germania occidentală au jucat că merită oricînd să se rişte
deosebit de puternică, în primul
Cînd cu 41 de ani in urmă nod de rachete balistice inter­ vreodată altfel de cum le-a un război pentru Berlinul occi­
corbii din 14 |in imperialiste continentale, cu mare putere de cîntat unchiul Sam de peste dental. Popoarele însă, sînt cu
împreună cu burghezia şi mo- distrugere, care pot ajunge în ocean ? totul de altă părere. Popoarele
şierimea rusă răsturnate de la orice punct al globului ţi cu care — Ca să răspund complet la vietică, aşa cum vor ei să pre­ vor să trăiască în pace. Şi eie
putere s-au adunat să sfifie in armata sovietică ar putea să întrebare, va trebui să ne în­ zinte lucrurile. Şi cum cu opi­ ştiu bine că între dorinţa cercu­
bucăţi tînăra putere sovietică, la răspundă ori cînd agresorilor. Im. toarcem oleacă înapoi — am nia publică nu te poţi juca rilor agresive de a porni un
chemarea Partidului Comunist, perialiştii ştiu că armata sovieti­ spus eu — De acord ? Buuun. prea mult de-a „uite popa nu e război şi posibilitatea de a-1
poporul a pus mina pe arme, să-şi că veghează pentru ca pacea lu­ După cîte ştiti. deşi au trecut popa" partenerii vest-europeni porni şi cu atît mai mult de a-1
apere ©rînduirea nouă, socialistă. mii să nu fie tulburată. Tocmai aproape 14 ani de la încetarea nu s-aai simtit destul de tari să cîştiga, este o distanţă uriaşă.
Partidul Comunist a creat arma­ de aceea spumegă neputincioşi războiului, nu s-a încheiat nici trîntească uşa tratativelor. Unii — Asta, cam aşa este. A
ta sovietică în condiţii foarte ţi sînt nevoiţi să se abţină de la astăzi tratatul de pace cu Ger­ din ei sînt dispuşi ca măcar spus-o chiar şi tovarăşul
grele. La început nu-i putea asi­ punerea în practică a intenţiilor mania. Cîte propuneri bune * „de ochii lumii" să se aşeze la Hruşciov la Congresul XXI.lea.
gura nici îmbrăcăminte, nici hra­ lor mîrşave de a ataca ţările so­ făcut guvernul Uniunii Sovieti. masa tratativelor pentru rezol­ Eu însă aş vrea să mă dumiresc
nă, nici armament suficient. Dar cialiste. ce în aceşti ani pentru înche­ varea problemei germane. Alţii, bine şi asupra altui lucru. Cum
i a insuflat cea mai puternică Intre muiata sovietică şi arma­ ierea acestui tratat! Dar impe­ tn cap cu Adenauer, nu vor să se face că ei au luat totuşi în
forfă din lume i ideea apărării tele celorlalte ţări socialiste este rialiştii au făcut ei ce-au făcut audă nici în ruptul capului de discuţie posibilitatea unei con­
erînduirii noi, socialiste. Partidul o strînsă frăţie de arme. Milita­ o schimbare a poziţiei, fie ea ferinţe la nivelul miniştrilor de
a fost şi este conducătorul şi or­ rii armatei noastre populare în­ şi... chiar formală. externe ? Ce urmăresc cu asta ?
ganizatorul armatei sovietice şi vaţă din experienţa armatei so­ — Şi au reuşit să pună în­ — Va să zică între ei există — Ei vezi, moş Vişane, aici
a tuturor măsurilor legate de vietice ţi dezvoltă permanent totdeauna bete în roate. neînţelegeri serioase ? e tot clenciul. Ei nu vor altce­
problemele militare, ale întăririi legăturile de colaborare în inte­ — Aşa e, moşule, cum zici. — Da, şi am să dau cîteva va decît să arunce praf în ochii
:i apărării statului sovietic. resul apărării cauzei păcii Şi so­ Lor nu le convine de loc să se exemple. Guvernul lui Adenauer lumii. Cine s-ar lăsa amăgit de
In cei 41 de ani de existentă cialismului. şi cel francez, se spune că se panglicăria lor, ar crede că po-
armata sovietică a străbătut un Cu ocazia Zilei Armatei So­ limpezească apele cu Germania. înţeleg binişor. Şi se înţeleg ticienii occidentali ar dori, chi­
drum glorios. I-o bătut pe inter- vietice, oamenii muncii din pa­ Ar însemna să piardă în Euro­ aşa, pentru că Franţa de astăzi, purile, să folosească perspecti­
venţionişti şi a nimicit contrare­ pa unul din cele mai impor­ adusă de guvernanţii ei la sa­ va tratativelor ca să ajungă la
voluţia, a răspuns cu promptitu­ tria noastră, ţăranii muncitori, tante focare cu care alimentea. pă de lemn, are mare nevoie de rezolvări rezonabile, dar nu
dine împotriva tuturor atacurilor militarii armatei noastre popu­ ză „războiul rece" fără de care sprijinul marelui capital vest- sînt înţeleşi. In privinţa asta
din afară. Glorioasa Armată So­ lare urează militarilor sovietici german. Cu Anglia lucrurile sînt neîntrecuţi. Dar oricît ar
vietică a zdrobit armata fascistă, noi succese în ridicarea măiestri­ monopoliştii, care trag sforile stau pujin altfel. Englezii văd încerca ei să măsluiască lucru­
ce» mai puternică armată pe ei lor militare, în întărirea pu­ politicii americane, s-ar înăbuşi. bine că Germania Federală du­ rile, adevărul tot iese la Iveală.
care a fost în stare să o pună Or, este clar pentru orice om ce un adevărat război pe piaţa Popoarele lumii au o mare şi
pe picioare imperialismul. In terii de apărare a patriei lor copt la minte că în momentul economică împotriva lor. Deci, deplin îndreptăţită încredere în
Extremul Orient, armata sovieti­ socialiste. j mai pot avea ei ochi buni pen­ politica cinstită şi dornică de
că a zdrobit principalele forţe de fată politica de „război tru angajarea Marei Britanii în pace a ţărilor socialiste, în
ale imperialismului japonez pu- Colonel ION COMAN \ rece" menţinută de cercurile a- complicaţiile europene provocate frunte cu Uniunea Soviet că.
aceste
dependenţa. De aceea,
Ziua internaţională de luptă siva finală împotriva imperia­ popoare privesc cu recunoştinţă
lismului, pentru stabilirea unei
păci trainice in întreaga lume. şi dragoste lagărul socialismu­
Statele socialiste
în frunte
îm potriva colonialism ului cu U.R.S.S., au ajutat şi aju­ lui şi strîng legăturile econo­
mice şi culturale cu tarile so­
tă statele recent eliberate din cialiste, unindu-şi forţele co­
lanţurile colonialismului să-şi
La 21 februarie întreaga o- poare din Africa. Ele luptă cu Popoarele care s-au elibe­ mune pentru înfrîngerea colo­
menire progresistă sărbătore- dîrzanie pentru a se elibera de rat recent de sub jugul co­ dezvolte economia şi cultura, nialismului şi imperialismului,
şte „Ziua internaţională de sub jugul exploatării coloniale, lonialist şi cele, c?r,e mai, sînţ sprijină cu căldură popoarele
coloniale pentru a-şi cuceri in­
luptă împotriva colonialismu­ încă din 1954, poporul algerian apăsate de acest regim odios pentru apărarea păcii.
lui". Cu 11 ani ani (n urmă, luptă cu arma în mînă pentru îşi dau perfect seama cine le
la chemarea Federaţiei Mon­ independenta patriei sale, împo­ sînt prietenii şi cine duşmanii.
diale a Tineretului Democrat, triva unei armate colonialiste Atacarea de către Anglia,
reprezentanţi tineretului ,d*n franceze care se cifrează la pes­ Franţa şi IsraeL a Egiptului tn
tarile Asiei de sud est s-au în­ te o jumătate de milion de sol­ 1956, atacarea şi ocuparea Li­
trunit în oraşul indian Gal- daţi. In Camerun, în Kenya, în banului şi Iordaniei de către
cutta proclamînd această dată Cipru, în Congo şi în: alte tărl imperialiştii americani şl en­
ca zi internaţională a solidari­ coloniale populaţia luptă cu e- glezi în 1958, exploatarea crîn-
tăţii cu popoarele coloniale şi rotsm împotriva colonialiştilor. cenă a popoarelor coloniale şi
dependente, zi în care sînt tre­ Popoarele Asiei şi Africii dependente arată clar că sta­
cute în revistă succesele luptei sînt strîns unite' în acţiunea de tele imperialiste sînt duşmanii
împotriva sistemului colonial a1 înfrîngere definitivă a regimu­ de moarte ai acestor popoare.
imperialismului. lui colonialist pe care-1 prac­ Recent, ziarul indian „Delhi Ti­
După cel de-al doilea război tică S.U.A., Anglia, Franţa -şi mes" a publicat o ştire în care
mondial, lupta popoarelor colo­ alte tărl colonialiste. Conferin­ dezvăluie planurile unei noi a-
niale şi dependente a tuat un ţa de la Bandung (Indonezia): gresiuni colonialiste îndreptate
nemaicunoscut avînt. In aceşti care a reunit în 1955 pe tepre- împotriva statelor independente
ani, ţări a căror popu­ zentantii ţărilor efro-asitice a din Orientul apropiat şi mij­
laţie se ridică la peste un mi­ dat acestor state o linie poli­ lociu. Popoarele afro-asiatice
liard de oameni au scuturat tică comună care constă în se unesc însă tot mai strîns în
jugul colonialist, căpătîndu-şi lupta pentru înfrîngerea impe­ lupta împotriva imperialismulit1
independenţa. rialismului şi apărarea activă colonialist. La 13 februarie, la
In sistemul colonialist al im­ a păcii, colaborarea între aceste Cairo, a fost creată „Organiza­
perialismului mai există totuşi ţări, cucerirea* independentei e- ţia permanentă de solidaritate
şi astăzi, peste 170.000.000 de conomice, colaborarea cu ţările a ţărilor din Asia şi Africa",
oameni, în majoritatea lor po­ socialiste. care cheamă popoarele la ofen­