Page 25 - Albina_1959_02
P. 25
r ~ 1
Anul 62 Miercuri
25 februarie 1959
Seria ll-a
8 p a g i n i
Nr. 583 15 bani
REVISTA SAPTAMiNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
P R IM A V A R A SE A P R O P IE !
Regiunea TimL Pe lingă aceste
•*. .. t.f, t* H.- "•n.
şoara merge cu ■ forme de activitate,
paşi siguri şi re ■■ •< - f ■ ;.r propaganda prin
pezi către colecti i r t*‘ Pstşfr £??,■* i'&r- M ■i cîntece, versuri şi
vizarea deplină. teatru, datorită re
Printre cele cinci ' • pertoriului adecvat,
raioane colectiviza * - « ' • ♦ . ' a m i ^ a contribuit şi ea
te în ultima vre la grăbirea colecti
me se numără si raionul nostru, raio făcut lecturi şi s-a purtat discuţii pe dioului regional, iar pentru ţărănimea vizării satelor noastre. In acest sens
nul Timişoara. teme legate de metodele înaintate fo întovărăşită din Chiroda, faptul că un ajutor substanţial l-a dat casa de
La reuşita acestui important act o losite în G.A.C., s au făcut standuri 90 la sută din casele locuitorilor au cultură raională prin deplasarea în 18
mare contribuţie a avut-o munca poli de cărţi şi s-au recomandat cărţi cu difuzoare ce sînt legate de oraşul T i localităţi a brigăzii artistice de agitaţie
tică şi culturală de masă. De exemplu conţinut agrotehnic, s-au făcut colpor mişoara, a constituit un sprijin real care a reuşit de fiecare dată ca textul
căminele culturale şi-au axat întreaga taje şi s-au difuzat cărţi agrotehnice şi deoarece într-un timp scurt, întreaga să fie îmbunătăţit şi actualizat cu date
lor activitate pentru a convinge şi a. cu ajutorul elevilor. comună a intrat în gospodăria agrioolă concrete din comunele respective
trage ţăranii muncitori pe calea trans Afară de aceasta, bibliotecile cămi colectivă. (Chevereş, Ut vin, Bragşina, Sînmihaiul
formării socialiste a agriculturii. nelor culturale au organizat şi ţinut In acelaşi timp panourile şi gazetele Romin etc.).
Astfel, s-a intensificat propaganda diferite recenzii ale cărţilor : Mitrea de perete şi cetăţeneşti, prin articole Rezultate bune au obţinut şi brigă
prin conferinţe la căminele culturale Cocor, Florile pămîntului, Desculţ, publicate, au informat ţărănimea mun zile artistice de agitaţie din Sag, la-
şi alte forme de propagandă : jurnale Secerişul, Pămînt desţelenit etc. citoare despre avantajele muncii în nova, Icloda, Remetea Mare etc.
vorbite, brigăzi ştiinţifice etc. Majori gospodăria agricolă colectivă. Buni
tatea conferinţelor au avut un caracter Audiţiile colective de radio, orga agitatori în rîndul ţărănimii mun Nu putem trece cu vederea nici
agrar, popularizîndu-se succesele obţi nizate de către căminul cultural din citoare au fost expoziţia raională influenţa pe care a avut-o textul bri
nute de colectiviştii din gospodăriile Sag, Satchinez, Diniaş, Sînmihaiul Ro- şi fotogazeta întocmită şi redactată de găzii artistice de agitaţie din comuna
mîn şi altele, au contribuit şi ele
la
fruntaşe şi milionare. Amintim o parte către comitetul raional de partid cu Sacoşul Turcesc, care încă din timpul
din aceste conferinţe: „Din experien munca de lămurire, prin informări aspecte din sectorul socialist al verii a dus o susţinută muncă pentru
ţa G.A.C. „8 Martie" din Biied“, „A- politice şi ştiri agrioole de la ora colectivizarea comunei.
rătura adîncă de toamnă contribuie la satelor, ora transmisiei locale a stu agriculturii. Tot atît de mult au contribuit şi e-
obţinerea recoltelor bogate", „Spori cbipele de teatru ale căminelor cultu
rea cointeresării colectiviştilor în ri. ralo care prin repertoriul lor variat,
dicarea producţiei agricole", „Căile legat de problema transformării socia
sporirii veniturilor băneşti în G.A.C.- liste a agriculturii, şi în special piesele
de
„Bucuroşi
„Răfuiala",
oaspeţi",
filme, iar altele ca aceea intitulată „Din ^pămintali unite „Tîrgul inimilor" etc. au contribuit la
şi altele. O parte din aceste conferin
„Nunta Ioanei", „Nu sîntem singuri",
ţe au fost însoţite de proiecţii cu dia-
experienţa G.A.C. „8 Martie" din convingerea ţăranilor muncitori din co
Biled", au fost însoţite de o fotogazetă munele Sag, Chevereşul Mare, Parta,
şi ilustraţii cu diferite aspecte din gos RICHARD BRECKNER Utvuv Sînmihaiul Romîn, Urseni, Sat-
podărie, precum şi de alte materiale poet de limbă germană din R.P.R. cliinez, Becicherecul Mic, Nădăş, Ot-
instructive. veşti, Dragsina etc., de a intra în gos
Afară de aceasta în multe din că Hotarele de altădată S-a liberat de-o qrea povară, podăriile colective.
acum cu toatele-s arate a vechei sfîşieri, pămîntui —
minele culturale ca cele din Satchi- Cele 28 de schimburi de ex
nez, Sag, Chevereşul Mare şi altele, cu şi rlde glia sem ănată nu auziţi. în prim ăvară, perienţă organizate între cele mai bune
ocazia repetiţiilor diferitelor formaţii doar in tarlale lungi şi late. ce-nălţător îi este ciulul ? echipe artistice ale căminelor culturale
artistice, s.a făcut citirea presei în co din raion au contribuit şi ele la colec
lectiv şi în special s-au discutat arti Cit poate ochiul c a să vadă Va li acum destulă pine tivizarea agriculturii raionului.
cole legate de colectivizarea agricul e bogăţie de culoare : pentru copiii întregii ţări Bune rezultate în această direcţie
turii. ce azi întind mini mici spre
întinsul tot e numai roadă mine, au obţinut echipele artistice ale că
La fel, un ajutor preţios operei de minelor culturale din Satchinez, Sin-1
transformare socialistă a agriculturii şi cintec, şi avlnt, şi soare... spre fructe rumene, rotunde... martinul Sîrbesc, Parts, Sag etc. pro-
l-a adus şi munca cu cartea. Majori
Şi-n vrem ea limpede şl calm ă cum şi brigada artistică de agitaţie C-
tatea bibliotecilor săteşti şi a cămine m u n can comun ni-e sărbătoare
lor culturale au organizat diferite ac. şi aspra băfătură-n palm ă casei de cultură raională.
ţiuni cu cartea. In comunele Beşenova au-i bătătură, ci e floare.
Nouă, Orţişoara, Biled, Satchinez, Sag, CONSTANTIN POPOVICIU,.
Urseni şi altele s-au înfiinţat biblioteci Ia romlneşte de (. V. SPOUIHUI şefei secţiei SnvătăaafM şi c a lM U
de casă şi cercuri de citit, unde i-au seiwanl Timifoam
