Page 26 - Albina_1959_02
P. 26
■unii.un Concursul cil V _1gq
pe meleaguri piteştene
In vasta activitate culturală ce se nizat schimburi de experienţă ale
desfăşoară în satele regiunii noastre formaţiunilor fruntaşe, repetiţii des-
şi care are ca scop primordial lumi chis^ şi seminarii _cu yjştjŢictorn _ ar
narea maselor de ţărani muncitori tistici. Astfel, tn comuna Slăticara,
pentru a păşi pe drumul agriculturii, raionul Slatina, instructorii artistici
socialiste, un Td] important îl are" cTTn reglunej în număr de peste 200,
mişcarea artistică de amatori. Comi au participat la o repetiţie deschisă.
tetul executiv al sfatului popular re Toate aceste acţiuni au sprijinit 3
gional ş-a îngrijit permanent de în pregătir le echipelor în vederea ce m
drumarea şi dezvoltarea formaţiuni lui de al V-Iea concurs artistic al
lor artistice. Astăzi, in cuprinsul re formaţiunilor de amatori.
giunii activează 1.710 echipe artis Fată de cel de al IV-lea concurs, &
tice de amatori care cuprind mase se observă o creştere atît a numă 2
din ce în ce mai largi de oameni ai rului de echipe cit şi a calităţii in i
muncii
terpretative. Numai numărul brigăzi
La tazd tmală a festivalului b'ienal lor artistice de agitaţie s-a mărit de
de teatru, regiunea Piteşti a obţinut la 286 la 328. De remarcat este fap
locul I pe tară prin formaţia de tul că repertoriul, Tind alcătuit pe
teatru din Buclişteni şi locul III prin stagiuni şi aprobat de secţiile de în
formaţia de teatru a casei raionale vătămînt şi cultură raionale, este bi
de cultură din Rm Vîlcea. ne orientat, astfel incit programele
Considerind repertoriul ca bază muzicale conţin cîntece de masă în H
ideologică a activităţii artistice, Ca proporţie de 70 la sută, programele E
sa Regională a Creaţiei Populare a brigăzilor artistice tratează proble
întocmit şi a trimis liste de reco me actuale legate de viaţa satelor,
mandări şi scrisori metodice. Măsu iar echipele de dansuri ş1 soliştii
ra luată de comitetul executiv încă valorifică folclorul local.
din toamna anului 1957, de a se in Pentru dezvoltarea calitativă a
troduce repertoriul pe stagiuni la programelor, comitetul executiv al
casele de cultură, a fost lărgită în sfatului popular regional a iniţiat un
anu] 1958, obliqînd comitetele -e concurs cu premii, pe tema „Pen
cutive ale staturilor populare --i*o- tru cel mai bun text de brigadă în
nale să introducă repertoriul pe sta sprijinul transformării socialiste a
giuni si la căminele culturale. Pro agriculturii". Cele mai bune texte,
blema alcătuirii repertoriului s-a selecţionate cu prilejul acestui con
dezbătut pe larg în cadrul unui curs curs, vor fi prelucrate şi tipărite în- BLUCHER KARIN Oraşul Stalin „Dans popular1 (gravura)
regional de zece zilu. Cu acest prilej, tr o culegere
s-a stabilit alcătuirea de repertorii Spre deosebire de anii precedenţi, (Expoziţia bienală a aztiştilor ama tori)
pe grupe de comune, astfel ca în de se poate constata cu satisfacţie că
plasările pe care le organizează e- o radicală îmbunătăţire a suferit
chipele. să se prezint^ spectacole textul brigăzilor, fiind înlăturate o reorganizarea brigăzilor artistice şi nu a prins viată, nici un actor nu a
variate
serie de qreşeli şi confuzii. Aslfel, la verificarea componenţei lor so instructat vreo formaţiune artistică
O metodă folosită cu pune rezul brigăzi artistice ca cele din : Gliga
tate de către comitetul executiv este nu, Stolnici, Cotmeana, Bascov, Do- ciale. pentru cel de al V-lea concurs, pre
şi aceea de a organiza, la anumite brogostea, Zlătărei şi altele, prin ac S-au manifestat lipsuri serioase şi gătirile acestora făcîndu-se numai
perioade, o trecere în revistă a for tivitatea lor, au reuşit să combată în ceea ce priveşte controlul şi îna cu ajutorul instructorilor locali.
ţelor artistice din întreaga regiune, multe practici şi ob’ceiuri învechite, drumarea conţinutului manifestărilor In urma unei analize care s-a fă
fn primăvara anului trecut s-a des contribuind astfel la crearea unei o-
făşurat „Festivalul cîntecului şi pinii sănătoase în rîndul ţărănimii artistice, fapt care a permis strecu cut in cadrul comitetului executiv
în programele
rarea unor confuzii
dansului", la care au fost antrenate muncitoare. al sfatului popular regional, şi la
peste 1 300 de echipe artistice de a- Un aspect negativ în activitatea brigăzilor artistice de agitaţie din care au participat şi preşedinţii co1
matori. Cu această ocazie, o serie de brigăzilor l-a constituit tendinţa u- Corbu, Bujoreni şi Fierbinţi. mitetelor executive raionale, s-au
formaţiuni ca • echipele de dansuri nor case raionale de cultură, cum In urma analizei ce s-a făcut la u- luat importante hotărîri în vederea
de la Drăgăşani Pucheni, Boteni, au fost de pildă cele din Km. Vîlcea nele raioane, asupra desfăşurării fa îmbunătăţirii muncii culturale de
Stăneşti şi Runcu, coruri ca cele şi Slatina, care au transformat brigă zei intercomunale,. s-a constatat că masă. In principal s-a stabilit ca toa
munca de îndrumare a brigăzilor ar
din Câi neşti. Domneşti, Rucăr, Slă- zile de agitaţie în formaţiuni de es te formele de activitate cultural-ar-
tioara, Gliganu. fluieraşii de la Vai- tradă. Programele astfel orientate, a- tistice de agitaţie a fost insuficien tistice să fie strîns legate de reali
deeni şi Runcu, au dovedit o bună duceau în scenă o serie de materia tă. Metodiştii Casei Regionale a zarea sarcinilor economice.
orientare în alegerea repertoriului Creaţiei Populare s-au deplasat prea Desfăşurarea celui de al V-lea
le în care critica era făcută la modul
şi tgtodntă o frumoasă interpretare general, iar conţinutul politic al tex puţin pe teren, mulţumindu-se mai concurs vrem să fie nu numai un
mult să dea îndrumări din birou. In
artistică
tului suferea atît din punct de ve aceeaşi direcţie trebuie semnalată şi prilej de întrecere a formaţiunilor
Pentru punerea în valoare a bo dere al fondului de idei cit ş’ din lipsa de activitatea metodică a Tea în cadrul scenei, ci să facă din acti
găţiilor folclorice din regiunea noas acela al prezentării artistice. Cu a- trului de Stat, care prin planul de vitatea artistică Un factor important
tră, s-a întocmit o culegere cu 40 de jutorul comitetului regional de par măsuri avea sarcina să antreneze în mersul înainte al req'unii noas
melodii populare şi se lucrează, in tid şi al comitetelor raionale de par toti actorii în pregătirea formaţiuni tre.
tid, au fost puse în discuţie aceste lor artistice., sub lozinca „Fiecare ac
prezent, la o hartă coregrafică. N. MIHA1LESCU
cazuri, iar comitetelor executive tor — instructor de brigadă de agi
De asemenea, pentru creşterea ni ale sfaturilor populare raionale le-a taţie şi echipă de teatru". Din păca vicepreşedinte al comitetului executiv
velului mişcării artistice s-au orga revenit sarcina de a trece imediat la te însă, pînă acum, această lozincă al sfatului popular regional Piteşti
Intre 19 şi 22 februarie s au desfă stitutului agronomic din Bucureşti au
şurat în Palatul Marii Adunări Naţiona muncit efectiv în perioada practicii în
le, lucrările celei de a Il-a Conferinţe (SfJTL/M G.A.S. şi G.A.C., că studenţii proveniţi
pe ţară a Uniunii Asociaţiilor Studenţi din satele regiunii Stalin au participat
lor din R.P. Romînă. La conferinţă au în timpul vacantei la munca politică
participat delegaţi ai asociaţiilor studen S n M T iM tl VOXSTRE pentru cooperativizarea agriculturii în
ţilor din toate centrele universitare din satele lor, că în toamna anului 1957
tară. studenţii anului V ai Institutului agro
In sala conferinţei an fost prezenţi A doua Conferinţă pe ţară a Uniunii Asociaţiilor nomic din Timişoara şi au pregătit lu
conducătorii partidului şi guvernului, crările de stat în mijlocul colectivişti
membri ai C.C. al P.M.R. şi ai guver Studenţilor din Republica Populară Romînâ lor din regiunea Constanta, prima re
nului, academicieni şi profesori univer giune din ţară în întregime colectivi
sitari, reprezentanţi ai organizaţiilor democrat-popular, despre devotamen anii regimului democrat-popular ştiinţa zată, unde au cerut să fie trimişi hi
obşteşti, ai tinerilor muncitori din fa tul cu care luptă pentru cauza socia şi cultura au devenit un bu» al mase sfîrşitul studiilor.
bricile şi uzinele Capitalei, invitaţi de lismului şi păcii. lor. Numai pentru învâţămînt au fost In cuvîntarea sa studenta Magdalena
peste hotare. Prin participarea largă oa Intîmpinat cu ovaţii entuziaste, tova alocaţi, între 1951 — 1958 din bugetul Kacso de la Universitatea „Bolyai" din
şi prin dezbaterile care au avut loc, răşul Gh. Gheorghiu-Dej a hiat cuvîn- statului, peste 20 de miliarde lei din Cluţ, pînă mai ieri muncitoare la fabri
conferinţa s a dovedit din primul mo tul aducînd conferinţei salutul Comite care apioape 3,5 miliarde pentru învă- ca „Independenţa’’ din Sibiu, a qrătal
ment ca unul din evenimentele cele mai tului Central al P.M.R. şi al guvernu ţămîntul superior. Răspunzînd grijii cere că şcoala s-a dovedit un mijloc puter
importante din viata studenţimii noa lui R. P. Romîne. li se poartă, studenţii se străduiesc să nic de educare a tineretului în spiritul
stre. La conferinţă, prin glasul repre Ih cuvîntarea sa tovarăşul Gh. Gheor- fie, prin pregătirea lor ştiinţifică; la ni internaţionalismului proletar. Ea a făcut
zentanţilor săi, studenţimea, a raportat ghiu-Dej a arătat că „studenţii con velul marilor obiective care stau în pre totodată propunerea ca studenţii roanînj
partidului şi guvernului, poporului în stituie unul din detaşamentele impor zent în faţa poporului muncitor. şi maghiari din Cluj să. înveţe şi să
treg, despre dragostea sa pentru tot ce tante ale tineretului". De creşterea şi In cuvîntarea sa tovarăşul Gh. Gheor muncească laolaltă, să desfăşoare o ac
o înconjoară, despre recunoştinţa pentru pregătirea lor temeinică pentru muncă ghiu-Dej arăta că îndeplinirea acestor tivitate cultural- ştiinţifică comună. Pro
tot r-o -• s-n oferit în anii regimului şi viaţă este interesat întregul popor. în obiective cere un număr tot mai mare punerea ei a găsit o aprobare însufleţită
de cadre cu calificare superioară, spe din partea întregii asistente. Delegaţi
cialişti eu o, temeinică pregătire. ai studentimii din Cluj şi Tg. Mureş,
„...Drumul cel mai sigur spse î«vătă- profesori universitari ca Ludovic Takacs
roîntul superior, spre o calificare profe de Ia Universitatea „Bolyai" si acad.
sională înaltă, — a precizat tovarăşul prof. C. Daicovicui din partea Univer
Gh. Gheorghiu-Dej în aplauzele asis sităţii „V. Babeş" din Cluj, au sprijinit
tentei — duce prin şcoala muncii îr idcea unirii universităţilor romîne şi
fabrică, în uzină. în mină, în gospodăria maghiare, în care studenţii vor învăţa
agricolă de stat, în gospodăria agricolă şi trăi împreună ceas de ceas. vor ci
colectivă". menta prietenia lor frăţească, îşi vor în
In raportul de activitate al Consiliului china eforturile întăririi continue a
Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Ro patriei noastre, Republica Populară
Romînă.
mînă, expus la această conferinţă, ra
portorul amintea că studenţii trebuie să Cei 48 de delegaţi şi invitaţi care au
înveţe din atitudinea înaintată fată de luat cuvîntul . la această conferinţă au
muncă, din simplitatea, modestie şi subliniat în unanimitate, că asociaţiile
eroismul oamenilor muncii, din spiritul studenţeşti, călăuzindu-se în întreaga lor
de abnegaţie şi dîrzenia lor. Formarea activitate de învăţătura înţeleaptă a
oa om şi cetăţean a studentului, viitorul partidului, contribuie cu succes la ope m
intelectual al ţării, nu poate fi desăvîr-
şită deeît în procesul practicii, alături ra dg făurire a unui tineret nou. bine
de cei ee muncesc zi de zi în fabrici şi pregătit, înzestrat eu înalte însuşiri mo
pe ogoare. Numeroşi vorbitori au în rale, pe măsura eroicei epoci pe oare o
tărit, în discuţiile care au urmat, acest trăim, epooa construcţiei socialismului.
adevăr al vieţii.
Mpect din sala conferinţei S-a putut afla astfel că studenţii In
