Page 27 - Albina_1959_02

de colecţiv FăcS*
eni,' regiunea GonsWiaf» şi-au depus «urne'iu-
P?^s;â e4| 'MM/WUL semnate la C.E.C (Goresp. C. FRJNCU)
m IBIIlllliillIISIIIILllllI
!ă £ C O IIC T 1W O T

Mai acum cîtva timp, aflîn- în vecii vecilor cît am luat 200 kile pe care l-am tăiat.
du-mâ cu ufnele treburi prin anul ăsta de pe munca mea! Mai aveam unul, dar l-am vîn-
acele locuri, m-a prins întune­ — Dar cîte zile-muncă ai a- dut. N-aveam ce face cu atî-
vut? — întreb eu. ta came 1
ricul în sat la Baba Ana. C o­
— Vreo 645 de zile. — Parcă am auzit grohăind
lectivistul Traian Necula, cu în cocină ?
— Şi aît ai luat la ziua-mun­
care stătusem de vorbă, —- Sînt ăia mici. N*au decît
că ?
m-a invitat să găzduiesc In vreo 40 de kile fiecare, li în­
— Păi 2,5 kg. grîu, 7,6 kg. graş pentru anul ăsta. Ţine
casa lui, lucru pe care l-am porumb, 1,15 litri vin, ţuică,
făcut. Şi pentru că Gheor- orz şi altele. Vreo 60 lei la paharul! Ia toarnă Gheorghe.
Hai să trăim şi cînd ne-o fi
ghe Stanciu-, alt colectivist de ziua muncă în valoare totală.
mai rău... să ne fie ca acum.
aici ar fi vrut să găzduiesc în Am primit vreo 800 kile de vin,
— Noroc 1 Socru mare! Şi
casa sa, Traian Necula l-a in' vreo 80 de ţuică, mai bine de
dumneata to'varăşe Stanciu !
vitat şi pe el. Aşa că, peste 100 kg. de zahăr şi bani bere­
— Noroc şi fericire !
cîteva minute, ne-am aflat toti chet. Nici n-am adus acasă
— Noroc! A i mei sînt încă
trei în faţa casei lui Traian tot ce-am primit, că n-am
arici !
Necula. Casă frumoasă, nouă, unde. Îmi s‘nt magaziile prea
Carafa a făcut nu mai ştiu
mare şi încăpătoare, în care mici. La rata a treia am luat
cîte drumuri afară şi inapoi — Aşa mulţi ?
de la început, m-am simţit 7.185 lei. Cu ăştia am fost la
pînă ne-am hotărît să ne cul­ — Mulţi că şi colectiva-) mare t
bine. Bucureşti. Mai am vreo 2.000 (Desen de PA VEL ILIEŞ)'
căm. De Gheorghe Stanciu
Fata cea mare a gazdei in­ puşi deoparte, de haine pentru
n-am scăpat pînă nu i-am pro­
tră în cameră cu o tavă cu copii. iUUUHLftJLlUULJLiUULajUULflJUU^^
mis că mai stau o zi şi am să
dulceaţă de gutui, foarte gus­ Deodată gazda se opreşte, se
petrec şi la el o seară. Şi în
toasă. ridică în picioare şi dă di­ timp ce aşteptam somnul F L Ă C Ă U L
— Bre, nea Traiane! — zice fuzorul la maximum. „E radio
sub plapoma mirosind a
Stanciu (după ce-a mîmcat dul­ jurnal*.
levănţică, prin minte mi Flăcăul a sosit de dimineaţă
ceaţa, de n-a rămas nici urmă) Nici nu s-a terminat bine
se perindau fragmente din cu-n tîrnăcop şi-o traistă cu merinde.
•— parc-am fi femei, zău aşa I radio-jumalul şi iacă şi soţia
cele discutate : „Munceam Pe cuşma-i albă soarele aprinde
Gazda care a înţeles unde gazdei, o femeie voinică, pur* luciri de brumă, stele mici de ghiaţă.
înainte pentru o sită de făi­
Cu toţi colectiviştii în cîmpie
nă „Aşi. E din griul de a-
zăgazuri largi înalţă să răpună
nul trecut l“... „I-am luat altă
puhoaiele de apă ce se-adună
maşină c-a veche nu mai e pe la dezgheţ prin pîcla vineţie,
frumoasă*— „Cine e în co­ învinsă inundaţia, gonită
lectivă şi munceşte cu tragere va face loc la grîu şi la secară.
de inimă a rupt-o cu sără­ Flăcăul simte-n iarnă primăvară
şi-n nări arome proaspete de pită.
cia..."
A rupt-o, aşa e. Am văzut II împresoară orele geroase,
şi-n aspru clinchet săbii de zăpadă.
cu ochii mei şi de nenumărate Dar peste timp începe să ntrevadă
ori. Şi ca Necula şi familia lumina caldă-a holdei mătăsoase.
lui sînt acum din ce în ce mai La seceriş, unitul rod al gliei
mulţi ţărani muncitori, iar nu­ va fi bogat, întruchipîndu-i visul.
Şi va rămîne semn iubit înscrisul
mărul lor creşte mereu.
mîinilor lui pe fruntea bogăţiei.
GH. POPESCU ADRIAN BELDEANU
s ln m n n n r ir B T r in n n n n n r ir î^ ^
O valoroasă iniţiativă a co­ cat că adăposturile sînt trai­
lectiviştilor din regiunea Ga­ nice şi ele pot fi folosite 5-6
laţi asocierea mai multor gos- ani la rînd. Tot astfel şi la
t podării agricole colective pen­ asociaţiile de la „Mălina* şi
tru creştere* în comun a porci­ „Govurlui", unde s-au crescut
In fiecare an colectivistul Şandor Mody din Salonta reali­ lor şi a păsărilor de baltă. Băl­ peste 7000 de raţe, au fost făcute
ţile şi terenurile inundabile din adăposturi din pămînt acoperite
zează împreună cu soft* şi cu fiica sa peste 1000 zile-muncă-
jurul lor, nefolosite altădată, a- cu stuf.
Ci şti gal realizai i-a permis să-şi clădească o casă frumoasă, duc venituri frumoase colecti­ CHIBZUIŢI Avantaje tot atît de mari au
să-şi cumpere mobilă nouă, aparat de radio şi alte lucruri tre­ viştilor. avut colectiviştii la hrănirea şl
buincioase. Ideea de a folosi bălţile şi îngrijirea porcilor şl a păsărilor
lată-l pe Şandor Mody împreună ca familia în faţa casei terenurile inundabile din preaj­ în asociaţie. Păscînd în turme,
ma lor, pentru creşterea şi în- ca şi la bălţile „Mălina" şi în tufărişurile din bălţi, porcii
mie.
grăşarea porcilor şi a păsărilor, „Covurlui" din raionul Galaţi, au crescut şi s-au îngrăşat în-
au căpătat-o colectiviştii din pentru creşterea păsărilor de tr-un timp scurt, consumînd în
regiunea Galaţi ia Consfătuirea haltă ; în raionul Macin pentru. acelaşi timp o cantitate mai
de la Constanţa. După această creşterea porcilor, precum şi în mică de concentrate. La asocia*
bate, face un semn liniştitori tind o carafă de vin într-o consfătuire reprezentanţii mai alte localităţi din regiunea fia din Vlădeşti. bunăoară, greu­
„las’ c am avut eu grijă*, mină, iar în cealaltă ducînd o multor gospodării colective Galaţi tatea iniţială a porcilor aduşi
Jetnica, fata cea mare, intră tavă cu pîine albă, de casă, s-au întîlnit şi s-au sfătuit a- Crescînd porci şi păsări de in asociaţie era la începui
supra măsurilor ce urmau să le baltă îo~asociaţii, colectiviştii au numai de 8.800 kg. In cîteva
din nou să ia tava, dar aproa­ aburind îmbietor şi o farfurie iutii, greutatea lor * ajuns
pe să n-o recunosc : aşa de ou cîrnaţi de porc. prăjiţi. adopte pentru înfiinţarea pri­ obţinut însemnate avantaje. La pînă la 29.307 kg. Rezultata
melor asociaţii colectiviste în
construcţia adăposturilor pentru
frumos şi de elegant e îm­ — E din griul de anul ăsta ? scopul creşterii porcilor şi pă­ porci, colectiviştii din asocia­ asemănătoare s-au înregis­
brăcată t îşi cere scmze că tre­ — întreb, fâcînd semn spre pli­ sărilor de baltă Au fost înfi­ ţiile de ia Vlădeşti şi Măstă­ trat şi la asociaţia din Drăgă-
buie să plece. Se duce la casa nea caldă. inţate apoi mai multe asociaţii. cani au folosit resurse locale. neşti. Aici greutatea porcilor a
sporit în trei luni de zile de la
de cultură a colectiviştilor. Una a luat fiinţă în comuna La Vlădeşti s-a făcut un adă­
— Aşii Din ăl de anul trecut. Vlădeşti din raionul Buj-or. în post pentru porci lung de 150 5.475 kg. la 13.648 kg. Demn
— Ba singură şi-a făcut ro­ Mai am -o grămadă thcă. C%dru1 ei colectiviştii din zece tn., lat de 5 m. şi înalt de 1.50 de remarcai e faptul că fura­
chia, îmi zice cu mîndrie Tră­ De prisos să Vă mai spun că gospodării colective, între care m. Adăpostul a fost realizat din jele folosite pentru porci a«
iam Necula dnpă plecarea fe­ după aceasta, o vreme n-am cei din Vlădeşti, Smulţi, Bă- stuf pe schelet de lemn. La costat 57.000 lei în vreme ce,
dacă fiecare gospodărie colec­
tei- Şi-mi face semn spre ma­ teni, Cuca, Oasele, au organi­ Măstăcani s-a făcut un adăpost
prea avut timp să vorbim. zat o crescătorie şi îngrăşăto- pentru 500 de porci şi 75 de tivă ar fi crescut porcii aparte,
şina de cusut. Pe maşină, cu­ Doar gazda mai zicea din cind rie pentru o mie de porci La cocine pentru scroafele gestante costul furajelor s-ar fi ridicat
poane de material pentru alte în cînd : „Ia, ia frate ! Ia-1 şi Măstăcani, în acelaşi raion, alte şi cu purcei mici, folosindu-se la suma de 108.000 lei.
rochii. p-ăsta. nu mă refuza, că mă şase gospodării colective au cres­ nuielele de răchită. Costul adă­ La toate acestea se mai adau­
— S-a făcut pretenţioasă supăr*. cut şi îngrăşat în comun aproa­ posturilor de la aceste două a- gă şi economiile realizate la în­
sociaţii s-a ridicat la 25.000 lei
fie-mea. Nu-i maj place maşina — Zău, nu mai pot. Da’ buni pe 500 de porci. Asociaţii ase­ în loc de 327.000 lei cît ar fi grijirea porcilor şi a păsărilor
din asociaţii.
asta. Cică nu e aşa frumoasă. cîrnaţi I mănătoare au fost organizate costat în cazul cînd se foloseau
I-am luat alta nouă de la Bucu­ — Am avut un porc de vreo Va Drâgăneşti, raionul Tecuci, materiale obişnuite. De remar- Colectiviştii din gospodăriile
reşti, Deh! — a muncit şi ea colective, care au crescut porci
şi păsări în asociaţii, analizea­
în gospodărie. Şi fiindcă tot am gţiiitţsiiiîHtiiiHftiijifjfiiiiîiimitiHtitfiiiiitiiitiiiiiHiîiriiiHiHtiiiniiiwîitfmtiiitmiHtititiwwwHiRWtimromHnHmrmmfiiiiimmmihmtHiiiimmmiiiiimiimmuiimimH
făcut drumul, i am luat şi ne­ ză acum Tezu! ţaţele dobîndite
vestei un aragaz şi un contor I M î n i h a r n i c e ta urma aplicării acestei iniţia­
electric, că n-aveam. tive. După primele calcule re­
iese că unităţile respective au
—- Te-ai ajuns, nea Traiane!
Mini harnice grăuntele desprind Ţi-e altul tîlcul : muncă bucurii... realizat cu puţine cheltuieli
— îl necăjeşte Stanciu. iar boabe mari, de aur şi de soare In baniţe nu-?i scurge nimeni vlaga. venituri de zeci şi chiar de sute
— Nu m-am ajuns. Maşina în baniţe revarsă zornăind: Belşugul l-am clădit tn magazii de mii de lei. lată pentru ce
sînt inima recoltei viitoare. şi nu vechili ne drămuiesc desaga.
nouă e zestrea ei. Parcă din colectiviştii din regiunea Galaţi
două vaci cu lapte una nu a Mini harnice grăuntele desfac Încarc o palm ă grea şi il resfir: au hotărît ca în acest an să
tot a ei? Şi mobila, şi albituri­ şl cintecul tncepe să se lege... din bobii cu sclipiri de nestemate lărgească acţiunea de creştere •
Hei, clacă, tu, cuvtnt ajuns prin veac simt pînea viitoare ee-o respir
le! Păi s-ar putea s-o mărit aşa, porcilor şi a păsărilor de baltă
azi omul liber, altfel te-nţelege. şi-o-nsemn cu cele mai de preţ karerte,
fără mai nimic, ca pe vremuri? tu asociaţii colectiviste. Ei vor
Acum cine munceşte cu trage­ că-1 bogăţia harnicelor mini reuşi astfel să împlinească sar­
re de inimă fci gospodărie, a şi-l inima belşugului de mîine, cinile mari ce ie revin, să con­
rupt cu sărăcia. Ce, tu o duci c ă astăzi stntem singurii stăpîni tribuie la întărirea economico-
|»e năzuinţe, cîntece şi pline.
mal „rău* ca mine ? (Stanciu organizatorică a gospodăriilor,
tace; n-are ce zice). Păi nu CONSTANTIN SCRiPCA «elective.
luam eu de pe trei. pogoane. - X. DUM1TRESCU
IHlll]Jliilliiilll!HH!til!IUillilft{iimillllItlIlimHK!Htilliintt1l!ltllH!UtlftHliHltltilllltl[lllllitl!lUI!illiliIII1ll{lillllllllilllHll1l!llllilltlltllill(IIlliini!liHHItltllllilillllIJHIlUaiUlHHfHtimB8ÂI«