Page 3 - Albina_1959_02
P. 3

Importante  avantaje


                        peniru  cultivatorii

                 de  zarzavaturi  şi  fructe


                    De  curînd,  a  apărut  o  Hotărîre  a  Consiliului  de  Miniştri  în
                 scopul  îmbunătăţirii  aprovizionării   populaţiei  cu  legume  şi
                 fructe.  Hotărîrea  are  o  mare  însemnătate  deoarece  asigură  pe
                de  o  parte  o  mai  bună  organizare  a  producţiei  de  legume  şi
                 fructe,  iar  pe  de  altă  parte  vine  în  sprijinul  producătorilor  prin
                 acordarea  unor  însemnate înlesniri  pentru  a  putea  mări  supra­
                 feţele  cultivate  cu  legume  şi  fructe.
                    Hotărîrea  acordă  o  însemnătate  deosebită  îmbunătăţirii  sis­
                 temului  de  contractări  şi  achiziţii  de  legume  şi  fructe  şi  prevede
                 noi  avantaje pentru contractanţi.  In ce constau  aceste  avantaje?
                    In  primul  rînd,  contractanţii  se  bucură  de  reduceri  la  im­
                 pozitul  agricol  pentru  suprafeţele  cultivate  şi  cele  nou  irigate
                 în  raport  cu  termenele  contractelor.  Apoi  contractanţii  pot  primi
                 împrumuturi  pentru  efectuarea  lucrărilor.  Un  alt  avantaj  este   O
                 că  seminţele  şi  materialul  săditor  este  pus  la  dispoziţie  celor
                 care  încheie  contracte  de  către  Ministerul  Agriculturii  şi  Sil­
                                                                           Folosirea  resurselor  lo­
                 viculturii.  Pentru  a  putea  obţine  recolte  cit  mai  mari  este  ne­
                 voie  de  îngrăşăminte  chimice  şi  insecto-fungicide.  Ministerul   cale   de   materiale,  la
                 Petrolului  şi  Chimiei  va  asigura  aceste  produse  contra  cost.  executarea   construcţii­
                    Pentru  cei  care  nu  posedă,  se  va  înlesni  închirierea  de  uti­  lor,  capătă  o  răspîndire
                laje  pentru  irigare,  precum  şi  cumpărarea  materialelor  lemnoa­  tot  mai  mare  în  gospo­
                se,  geamurilor  şi  cuielor  pentru  răsadniţe,  la  preţul  cu  amănun­  dăriile  colective  din  re­
                tul.  Pentru  plata  acestor  materiale  şi  seminţelor,  contractanţii   giunea  Galaţi.  In  multe
                 vor  primi  credite  pe  termen  scurt.                 gospodării  colective  s-a
                    In  afară  de  avantajele  amintite,   contractanţii  vor  primi   folosit,  cu  bune  rezulta­
                 pentru  producţia  de  fructe  de  toamnă  şi  soiuri  de  vară,  valoroa­  te,  Ia  ridicarea  pereţilor
                 se  pînă  la  25  la  sută  din  valoarea  producţiei  ce  urmează  să  fie   pentru  grajdurile  de  vite
                 achiziţionată.  Preţurile  de  contractare  şi  achiziţii  se  stabilesc   baloturi  de  paie  presate.
                pe  soiuri,  calităţi,  bazine  de  producţie  comune  şi  perioade.  Pen­  Ele  sînt   durabile,  men­
                 tru  produsele  livrate  în  cadrul  contractelor,  gospodăriile  de  stat   ţin  în  grajd  o  tempera­
                 gospodăriile  colective,  cooperativele  agricole  de  producţie,  vor   tură  constantă   şi  costă
                 primi  un  spor  de  10  1«  sută,  iar  întovărăşirile  agricole,  5  la  sută   ieftin.   (Cheltuiala  pen­
                 peste  preţul  de  contractare.  Pentru  legumele  şi  fructele  conser­  tru  un  grajd  nu  trece de
                 vate  pentru  export  se  vor  da  prime  de  calitate.  18.000  leit.  Iată  cum  a.
                    Contractele  încheiate  mai  înainte  de  apariţia  Hotărîrii  ră-   rată  un  astfel  de  grajd,
                mîn  valabile  pînă  la  expirarea  lor,  dar  producătorii  vor  benefi­  ridicat  de  colectiviştii  de
                cia  de  avantajele  stabilite  în  prezenta  hotărîre.  Ia  G.A.C.  „l.L.  Caragiale“
                    Hotărîrea  prevede,  de  asemenea,  măsuri  pentru  îmbunătă­  din  salul  Siiistraru,  raio­
                ţirea  transporturilor  şi  reducerea  cheltuielilor  de  circulaţie.  Pro­  nul  Brăila  (fotografia  de
                ducătorii  individuali  pot  să  se  unească  în  asociaţii  pentru  a-şi   susj.  La  aceeaşi  gospo­
                uşura  muncile  şi  cheltuielile.                        dărie,  colectiviştii  pregă­
                    lată  deci,  cite  avantaje  se  acordă  producătorilor,  avantaje   tesc  baloturile  de   paie
                care  au  menirea  să  ducă  la  sporirea  producţiei  de  legume  şi   peniru  ridicarea  celui  de   La  serviciul  de  construcţii  de   colective  din   Tuluceşti,  Inde­
                fructe,  pentru  asigurarea  unei  bune  aprovizionări  a  oamenilor   al  doilea  grajd,  (fotogra­  la  secţia  agricolă  a  sfatului   pendenţa,  Vînătorl,  Traaan  Sat,
                muncii  de  la  oraşe  şi  sate.                         fia  din  dreapta).     popular  al  regiunii  Galaţi  am   Griviţa,   Însurăţei,   Şendreni,
                                                                                                 văzut  o  situaţie  care  la  început   etc.,  am  văzut  alt  soi  de  con­
                                                                                                 mi  s-a  părut  contradictorie.  Re­  strucţii   realizate   de   colecti­
                                                                                                 zulta  din  situaţie  —  în  urma   vişti  după  îndrumările  date  de
                                                                                                 adunării  a  numeroase  cifre  —
              DOUĂ  CULTURI  RENTABILE                                                           că  în  gospodăriile  agricole  co­  specialişti  de  la  sfatul  popular
                                                                                                                             regional.  E  vorba  de  grajduri
                                                                                                 lective  din  regiune,  planul  de
                                                                                                 construcţii  pe  anul  trecut  a  fost   „construite"  din  paie.  Da.  nu  e
                                                                                                 depăşit  în  mod  considerabil.
                De  curînd  adunarea  generală   In  prezent  ne  revin  nouă,  ce­  conţine  pînă  la  30  la  sută  gră­   o  greşeală.   Paiele  au  devenit,
              a  gospodăriei  noastre  colective  a   lor  ce  muncim   în  agricultură,   simi.  Din  aceeaşi  situaţie  reieşea  însă   pentru  multe  gospodării   colec­
              aprobat  planul  de  producţie  pe   sarcini  importante  în  ceea  ce  pri­  însămînţarea  se  va  executa  la   că  regiunea  renunţase  la  în­
              anul  1959.                 veşte  aprovizionarea  fabricilor  de   timpul  potrivit  şi  în  teren  bine   semnate  cantităţi  de  ciment,  de   tive  din  reginea  Galaţi,  mate­
                Planul  de  producţie  este  rodul   zahăr  şi  ulei  cu  materia  primă   pregătit  (ogor  de  toamnă).  Vom   var  şi  de  alte  materiale  de  con­  rial   de   construcţii.   Şi   iată
              muncii  depuse  de  către  membrii   necesară.  Ele  au  fost  arătate  cu   aplica  3—i   praşile  şi  vom  exe­  strucţie   atribuite   gospodării­  cum:  cu  ajutorul  unei  prese,
              consiliului  de  conducere,  a  teh­  limpezime  în  Expunerea  tovară­  cuta  polenizarea  artificială.  lor  colective  din  regiune  din   se  fac  din  paie  baloturi  care  au
              nicianului  agronom,  a  brigadie­  şului  Gh.  Gheorghiu-Dej  la  ple­  Obţinînd  o  reooltă  bună,  floa-   fondul  centralizat.
              rilor   şi  colectiviştilor  fruntaşi,   nara  din  26— 28  noiembrie  1958.   rea-soarelui  va  deveni  o  cultură   —  Cum  vine  asta ?  —  am   o  mărime  de  circa  l  x 0,50x0.60
              care  au  făcut  propuneri  concrete   Pentru  transpunerea  în  viaţă  a   rentabilă  pentru  gospodăria  oo-   m.  şi  o  greutate  de  aproxima­
              şi  în  ultima  instanţă  a  adunării   acestor  sarcini,  noi  ne-am  propus   lectivă.   Am  în  vedere  totodată   întrebat  eu  nedumerit.  tiv 70 kg. Aceste baloturi  se „zi­
              generale  care  a  dezbătut  pe  larg   ca  în  anul  1959  să  extindem  cul­  şi noile avantaje pe care  le  acordă   —  Bine,  mi-au  răspuns  tova­  desc"  pe  un  schelet  de  lemn  ce
              fiecare  propunere.         tura  sfeclei  de  zahăr  şi  a  florii-   statul  producătorilor  de  floarea-   răşii  de  la  serviciul  de  con­
                Aş  vrea  să  subliniez  faptul  că   soarelui,  iar  prin  aplicarea  regu­  soarelui,  printre  care  :  avansuri   strucţii.  Folosirea  resurselor  lo­  este  prins  de  o  fundaţie  de  be­
              atunci  cînd  ani  trecut  la  fixarea   lilor  agrotehnice  să  obţinem  re­  băneşti,  schimb  de  sămînţă  kilo­  ton  Baloturile  se  mai  leagă  în­
              obiectivelor  planului  de  produc­  colte  bogate.  Aceasta  ne  va  spori   gram  pe  kilogram  şi  chiar  îm­  cale  asta-i  taina  cifrelor  „con­  tre  ele cu  sîrmă  Pereţii  realizaţi
              ţie  pe  anul  1959  am  ţinut  seamă   în  primul  rînd  veniturile.  Floa­  prumut  pînă  la  recolta  viitoare,   tradictorii".  astfel  sînt  chituiţi  cu  argilă.
              de  sarcinile  care  se  desprind  din                  6  litri  de  ulei  la  fiecare  100  kg.   „Taina"  asta  am  desluşit-o
              Chemarea  Consfătuirii  de la  Con­                     de  seminţe  şi  multe  altele.  mai  cu  temei  în  numeroase   Apoi  se  acoperă  cu  stuf  şi  graj­
              stanţa  şi  din  Expunerea  făcută                       Astfel,  pentru  cantitatea  de                       dul  e  gata.  Un  asemenea grajd,
              de   tovarăşul   Gh.   Gheorghiu-                       30.000   kg.  floarea-soarelui   pe   gospodării   colective   pe  care   care  e  trainic  şi  călduros,   se
              Dej  la  şedinţa  plenară  a  C.C.  al                  care  ne-am  propus  să  o  reali­  le-am  vizitat  apoi.  La  Vădeni,   poate  construi  în   10-15  zile.
              P.M.R.   din  26— 28  noiembrie                         zăm,  vom  primi  1.800  litri  ulei,   colectiviştii  ml-au  arătat  cinci
              1958.  cît  şi  de  posibilităţile  con­                asigurînd  astfel  fiecărei  familii   grajduri  mari  pentru  cîte  80  de   Costul  unui  asemenea  grajd  cu
              crete  de  care  dispune  gospodăria                    cantităţi  îndestulătoare   pentru                     o  capacitate  de  80  de  vite.  se
              noastră  colectivă.                                     consum.                    vite  fiecare,  pe  care  le-au  cons­  ridică  la  mai  puţin  de  20.090
                Gospodăria  agricolă  colectivă                        Cu  sfeclă  de  zahăr  vom  culti­  truit  în  cursul   anului   trecut.   lei  în  loc  de  peste  200.000  lei
              a]  cărei  preşedinte  sînt,  se  află                  va  20  de  hectare   de  pe  care   Au  fost  făcute  din  paiantă  şi
              situată  la  numai  20  de  kilometri                   ne-am  propus  să  realizăm  o  pro­  acoperite  cu  plăci  de  stufit.  Co­  cît  costă  un  grajd  construit  eu
              de  fabrica  de  zahăr  „Popa  Şap­                    ducţie   medie  de  20.000  kg.  la                     materiale  obişnuite.
              că"  din  Giurgiu.  Mai  mult  chiar,                  hectar.  O  vom  însămînţa  în  te­  lectiviştii  au  făcut  rost  de  ma­  Folosirea   resurselor  locale t
              păinîntul   gospodăriei   colective                     ren  bine  pregătit  şi  la  timpul   teriale  din  Brăila.  Totul  —  în
              este  foarte  bun  pentru  cultivarea                  optim.  O  vom  prăşi  de  cîte  ori   afară  de  munca  pe  care  au   Cuvinte  cunoscute  de  toţi I  Co­
              sfeclei  de  zahăr.  Cu  toate  acestea                va  fi  nevoie.  Vom  veghea  să  nu   efectuat-o  ei  —  i-a  costat  doar   lectiviştii  din  regiunea  Galaţi
              cultura  sfeclei  de  zahăr  n-a  cu                   fie  atacată  de   dăunători  şi  să                    au  ţinut  seamă  de  ele.  Ca  ur­
              noscut  la  noi  o  prea  mare  dez                    fim  puşi  în  situaţia  să  o  în­  70.000  lei.  Aici  trebuie  arătat   mare  ei  au  realizat  anul  trecut
              voltare   Este  foarte  adevărat  că                   toarcem,  cum   s a  întîmplat  în   că  un  grajd  asemănător,  cons­
              în  fiecare  an  am   repartizat  o                    alţi  ani.  In  cazul  în  care  vom  a-   truit  dtn  materiale  obişnuite  ar   peste  750  de  construcţii  în  Ioc de
              anumită  suprafaţă  pentru  a  fi  în-                 vea  condiţiii  vom  iriga  întreaga   fi  costat  220.000  lei.  598  cît   au   avut  planificate.
              săinînţată  cu   sfeclă  de  zahăr,                    suprafaţă  cultivată  cu  sfeclă  de                    Asta  în  vreme  ce  au  renunţat
              dar  din  cauză  că  nu   aplicam                      zahăr.                        Dar   ăsta   nu   e   singurul   la  230  tone  de  ciment,  132  tone
              întocmai   regulile   agrotehnice,                       Luînd  toate  aceste  măsuri,  a-   exemplu.  La  Ianea  colectiviştii   de  var  şi  la  alte  materiale  din
              reroltele  obţinute   erau   destul                    veni  siguranţa  că  vom  realiza  re­  şi-au  făcut  singuri  cărămidă  şl
              de  mici                    rea soarelui  şi  sfecla   de  zahăr   colte  mari  la  hectar.   Membrii         fondul  central,   lată,   aşadar,
               Cît   priveşte   floarea soarelui,   vor  ocupa  în  anul  1959  aproxi­          au  construit  trei  grajduri  cu  o   cum  se  preocupă  colectiviştii  şi
              era  socotită  cu  ani  în  urmă  o   mativ  11  la  sută  din  suprafaţa   gospodăriei  noastre  colective  sînt   capacitate  de  150  vite  fiecare   sfaturile   populare  de  folosirea
              plantă  care  poate   fi  cultivată   arabilă  a  gospodăriei,  ceea  ce  re­  hotărîţi  să  depună  toate  efortu   şi  o  magazie  cu  o  capacitate
              printre   lanurile   de   porumb,   prezintă  un  procent  destul  de  ri­  rile  pentru  îndeplinirea  sarcinilor   de  20  vagoane.  Costul  acestor   resurselor  locale  pentru  a  weU*
              nicidecum   în   loturi  compacte.   dicat  Cît  priveşte  floarea soare­  care  le  revin  din  Expunerea  to­  za  construcţii  mat  ieftine   jmal
              Este  de  la  sine   înţeles  că  în   lui,  cultură  care  va  ocupa  su­  varăşului  Gh.  Gheorghiu-Dej.  construcţii  s-a  ridicat   de-abia   multe.  Merită,  aşadar,  ca   ini­
              asemenea   condiţii  au  putea  fi   prafaţa  de  25  ha.,  ne  am  pro­           la  un  sfert  tn  comparaţie  cu   ţiativa  colectiviştilor  din  regia-
              vorba  de  aplicarea  regulilor  a-   pus  ca  urmare  a  aplicării  regu­  IOAN  DAIA  preţul  la  care  at  fi  ajuns  în
              grotehnice.                lilor  agrotehnice,  să  dobîndim  o   preşedintele  gospodăriei  agricole   cazul  cînd  «e  foloseau  mate­  nea  Galaţi  să  fie  studiată  şi f<*
               In  ultimii   ani  am   cultivat   producţie  medie  de  1.200  kg.  Ia   colective  „Ştefan  Gheorghiu"     losită-
              fl   -ca  soarelui  în  terenuri  com-   hectar.  Vom  folosi  numai  sămîn-   comuna  Putineiu,  raionul   riale  din  fondul  central.
              p-ele.                     ţă  soiul  Wniimk,  sămînţă  care     Giurgiu            Mai  departe.  La  gospodăriile  T.  DUMITRESCU
   1   2   3   4   5   6   7   8