Page 30 - Albina_1959_02
P. 30
ÎN LUPTA PENTRU
PRELUNGIREA VIEŢII OMULUI
In afară de bolile infecţioase tratamentul bătrîneţii. Rezulta
care astăzi sînt mai uşor pre tele cercetărilor de pînă acum
venite şi vindecate de trata au arătat că apariţia bătrîneţii
mentele moderne, sînt multe poate fi întirziată, iaj tulbură
alte cauze ce scMmbă treptat rile bătrîneţii tratate, astfel
funcţiile corpului, îngreunînd înclt durata vieţii în care o-
hrănirea diferitelor părţi ale muj va fi în depline puteri, să
ra aitoasă sale, sau lipsindu-1 de anumi chiar 120 de ani.
ajungă şi să depăşească 100 şi'
te substanţe foarte
necesare
lui, cum sînt vitaminele. De Prin folosirea de diferite
asemenea, corpul poate suferi substanţe, între care în pri
Silit unele boli denumite critică, animalele bolnave se si din cauza unor cantităţi mul rînd vitaminele şi hormo
„Boli comune omului şi ani izolează de cele sănătoase, prea mari de alimente care în
malelor" sau în termeni ştiin grajdul se ţine foarte curat, trec nevoile Iii, sau datorită nii, se poate reda omului forţa
de muncă
parte
şi în bună
ţifici „zoozone", pe care omul aerisit, aşternut moale, hrană La Institutul de Geriatrie
le poate lua de la animale şi moale (terci de cartofi, sfeclă, „Prot. Dr. C. 1. Parhon' o b i- unor otrăvuri care sînt aduse funcţia normală a corpului său.
pe încetul în corp, cum ar fi
la rîndul său le poate trans tărîţe, otavă). Animalele bol trînă de peste 80 de ani la alcoolul şj tutunul. Succese deosebit de mari au
fost obţinute eu ajutorul pre
mite acestora. nave vor fi şterse zilnic în ora de gimnastică I paratului H3 de tip vitaminic,
In acest număr al revistei gură cu o soluţie de oţet slab, In ţara noastră, după instau
ne vom ocupa de una dintre hipermanganat sau piatră a- rarea regimului de democraţie care îmbunătăţeşte îndeosebi
activitatea sistemului
nervos
aceste boli şi anume de febra cră. Se va unge ugerul vaci Este cunoscută tuturor zică- populară, succesele obţinute şi care a dat rezultate foarte
aftoasă. lor cu alifie de sulfamidă, la toarea : „bătrîneţe haine gre în opera de construire a so
Febta altoasă este o boală fel şi picioarele, iar laptele le" care cuprinde în cîteva cialismului au avut ca urma bune într-ua mare număr do
foarte molipsitoare pe care o va fi foarte bine fiert. cuvinte tot ceea ce înseamnă re îmbunătăţirea continuă a boli ale bătrîneţii. Cercetările
fac animalele cu copita despi La om, boala trece direct la pentru om apusul vieţii lui. nivelului de traj al oamenilor făcute în institut sînt cunos
cată : vaca, oaia, capra etc. cei ce îngrijesc vitele şi indi Dorinţa de a îndepărta a- muncii, condiţie de prim or
De la acestea, boala poate tre* rect prin lapte, smîntînă, unt, ceastă parte neplăcută a vie din pentru prelungirea dura cute atU în ţară cit şi în străi
ce cîteodată la om, dar mai mai ales la copii, unde poate ţii a îndemnat pe oamenii de tei vieţii. nătate, iar acum s-a trecut la
ales la copii. Prin marea mor fi foarte gravă. Începe cu bă- ştiinţă din ţara noastră, ca în Oamenii de ştiinţă caută folosirea pe scară largă a
talitate pe care o produce la şicuţe în gură care se sparg condiţiile create de regimul neîncetat să prelungească via tratamentelor aplicate, ele ur-
animale şi mai ales la cele ti lăsînd nişte răni roşii (,,afte“) democrat-popular să caute ţa şi prin folosirea diferitelor
nere, prin scăderea cantităţii foarte dureroase la înghiţit. mijloacele pentru a prelungi substanţe ce împiedică apa mînd a fi făcute sub control
de lapte la cele bolnave, pier Bolnavul -are călduri şi gan viaţa omului şi a-i uşura bă- riţia ei dezvoltarea acelor tul medical.
derile economice sînt impor glionii gîtului se umflă. trîneţea. Natura însăşi ne ara burări din organism obişnuita
tante. Tratamentul profilactic con tă că acest fapt poate fi reali pentru bătrîneţe cum ar f i : Dr. ALEX. VRĂBIESCU
Boala este dată de un virus stă în nemaivenirea în con zat. Ne dăm seama de aceasta arterioscleroza, creşterea ten şef de sector la Institutul de
care se la întîi în gura ani tact cu animalele bolnave, dacă ne gîndim la acei oa siunii arteriale, bolile de ini Geriatrie „Prob dr. C. I. Par
malului unde, după două pînă fierberea laptelui şi a cărnii meni, puţini încă la număr, mă, reumatismul cronic, obo hon",
la 14 zile de la infectare, a- cu multă atenţie, iar cel de care trăiesc peste 100 de ani, seala, scăderea memoriei şi a
par nişte băşicuţe mici, pline vindecare va trebui să fie fă uneori ajungînd la 140— 150 forţei de muncă, căderea pâ- f
cu lichid, pe gingii, pe limbă, de ani, muncind pînă la ulti rului şi aşa mai departe.
cut de către medic la care
pe buze şi pe bot. Băşicuţele bolnavul, şi mai ales copiii, mii ani ai vieţii. Aceasta do Savanţii romîni în frunte cu
se măresc, după aceea se vedeşte că viaţa celorlalţi oa acad- C. I. Parhon au înfiinţat
sparg, rămînînd pe locul lor trebuie arătaţi fără întîrziere- meni este întreruptă, scurtată cu sprijinul partidului şi gu
răni neregulate, roşii. Anima înainte de vreme, din diferite vernului, încă din 1952, un ins
lul are temperatură, îi curg Dr. OCTAV ROCIU motive. titut special pentru studiul şl
bale şi din cauza durerii nu
mănâncă hrană tare ca fin, co
ceni etc. In cîteva zile boala
se întinde şi la uger. mai des | Să ne cunoaştem patria: PIATRA CRAIULUI I
pe sUircuri şi la picioare. între
unghii. Din cauza durerii la
picioare, animalele stau mai 1 2 3 4 5 6 7 S 9 K) ti 12 f i /«■ dezi. 7. Gen de poezie ; ■— Zgomotul copitelor.
mult culcate. îngrijite, însă ele 8. Acu, în „Amintirile lui Creangă";— 2x365 zile!;
se vindecă în 2— 3 săptămîni. — Bătrîn. 9. Aşa mănîncă oile; — Se încurcă
'Adesea, mortalitatea este mare, adesea ; — La cîntar. 10. Măsură de supra
mai ales la cele tinere : viţei, faţă; — Dacă nu baţi, nu ţi se deschide; —
miei, purcei etc. Vorbeşte cum ţi.e vorba şi te poartă cum
Atragem atenţia că boala ţi e .. ! — Afirmaţie. 11. Peşteră (în munţii A-
se răspîndeşte prin lichidul puseni); — In poartă... la fotbal ! 12. Se în
din băşicuţe, prin lapte, prin tinde între Piatra Craiului şi Măgura Codlei;
Carne şi prin fîn, bălegar, o- — Pronume. 13. Iuţi 111 — Eugen Tudor; —
J>iectele şi hainele de care m 7 Specific regiunilor muntoase- 14. Nume de băr Copacul acesta cu totul
P-au atins animalele bolnave. bat ; — Pitoresc orăşel la poalele Pietrii Craiu neobişnuit — o adevărată
jVirusul bolii poate trăi timp lui. grădină — creşte la Soci.
îndelungat în bălegar, pe fîn, VERTICAL. 1. Grădină publică; — Abisuri. Pe crengile lui atîrnă mii
pe hainele îngrijitorilor, în 2. Ion LazăT ; — „In ce vară ? In ce an ? Anii de fructe parfumate, diferi
lapte, în tăriţe etc... şi nu trec ca.-.' (Topîrceami); — Trasată. 3. Ceaţă te ca mărime şi culoare. Pe
Inoare nici la îngheţ. uşoară ce învăluie crestele; — La înălţime! — o creangă se înşiruiesc por
Căldura, razele soarelui, va Copac. 4. Putere, vigoare; — Se face la băi. tocale, pe alta mandarine,
nii, formolul, omoară virusul. 5. Sora bradului; — Oraş în regiunea SUilin. pe alta lămîi, pe alta ana
Porcii fac boala mai mult la =5 ^ 6- Aceea ; — Oraş în Moldova. 7. Cîmpeanu nas In total, 45 de specii
picioare. 8 # Traian; — Zugrăvit; — De nelipsit th pre de citrice cresc pe crengile
unui singur copac!
Tratamentul bolii la anima pararea sarmalelor. 8. înalţă ; — Piesă de I. L. Să nu credeţi însă că în
le va fi făcut sub îndrumarea 3 ORIZONTAL. 1. — Creastă între masivele Garagiale. 9. Pădurice de anini; — In ele se faţa dumneavoastră e o mi
H Bucegi şi Făgăraş. 2. Culoarea Pietrii Craiu-
veterinarului. Pentru a opri măsoară drumul în munţi 10. Plec I — Se gă nune a naturii. Nu. Este o-
răspîndirea bolii, de cele mai * lui ; — Programul excursiei. 3. Verbul turistu- seşte şi pe cer; — Nume bărbătesc. 11. Lac, pera savantului miciurinist
lui; — A desprinde (cînd e vorba de stînci). vtrf şi cabană în Făgăraş; — Zăpadă ; —
multe ori animalele bolnave j| 4. La măsea ; — Frate cu bradul — In fes!. 5- Rronume. 12. Stat asiatic; — Vine de la apă; Feodor Mi hai loviei Zorin,
•e sacrifică şi carnea lor se § Vîrf în Piatra Craiului — Constantin Botez. 6. — Material pentru sculptori. 13. Sui; — Sport; care pe un lot experimen
mănîncă bine fiartă sau se =j Rămas bun ; — Poate fi şi de odihnă; — Brăz — Ascuns. 14- Cărunţit; — Copaci. tai de la Soci a altoit un
lămîj sălbatic, obţlnînd mi
face mezeluri. Ctnd nu se sa- Pn«<miimiiNWiiiiiiiiiutuiUiuuHtiiiiimmtmtiNiiiHNHiitiiiiittiiitmHiwtHiHwt]miiitt)HHiHimit(tmHflmmmiiiMHHiniiimimiimtitmiiiiiiiiiiitmii nunatul copac grădină.
V ă prezentăm o carte 2 CUSCRII CUSCRII $
Marchidan, Costtn. El vine cu sarcina de a con a declarat tot pămîntul pe care îl avea, nu va fî
stitui cit mai grabnic colectiva. Ce se va Intim primăt. Aceasta este hotărîrea pe care o ia adu
pla ? Va intra Marchidan în colectivă ? Cum vor narea generală a colectiviştilor.
primi Istrate şi satul noua situaţie ? In urma unor
întfmplări care ţin încordată atenţia cititorului, Cititorul găseşte în roman o imagine a satului
Istrate alunge să fie pe nedrept trecut in rîndul de dată mai recentă. Din „Cuscrii" se vede că
chiaburilor. Această hotărlre, luată sub presiunea ideea socialismului a pătruns adine în masele
lui Costin Marchidan, dă naştere la frămîntări ţărănimii muncitoare. Chiar şi cei mai şovăiel
de Al. I. Ghilia în sat nici işi dau treptat seama că noile forme de via
Scriitorul arată cum ţăranii muncitori, in frun
te cu secretarul organizaţiei de partid, nu se ţă vor învinge.
Romanul „Cuscrii" tratează o serie de proble Unul dintre aceştia este Maftei Zvorişteanu,
me noi din viaţa satului. pot împăca de fel cu această măsură nedreaptă.
Ei îl cunosc bine pe Petre Istrate şi ştiu că el un ţăran nehotărît care umblă după căpătuială ;
Ne aflăm întrunul din satele Moldovei, în zi
lele premergătoare constituirii unei gospodării n-a avut şi n-are nimic comun cu politica ar intra în colectivă, dar numai după ce şi va
colective. Ţăranii muncitori aşteaptă cu nerăb pe care a făcut-o fratele său. Scriitorul vinde boii lui frumoşi, luînd în schimb unii
dare să treacă la noua formă de viaţă. Chiaburii a arătat clau acest fapt, de cea mai mare impor slăbănogi, mai apoi însă se răsgîndeşte şi in
pîndesc cu speranţa că vor putea găsi un mijloc tanţă în caracterizarea omului şj a descris p« tră ; şi-ar însura băiatul, pe Mitriţă cu Ileana,
de a sabota constituirea colectivei. Printre cei larg izvoarele urii lui Istrate împotriva fratelui fata lui Istrate, dar cînd află că Istrate e trecut
care sînt cu trup şi suflet pentru colectivă se nu său, care încă de mic a profitat de pe urma mun la chiaburi îşi ia cuvîntul înapoi. O lume va
mără şi Petre Istrate, ţăran mijlocaş, cunoscut în cii lui, iar mai tîrziu a batjocorit fata pe care rtată forfoteşte in jurul personajelor principale,
sat ca un om cinstit. Istrate fosă, spre ghinionul Petre Istrate o iubea şi apoi a luat o de nevastă. răscolită şi legată de conflictul principal din
lui, are un frate legionar, închis pentru fapte os Comuniştii, şi în deosebi secretarul organizaţiei viaţa satului.
tile regimului nostru. Vecinul lui Istrate este Va- de partid. Ion Airine, dau dovadă de multă înţe „Cuscrii" este cartea unui scriitonr care cu
sile Marchidan, un ţăran care nu a exploatat In legere a durerii lui Istrate şi în cele din urmă noaşte viaţa satului. Personajele pe care le des
trecut, dar e învăţat să trăiască uşor, şi se ţine secretarul se duce la oraş să ceară sprijinul raio crie Ghilia nu sînt scheme inventate în birou,
mai mult de afaceri. Marchidan nu se gîndeşte să nului. Urmează o altă serie de acţiuni în urma ci tipuri care seamănă cu oameni din realitate
intre în colectivă. Intra Istrate şi Marchidan este cărora uneltirile duşmanului care încearcă să „Cuscrii" e o carte din care reiese că problema
o veche duşmănie pe care timpul n-a reuşit s o profite de situaţie, agitînd id«*a unei întovărăşiri constituirii gospodăriei colective, fiind în primul
vindece. chiabureşti sînt retezate, iar toţi cei vinovaţi, rînd o chestiune a buneistări, ţărănimea vede -n
Iată însă că în sat soseşte un activist de par pedepsiţi. Petre Istrate va fi primit în gospodărie, colectivă un nou mod de trai, întemeiat pe
tid trimis de raion, care este chiar fiul lui Vasile iar Vasile Marchidan, care printre altele nici nu muncă, pe adevăr şi pe cinste.
ii
