Page 31 - Albina_1959_02

Vizita în U. R. S. S. a primului ministru ai Angliei, H. Macmdian

Patrick Reilly, a oferit un di­
neu cu prilejul vizitei primu­
lui ministru al Marii Britanii,
Harold Macmillan, la Mosco­
va. H. Macmillan, luînd cuvîn-
tul în cadrul dineului, a vor­
bit, printre altele, despre strîn-
sa colaborare care a existat
în timpul celu; de-al doilea
război mondial între Marea
Britanie şi U.R.S.S. şi a arătat
că reflectînd la actuala situa­
Un aspect ţie din lume, îşi pâne între­
barea dacă şi azi, Marea
din timpul Britanie şi U.R.S.S. nu au
în aceeaşi măsură un interes
convorbirilor comun : pacea. Intr-un fel sau
altul, în ciuda tuturor greu­
tăţilor şi piedicilor — a sub­
sovieto-engleze
liniat H. Macmillan — să ne
unim în numele păcii.
A luat apoi cuvîntul N. S.
Hruşciov, preşedintele Consi­
liului de Miniştri al U.R.S.S.
Ţeleioto i ŢASS
El a arătat printre altele, că
consideră de cea mai mare
utilitate convorbirile cu oas­
peţii englez; şi speră că ele
vor da rezultate pozitive. Vor­
bind despre divergenţele care
există în prezent, N. S. Hruş­
ciov a spus că principala cau­
ză a acestora constă în deose­
birea dintre sistemele sociale
diferite care există în cele
două ţări. Această deosebire
La 21 februarie a sosit la o şferă largă de probleme in­ ţări şi la destinderea situaţiei guverne au avut două con­ nu trebuie însă să constituie
Moscova primul ministru al ternaţionale. internaţionale. vorbiri îndelungate, neoficiale. o piedică în stabilirea unor
/ -diei, Harold Macmillan. El După încheierea celui de-al In cuvîntarea de răspuns, La 23 februarie, la Kremlin, relaţii de prietenie între po­
, st întîmpinat pe aerodrom doilea război mondial a avut H. Macmillan a mulţumit pen­ a avut loc o întîlnire a oaspe­ poarele noastre, între ţările
de N. S. Hruşciov, preşedinte­ loc o ajgravare a relaţiilor din­ tru atenţia şi ospitalitatea cu ţilor englezi cu delegaţia gu­ noastre, a subliniat N. S. Hruş­
le Consiliului de Miniştri al tre ţările noastre. N-ar fi mai care a fost primit. vernului sovietic. In cursul ciov. De aceea, noi trebuie să
U.R.S.S. şi de alţi conducători bine să ne gîndim împreună, Sper, a continuat Macmillan, întîlnirii a avut loc un schimb găsim calea înţeleaptă pentru
sovietici. a subliniat el, ce trebuie făcut că ne vom putea concentra a- de păreri în problemele care a învinge actualele greutăţi şi
La 21 februarie N. S. Hruş­ pentru a topi gheaţa războiu­ tenţia asupra acelor probleme prezintă un interes reciproc. pentru a face totul în scopul
ciov l-a primit pe primul mi­ lui rece ? Popoarele aşteaptă care ne unesc, iar nu asupra In aceeaşi zi, ambasadorul asiqurării păcii pe pămintul
nistru englez, cu care a avut de la guverne, a şpuş N. S. celor care ne dezbină, să ne Marii Britanii în U.R.S.S., sir nostru.
o convorbire care a durat a- Hruşciov, ca acestea să între­ concentrăm principala atenţie
proximativ 40 de minute. Apoi, prindă noi eforturi şl să înlă­ asupra acelui adevăr evident
N. S. Hruşciov a oferit în ma­ ture obstacolele care îi împie­ că pacea poate fi menţinută
rele palat al Kremlinului o dică pe oameni să se consa­ dacă cele două mari sisteme Veşti din Uniunea Sovietică
masă în cinstea oaspeţilor. cre în întregime muncii paş­ ale noastre, urmîndu-şi fieca­
Masa a decurs într-o atmosfe­ nice fără să le mai fie teamă re calea, acţionînd paralel, fă­
ră prietenească şi cordială. In de război Omenirea s-a apro­ ră a intra în conflict, vor con­ O largă mişcare chintale în 1965, iar cea d«
cursul mesei, cei doi conducă­ piat de un stadiu al vieţii tribui la bunăstarea generală pentru sporirea lapte de la 191,5 chintale la
tori au rostit cuvîntări. sale, cînd poate preîntîmpina a omenirii. 478 chintale. Recolta de eerea-
izbucnirea războiului. producţiei animaliere le va spori de la 17,9 chintale
Venirea dv„ a spus N. S. La 22 februarie, primul mi­ la 24,1 chintale la hectar. Ven
In încheiere, N. S. Hruşciov
Hruşciov, ne îngăduie să dis­ şi-a exprimat speranţa că vizi­ nistru H. Macmillam şi mi­ niturile în bani ale colhozului
cutăm numeroase probleme ta în U.R.S.S. a lui H. Mac­ nistrul Afacerilor Externe, In primele zile ale acestui vor creşte de 10 ori, ajunqind
care se referă în mod direct Selwyn Lloyd, au fost oaspe­ an lucrătorii din sovhozuri şi
millan va contribui la dezvol­ colhozuri din regiunea Riazan la 24.700.000 ruble.
la relaţiile anglo-sovietice, cit tarea şi consolidarea relaţiilor ţii lui N. S. Hruşciov şi a au iniţiat o largă mişcare pen­ In anii septenalului în col­
şi probleme care sş referă la de prietenie dintre cele două soţiei acestuia- Şefii celor două tru sporirea producţiei anima­ hoz se vor ridica numeroase
liere. Această iniţiativă are o construcţii menite să ducă la
deosebită imoortanţă in pla­ creşterea nivelului de trai al
nul septenal se prevede ca colhoznicilor. Astfel, se va
producţia animalieră a U.R.S.S. construi o nouă clădire pentru
| Dîrza luptă să crească de la 8 milioane Palatul culturii, care va cu­
prinde o sală de 1.500 locuri,
de tone cît a fost în 1958, la
B grevistă 16 milioane tone în 1965. Chib­ o şcoală cu internat, un spi­
B a minerilor zuind bine posibilităţile pe tal, o ospătărie, o brutărie, un
care le au, agricultorii din re­ cămin pentru bătrîni etc. Sute
| belgieni giunea Riazan s-au angajat ca de colhoznici îşi vor clădi Ion
în acest an să mărească pro­ cuinţe noi.
g De citeva. zile se des- ducţia de carne de 3,8 ori faţă
j§ făşoară în Belgia o gre- de cea de anul trecut. Expoziţii de arfă
H vă de mare amploare a Iniţiativa celor din Riazan
j| minerilor din bazinul lt, a fost îmbrăţişată cu căldură plastică la sate
H carbonifer Borinage care ** de lucrătorii din agricultură Paralel cu creşterea nivelului
§§ s-a extins în toate re- din întreaga ţară. Recent, sov­ de trai material al colhoznici-
H giunile carbonifere. Gre- hozurile şi colhozurile din ţi­ Sor, cresc şi cerinţele lor cultu­
H viştii cer încetarea conce- nutul Stavropol şi-au luat an­ rale : arta atrage cercuri tot
= dierilor în maşâ şi re- gajamentul să mărească în mai largi ale populaţiei. Iată,
= nunfarea la închiderea acest an producţia de carne de pildă, în satul Lialovo, re­
i| minelor socotite „neren- de două ori şi jumătate fată giunea Moscova, s-a deschis
H tabih“ de către patroni. de anul trgeut. de curind o expoziţie de pictu­
{§ Clişeul alăturat repre- In ţinutul Krasnod*ar, lucră­ ră sătească, organizată de U-
§} zintu un aspect de la o torii din agricultură vor rea- niunea artiştilor plastici din
§ş demonstraţie a grevişti- lizş, prevederile planului sep­ Moscova. In acest sat. încă
§j lor minieri din regiunea tenal la producţia de carne, din 1957, se ţin în mod regulat
f§ Borinage.
lapte şi ouă în numai 2—3 conferinţe de popularizare a
ani. Asemenea veşti despre artei ruse şi străine, conferinţe
entuziasmul cu care agricul­ pe care le expun critici de artă
torii sovietici se angajează să din Moscova. Iarna trecută, la
îndeplinească înainte de ter­ cererea colhoznicilor, pe lingă
men sarcinile planului septe­ clubul colhozului a fost orga­
Doi „savanţi onorabili** din R. F. 0. nal în domeniul creşterii pro­ nizat un atelier de pictură,
ducţiei animaliere vin din în- condus de pedagogi cu experi­
Cu peste 20 de ani în urmă, rienţelor sale. Lagărele dc con­ tru fărădelegile sale îngrozi­ treaqa Uniune Sovietică : din enţă. Aci lucrează 30 de tineri
dl. Siegf-ried Ruff, de profesie centrare gemeau de „cobai** toare. Dai... Ucraina. Biulorusia. republi­ colhoznici şi şcolari. In acest
doctor m medicină în Reichul care corespundeau întrutotui ce­ Dar in Republica Federală a cile baltice, Caucaz etc. fel. colhoznicii s-au apropiat
hitlerist, se ocupa cu studiul rinţele»- „savantului**. Şi astfel, Di. Adenauer, asemenea baga tot mat mult de problemele cre­
comportării fiinţelor \ ii sub apă. doctorul putu să-şi facă din plin teie — citeva sute sau mii de Planul septenal aţiei picturale. Şi nu a surprins
Din nefericire insa, fiinţele care experienţele pe pielea deţinuţi­ crime la activ — se uită re­ colhozului pe nimen propunerea colhozrrF
formau obiectul cercetărilor dr. lor politici belgieni de la Da- pede. ba se şi răsplătesc. Dr. cului Serghei Mişin. de a se
Ruff nu erau înzestrate de na­ chau. Iată şi de ce numele său Siegfried Ruff este astăzi profe­ înfiinţa în sat o expoziţie per­
tură cu organele necesare vieţii figurează d« vreo. 14 ani pe sor ia Universitatea din B •nn. Discuiînd .cu însufleţire sar­ manenta de uictură. Numeroşi
sub apă. Erau oameni la fe! cu lista criminalilor de rftzboi pen­ iar dr. Weltz este titularul unei cinile planului septena.1 trasa­ maeştr, cunoscuţi, cum ar fi
toti ceilalţi. Cum, în aceste con­ tru Belgia, la nr. ,«-16/122. catedre la Universitatea din te de partid, colhoznicii din S. Gherasimov. artist al po­
diţii, îi cm. greu „savantului1* Munchen. Şi, avind în vedere colhozul ..Lenin", regiunea Vo- porului din U.R.S.S., A. Bub-
să-şi procure cobaii doriţi, el s-a Ceva mai jos., pe ăoecaşi listă acordul cultural semnat între ronej, au hotărit *ă-şi alcă­ nov, artist emerit, precum şi
adresat forurilor naziste innite. care mai aşteaptă şr astăzi să Belgi-e şi R F. Germană, este tuiască' un plan de şaote ani pictorii N Cebakov. K. Ooro-
„Savanţii** de teapa dr. Ruff fie orara tă, so afla numele dr. foarte posibil ca domnii Rtil't şi pentru dezvoUaiea colhozului hov şi alţii au sprijinit această
se bucurau de o consideraţie cu AuguSf Weltz, alt „strălucit sa- Weltz să-şi împărtăşească într-o lor. S-au făcut numeroase pro­ iniţiativă şi au donat galeriei
bunj zi cunoştinţele în umver puneri concrete, după care a „Tretiakov** din Lialovo ‘ ablo-
totul deosebită în Germania var>t“ nazist* care a ucis sute de
sităţife belgiene. Şi, poate că avut loc o adunare geverală a uri din creaţia lor. Astfel. în
hitleristă şi, astfel, autorităţile deţinuţi belgieni în cursul expe­ subiectul prelegerilor lor va fi colhoznicilor, care a aprobat primăvara anului trecut a avut
hotărîră să-i dea tot concursul rienţelor sale pe viu. Criminal t>e marginea unor experienţe acest plan. Astfel, s<r prevede loc deschiderea festivă a gale­
necesar. Ce e drept, regimul în de război ca şi colegul să» mai «foarte interesante** de acum ca producţia de carne la suta riei ..Tretiakov" a colhozului.
care începea să se afirme dr. sus citat, dr. Weltz urmş săide» vreo 15 am.. de hectare de terem agricol să Ea a fost vizitată în ultimele
locuitori din
crească de la 15,1
luni de mii de
chintale,
Ruff se preta de minune expe­ socoteală de multă vreme pen­ P. TATARU cit a fost in 1958, la 148,7 raion.