Page 6 - Albina_1959_02
P. 6

O
                                                                                            N O U RI  RE  LUPTĂTORI

                                                                                            iii m m  Miivm iiHiti:




                                                                                         40  de ani de  la moartea  lui 1.  C.  Frimu


                                                                                          In   noaptea  de  6  spre  7  februarie   muncitorească,  care  se  dezvolta,  despre
                                                                                         1919  murea,  la  spitalul  Colentina  din   necesitatea  luptei  organizate  împotriva
                                                                                         Capitală,  Ioan  C. Frimu.  Nu de moar­  exploatării;   el  păstra  cu  mare   grijă
                                                                                         te  naturală  s-a  stins  flacăra  vieţii  lui   banul  muncitorilor,  îngrijea  de  curăţe­
                                                                                         Frimu  la  vîrsta   de  48  de  ani;  la  18   nia   micului   sediu   al   organizaţiei
                                                                                         decembrie  1918  a  fost  arestat  din  or­  „Munca".  Pentru   el  orice  activitate,
                                                                                         dinul   guvernului   burghezo.moşieresc   mare  sau  mică,  depusă  în  folosul  po.
                                                                                         şi  trupul  lui  puternic  s-a  prăbuşit  în   porului,  era  în  mare  cinste.
                                                                                         urma  bolid  contractate  la  închisoarea
                ..0.9 g fi 2 9&9.9JLaJt-gJLgJlJUL&JLa-g-flflfl&a-g-e^
                                                                                         Văcăreşti.                        Iar  în  ziua  de  24  ianuarie  1905,  Ia
                ^
                                                                                          De  ce  l-au  urmărit  guvernele  bur-   mitingul  din  sala  Eforiei  din. Bucureşti,

                                                                                         gheao-moşiereşti  cu  ură  de  moarte  pe   I.  C.  Frimu,  în  faţa  a  1.500  de  oa­
                                                                                         muncitorul  Ioan  C.  Frimu ?  Pentru  că   meni  a  vestit  mulţimii  entuziaste  re­
                                                                                         Frimu,  fiu  de  ţăran  sărac  din   satul   luarea  activităţii  de  masă  a  organiza­
                                                                                         Bîrzeşti,  fostul  judeţ  Vaslui,  care  în­  ţiilor  muncitoreşti  socialiste  din  Romî­
                                                                                                                         nia,  sub  influenţa  directă  a  primei  re­
                                                                                         văţase  meşteşugul  de  tîmplar,  intrase   voluţii  ruse.
                                                                                         din  tinereţe  în  organizaţia   socialistă
                                                                                         din  Bucureşti ;  pentru  că  din  moment   Guvernele   burghezo.moşiereşti   ur­
                                                                                        ce  şi-a  dat  seama  de  pricinile  sărăciei   măreau  cu  ură  de  moarte  pe  Ioan  C.
                                                                                         atît  din  cocioabele  muncitorilor  oa  şi   Frimu  pentru  că  în  toţi  cei  şaptespre­
                                                                                         din  bordedeie  ţăranilor,  s-a  aşezat  în   zece  ani  de  Ia  începutul  veacului  nos­
                                                                                         primele  rînduri  ale   luptătorilor   din   tru  viaţa  lui  a  fost  strîns  legată   de
                                                                                         aoea  vreme  împotriva   exploatării   la   viaţa  muncitorimii  noastre  din  fabrici
                                                                                         care  era  supus  norodul  muncitor  din   şi  ateliere.  Erau  anii   cînd   industria
                                                                                         oraşe  şi  sate.                din  ţara  noastră  luase  o  dezvoltare  mai
                                                                                          Frimu,  fecior  de  ţăran,  s-a  ridicat   mare.  In  acelaşi  timp  şi  stoarcerea  pu­
                                                                                        cu  glas  aprig   împotriva   guvernului   terii  muncitorilor  era  mai  mare.  Cîrdă-
                                                                                         burghezo.moşieresc,   care,   călcîndu-şi   şiei  dintre  boierii  şi  capitaliştii  dină­
                                                                                        propria  sa  constituţie,  desfiinţase   cu   untrul  ţării  i  se  alăturară şi mari  capi­
                                                                                        sălbăticie  cluburile                           talişti  de  peste  ho­
                                                                                        socialiste  ţărăneşti..........                 tare.   Frimu  expri­
                                                                                          Era   prin   anul                             ma  prin  cuvîntări-
                                                                                        1899.  Boierul Lascăr                           le  sale  de  pe  tri­
                          încă  din  anul  trecut  a  intrat  în  funcţiune  la  Combinatul  Siderurgic   Catargiu,  ministrul          buna  roşie  si   prin
                     de  la  Hunedoara  marele  laminor  bluming,   livrat   industriei   noastre  de   de  interne,  dezlăn-           scrisul  său  de  mun­
                     către  Uniunea   Sovietică   în  cadrul  ajutorului  permanent   şi  de  nepreţuit   ţuise  o  aprigă  hăi-        citor  înaintat  revol­
                     pe  care  statul   sovietic   îl  dă  ţării  noastre.               tuială   împotriva                             ta  maselor  împotri­
                          Prin  intrarea   în   funcţiune  a  acestui  însemnat  obiectiv  industrial,   membrilor   duhu­              va   sîngeroasei  ex­
                     producţia  de  laminate  a  ţării  noastre  s  a  dublat.  In  fotografie:  un  aspect   rilor  socialiste   de    ploatări  Ia  care  era
                     din  timpul  lucrului  la   laminorul  bluming  al  Combinatului  Siderurgic  de   la  sate.  In  aed  an          supusă   în  anii  a-
                     la  Hunedoara.                                                      existau   vreo  sută                           ceia.
                                                                                         de  cluburi  sociali­                            Dueînd  o  conti­
                                                                                        ste   prin   diferite                           nuă  şi  perseverentă
                               PRI ETENI E                                              judeţe  ale  Olt,   Ro-                         operă  de  demasca­
                                                                                                  fostelor
                                                                                         sate
                                                                                               Teleorman,
                                                                                                                                        re  a  falşilor  demo-
                                                                                         Vlaşca,
                8 8 g g f l 8 f l g g f l f l f l a 0 Q 0 0 0 Q Q 0 Q a 0 0 g 0 Q 0 Q 0 Q p e o 8 e o o o o
                                                                                        manaţi,   cu   vreo                             oraţi,  el  arăta   că
                                                                                                                                        între  vorba  şi  fapta
                                                                                        zece  mii  de  mem­
                      DE  NEZDRUNCINAT                                                  bri.  Era  mare  lucru                          stăpînilor  exista  o
                                                                                                                                        mare  prăpastie.  In
                                                                                                   aceea,
                                                                                        pe  vremea
                                                                                        cînd în  Romînia mai                            articolul  „Robia  în
                                                                                                                                        fabrici"  publicat  în
                     11  ani  de  la  încheierea  Tratatului  romîiio-sovretic          dăinniau  resturi  de                           Calendarul   muncii
                                                                                        iobăgie,  cmd  clasa
                        de  prietenie,  colaborare  şi  asistenţa  mutuala              muncitoare  era  în­                            pe anul 1909  Frimu
                                                                                        că  tlnără.  Ceea ce-i                          arăta,   pe  bază  de
                                                                                        durea  pe  stăpînii                             cifre,   cît  de  grea
                                                                                        Jeatunci  era  fap­
                     Pe  una  din  filele  cărţii  de  aur  a   economică  a  tuturor  ţărilor  sociali­                                era  viaţa  muncito­
                   prieteniei  rorrrîno-sovletice se află în­  ste  va  ajunge  treptat  la  acelaşi  ni­  tul   că  prin  acele        rilor.  Iar  în anii  di­
                   crustată  cu  culoarea  roşie  a  sărbă­  vel".                      cluburi   socialiste             naintea  primului  război  mondial,  cînd
                   torilor.  ziua  de  4  februarie  1948.  In   Prietenia  cu  marele  popor  sovie­  începea  să  pătrundă  o  dîră  de  lumină   boierii  şi  capitaliştii   împingeau   ţara
                                                                                        in  casa  ţăranului.
                   această  zi,  în  urmă  cu  11  ani,  s-a   tic  contribuie  din  plin  la  întărirea
                                                                                                                         la  război  pentru  a-şi  mări  averile  stoar­
                   semnat  la  Moscova  un  document  de   suveranităţii  şi  independenţei  ţării   Cînd  boierii  şi  burghezii  din  ,,mon­  se  din   munca   poporului, el  scria :
                   mare  însemnătate  pentru  întărirea   noastre,  constituind  totodată  un  a-   struoasa  coaliţie"  văzură  că  ţăranii  ci­  „Dacă  sîntem  împotriva   războiului  e
                                                                                        tesc  Constituţia  şi  cer  ca  legea  să  fie
                   prieteniei  dintre  poporul  romîn  ou   iutor  preţios  în  construirea  socialis­  aplicată  în  mod  egal  Ia  toată  lumea   că  sîntem  convinşi  că  el  este  în  contra
                   marele  popor  sovietic:  Tratatul  de   mului  în  patria  noastră.  Datorită  a-   au  asmuţit  rfinii  lor  de  pază,  poliţiştii   intereselor  poporului ;  noi  avem  de  dus
                   prietenie, colaborare si  asistentă mu­  iutorului  multilateral  acordai  de  U-                     un  război,  dar  acesta  împotriva  clase­
                   tuală  dintre  Uniunea  Sovietică  şi   niunea  Sovietică,  în  toate  domeniile   şi  jandarmii,  împotriva  cluburilor  so­  lor  noastre  conducătoare,  care  ne  asu­
                                                                                        cialiste  de  la  sate.  Primarii  spărgeau
                   Republica  Populară  Romînă.     —  în  economie,  ştiinţă,  cultură,  —•   capetele  oamenilor,  jandarmii   treceau   presc"  („Lupta  zilnică"  din  13   mai
                     Cei  11  ani  care  au  trecut  de  la   ţara  noastră  s-a  transformat  într-o   cu  caii  peste  femei  Si  copii.  în  satul   1913).
                   semnarea  Tratatului,  au  arătat  cu   perioadă  istorică  scurtă,  dintr-o tară   Buzeşti,  cei  arestaţi  s-au  ales  cu  oasele   Frimu  se  identificase  atît  de   mult
                   prisosinţă  că  legăturile  dintre  po­  agrară  înapoiată  într-o  tară  ou  o  in­  sfărîmate,  ca  demni  urmaşi  ai  lui  Ho-   cu  năzuinţele  şi  lupta  maselor  în  acea
                   porul  romîn  si  poporul  frate  sovie­  dustrie  în  plin  avînt.  Marele  lami­  ria,  iar  în  satul  Poiana,  ţăranii  au  fost   perioadă.  îneît  atunci  cînd  era  vorba
                   tic  au  cunoscut  o  dezvoltare  rodni­  nor  de  la  Roman,  reactorul  atomic   legaţi  de  pari  şi  bătuţi  in  mod  îngro.   de  mişcarea  socialistă   din   Romînia,
                   că,  dezvoltare  bazată  pe  principiile   si  ciclotronul.  numeroase  fabrici  noi   zitor  din  ordinul  prefectului.  A  urmat   imediat  te  gîndeai  la  Frimu.   Însuşi
                   respectului  reciproc,  independentei   si  uzine  chimice,  construite  pe  baza   un  proces  la  Slatina  cu  condamnări  la   V.  I.  Lenin,  atunci  cînd  a  trebuit  să
                   şi  suveranităţii,  precum  si  neameste­  utilajului,  documentaţiei  tehnice  şi   pedepse  grele  de  închisoare.  intervină  pentru  apărarea  a doi  emi­
                   cului  în  treburile  înterne.  Tradiţio­  cu  sprijinul  specialiştilor  sovietici,   Ioan  C  Frimu.  plin  de  revoltă   în   granţi  politici  ruşi  aflaţi  în  Romînia,
                   nala  prietenie  de  veacuri  cu  marea   stau  mărturie  frăţescului  ajutor  pri­  faţa  acestor  samavolnicii,  luase   con­  s-a  adresat  lui  I.  C.  Frimu  conducător
                   ţară  de  la  răsărit  a  înflorit  în  a-   mit  din  partea  marii  Uniuni  Sovieti­  deiul  în  mină  şi  scria  astfel  în  ziarul   recunoscut   al  mişcării   muncitoreşti
                   ceşti  ani  în  spiritul  colaborării  fră­  ce.  Creditele  acordate  R.P  Romîne   „Lumea   nouă"   din   mai   1899,  cu   din   Romînia.   Scrisoarea,  reprodusă
                   ţeşti.  Prietenia  dintre  popoarele  ce­  de  către  U.R.S.S.  pe  termen  fung,   prilejul lui  10 mai :  „Pe cînd în capitala   In   revista   Analele   Institutului  de
                   lor  două  tărî  are^ adinei  rădăcini  în   în  condiţii  extrem  de  avantajoase,   tării  curge  şampanie,  în  colibele  ţără­  Istorie   a   Partidului   de   pe   Ungă
                   istorie,  ea  eimentîndu-se  o  dată  mai   au  dus  la  înflorirea  rapidă  a  econo­  neşti  curg  lacrimi.  Acea  ţărănime  care   C.C.  al  P.M.R.,  nr.  1  din  1956,   este
                   mult  prin  iertfa  de  sînge  a  ostaşi­  miei  noastre  socialiste  a  luptat  pentru  libertatea  tării  stă  în   însoţită   de   o  adresă  a  jandarmeriei
                   lor  sovietici  si  romîni  care  au  luptat   O  contribuţie  însemnată  la  cu­  această  zi  la  puşcărie.  Temniţele  din   ţariste,  care  spune:  „Anexez  aici  ală­
                   cot  la  cot  pentru  eliberarea  patriei   noaşterea  şi  apropierea  celor  două   Slatina.  Caracal,  T.  Măgurele  şi  altele   turat,  în  traducere  din  limba  franceză,
                   noastre  si  pentru  zdrobirea  trupelor   popoare,  o  au  dezvoltarea  rodnică  a   sînt  pline  de  ţărani  care  au  crezut  că   oopia  obţinută  prin  agenţi  a  unui  do­
                   hitleriste  în  bîrlogul  lor.  relaţiilor  culturale,  a  vizitelor  reci­  sînt  liberi  pentru  a  se   organiza   în   cument  adresat  din  Paris,  la  4  noiem­
                                                                                                                                   de  Vladimir  Ulianov  lui
                                                                                                                        brie  1911,
                    Marea  însemnătate  a  Tratatului   proce.  a  schimburilor  de  cărţi,  fil­  conformitate  cu  legile  ţării".  I.  C.  Frimu  din  Bucureşti...".
                                                   me si  opere  de  artă  Cu  neţărmurită   Feciorii  de  boieri  care-şi  ziceau  so­
                   romîno-sovietic  de  prietenie,  colabo­                             cialişti,  ca  Morţun.  Radovici  şi   alţii   Pentru  toate  aceste  fapte  de  credin­
                                                   bucurie  au  primit  oamenii  muncii
                   rare  si  asistentă  mutuală  încheiat   din  patria  noastră  vestea  lansării  în   aşa  zişii  „generoşi",  s.au  înfricoşat  în   cios  înfăţişător  al  vrerei  şi  luptei  ma­
                   acum  11  ani.  constă  în  aceea  că  pen­  Cosmos  a  primei  planete  artificiale   faţa  prigoanei   şi  au  părăsit  partidul   selor  pentru  o  viaţă  nouă,  I.  C.  Frimu
                   tru  prima  oară  în  decursul  istoriei   a  Pămîntului,  planetă  creată  de  U-   muncitorilor  şă  ţăranilor.  Ioan  C.  Fri­  .a  fost  omorît  din  ordinul   stăpînilor.
                                                   niunea  Sovietică,  ţara  cu  ştiinţa  şi
                   sale.  tara  noastră  a  încheiat  un  a-   tehnica  cea  mai  înaintată  din  lume,   mu  împreună  cu  alţi  muncitori  şi  căr­  Aşa  cum  au  fost   asasinaţi  mulţi  alţi
                   semenea  Tratat  cu  o  mare  putere  oe                             turari  cinstiţi  au  vestejit  trădarea  „ge­  eroi  şi  martiri   ai  clasei   muncitoare
                                                   fiind  mîndri  că  fac  parte  din  mare­
                   bază  de  egalitate,  respect  şi  avanta­  le  şi  puternicul  lagăr  al  socialismu­  neroşilor".  au  ridicat  sus  steagul  reşu   din  Romînia,   după   Marea  Revoluţie
                   je  reciproce  Acest  Tratat  ilustrează   lui  victorios.       O   şi  l-au  ţinut  pînă  în  anul  1905  în  mo­  Socialistă   din  Octombrie,  ca  Leonte
                  în  mod  convingător  relaţiile  de  tip   Cu  prilejul  aniversării  a  11  am  de   o  desta  societate  „Munca".  Filipescu,  Pavel  Tcacenco.  Constantin
                                                                                    o
                   nou.  socialiste,   statornicite   între   la  încheierea  Tratatului  de  prietenie,   o  Credinţa  lui  Frimu  în  victoria  socia­  David,  Olga  Bancic  şi  atîţia  alţii.
                                                                                    o
                  statele   noastre.   Vorbind   despre   colaborare  si  asistentă  mutuală  în­  o  lismului  era  nestrămutată.  Avea  o  în­  In  anul  1908,   Frimu  amintea   cu
                  marea  însemnătate  pe  care  o  pre­  tre  R.P.R.  si  U R.S.S..  aniversare   o  credere  nemărginită  în  muncitori   şi   prilejul  înmorşnîntării   unui   militant
                                                                                    o
                  zintă  legăturile  frătesti  dintre  sta­  care  are  loc  în  zilele  desfăşurării   o  ţărani  El  scria  într.un  articol  publicat   socialist:   „Dacă  ,  vreţi   să  trăiţi   şi
                                                                                    o
                  tele  socialiste.  în  raportul  său,  pre­  lucrărilor  istoricului  Congres  Ex­  în  „Lumea  nouă"  din  27 februarie 1900:   după   moarte.   trebuie   să   muriţi
                                                                                    o
                  zentat  în  cadrul  celui  de  al  XXI-lea   traordinar  al  constructorilor  comu­  o  „Cînd  la  oraşe  e  o  muncitorime  asu­  pentru  viaţă".  Frimu  a  luptat  şi  a
                  Congres  Extraordinar  al  P C.U.S.,   nismului.  oamenii  muncii  din  patria   o  prită  şi  nedreptăţită,  cînd   ţărănimea   murit   pentru  viaţă.   Amintirea  lui,
                                                                                    e
                  tovarăşul  N  S.  Hrusciov  a  arătat:   noastră  trimit  un  fierbinte  salut  fră­  o  duce  fogul  cel  mai  greu,  iugul  mizeriei   după  patruzeci  d e ' ani,  e  vie  în  con.
                  ..Noi  înaintăm  în  front  unit  ajutîn-   ţesc  oamenilor  sovietici,  urîndu-le   o  şi  al  ignorantei,  al  nedreptăţii  şi  al   ştiinţa  poporului  nostru,  eliberat   de
                                                                                    o  asupririi,  atunci  să  te  întrebi  oare  dacă   exploatare,  care  construieşte   socialis­
                  du-ne  reciproc  si  sprifinindu-ne  fră­  noi  si  mai  mari  izbînzi  De  drumul   o
                  ţeşte.  In  felul  acesta   dezvoltarea  de lumină  al  comunismului  apropiat  o  eşti  singur ?"  Timp  de  cinci  ani  I.  C.   mul,   ideal   pentru   care  a  luptat  şi
                                                                                    o<
                                                                                    ot  Frimu,  ajutat  de  ceilalţi,   făcea   de   1.  C.  Frimu.
              aUUUUt.fUUUUUUUUUL9JUUUUUUUUUUlfUUUL)Ut9JUUUUlJUUUUIJUULgJUUUULfLft.     toate:  vorbea  .şi  scria  despre  mişcarea        I.  FELEA
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11