Page 8 - Albina_1959_02

'Aplicînd învăţămintele agrozootehnice, colecti­
viştii din comuna Făcăeni, raionul Feteşti, au ob­
ţinut recolte bogate de floarea-soarelui.
(Coresp. C. FRINCU)

. MO p « h c s t p a ” DE O SUTA DE ORI
din Copăceie
In comuna Copăceie,
raionul Caransebeş, deşi m a i M u l t
există instrumentişti, la
căminul cultural nu se
găsesc nici un fel de in­ Toată lumea ştie că anul are Iată însă că a trăit nu numai
strumente muzicale. S-au 365 de zile. Lucrul acesta îl pînă „poimîine", ci pînă acum.
făcut demersuri la sfatul ştiu şi colectiviştii din comuna (Şi, să fie sănătos, să mai tră­
popular comunal, la casa Mihail Kogălniceanu, raionul iască). A trăit şi a văzut un
raională de cultură, la
secţia învăţămînt şi cul­ Medgidia. lucru nemaivăzut. In faţa ma­
tură, dar fără rezultat. —■ Nu-i adevărat 1 — sare cu gaziei stăteau gata de plecare
(Corespendent gura Enache Foto. Pentru mine 12 care, ţanţoşe, pline de saci.
ION LIBER) anul are... 12 zile. Sînt sacii lui Nieolaie Grigore,
— Poate 12 luni, vrei să spuL cel al cănii an e de... 1200 de
Cît e lumea asta mare,
— N ul 12 zile. ZI-LE... zile, cel al cărui an i-a adus,
Nu ştiu de s-o fi aflat
— Iar pentru mine, zise zîm- pe lingă bani şi alte produse,
Vînător fără de puşcă
bind Nioolade Grigore, anul peste un vagon de grîu şi po­
Şi să zică : am vinat I
are... 1200 de zile. Adică, anul rumb.
Sau să umble după peşte
meu e mai mare de-o sută de Socotitorul strigă, la rînd, nu­
Toată ziua, ca hoinarul,
ori ca al vecinului. O SU-TA— mele lui Enache. Cîţiva, nepu-
Susţinînd că pescuieşte
— Nu mai înţeleg nimic. tîndu-şi ţine rîsul, izbucniră în
Fără undiţă... pescarul.
• • • • , • — O să înţelegeţi totul ve- hohote. Unul zise :
nipd chiar acuma la colectivă, — Ce ne facem, fraţilor ?
Dar în satul Copăceie
îmi spuse socotitorul. Se împart N-avem destule atelaje să-i
Am aflat oftind cu jale
veniturile. cărăm belşugul.
O ,.orchestră“ care n-are
La colectivă, unul din briga­ —: Nu-i nimic, adaugă altul.
Instrumente muzicale.
dieri îmi spuse de ce anul lui i— Ii împrumut eu o roabă... .
Au cerut destui de des.„
Enache are... 12 zile. Din 365 Enache, făcîndu-se că n-au­
Cu cerutul s-au ales.
SOARELE: — Ce fruinoasă-i, bat-o vina! Cum să facă muzicanţii de zile, numai în 12 zile venise de, îi zise socotitorului :
Numai cartea-i cu pricina. la lucru. Ce-a făcut în celelalte — O să-mi ridic mîine par­
FLOAREA SOARELUI : — Cartea este, nu zic ba, Faţă-acestei situaţii ? 353 ?
Dar mai e şi altceva Să aştepte mult şi bine tea...
Ce mă-naltâ către Soare : Sau să facă... imitaţii? Ii spunea, astă-vară, briga­ Brigadierul zîm bi:
Omul şi tarlaua mare. dierul :
Unul ca... acordeonul, — S-ar putea întîmpla c.
, — Mergi astăzi la prăşit, E-
(Treaba nu-i de loc uşoară) mîine să te doară şalele... ,
nacbe ?
Altui imitind trombonul Rîsele conteniră. Enache, de
Răspundea Enache :
Iar un altui... o vioară. la poartă, răspunse :
Şi pe game diferite — Nu pot, că mă duc la — Vedem noi ce-aduce ziua
Şi în diferite chei, tîrg. de mîine...
Să încerce să imite întreba brigadierul: ...Şi „ziua de mîine", adică
Pin’ s-or îndura acel — Dar mâine ai să mergi?. a doua zi, l-a adus pe Enache
Lectorii de io Gorneni
Să... imite tot aşa Răspundea Enache: cel dintîi la lucru-n colectivă.
Cînd am intrat în căminul bă păsărească, pe care n-o în­ Instrumente să le dea. — Mîino ? Nu cred. O să mă
cultural din Gorneni, regiunea ţelegeam decît cu dicţionare. • • • * • doară şalele. (După corespondenţa tovarăşei
Bucureşti, unul din cursanţii Pînă la urmă, n-am mai avut Cu speranţele depline ELENA IGNAT)
cercului agrozootehnic tocmai nevoie nici do dicţionare, pen­ Că la ora actuală Se mira brigadierul :
afişa o listă cu lecţiile ce vor tru că şi nea Eremia ne-a dat — De unde ştii că tocmai
mai fi predate pînă în luna în primire la unul Popescu, Cei în drept, posedă-n fine mîine o să te doară şalele P Dar
martie. care — să vezi ce ghinion pe Şi ureche... muzicală poimâine ai să mergi ? Din biblioteca satului
— Văd că mergeţi bine, zisei. capul nostru — s-a îmbolnăvit Le dorim succes deplin Bucium, regiunea Galaţi,
Şi... sînteti mulţi cursanţi? tocmai cînd să ne ţină o lecţie Ofta Enache : lipsesc cărţi cu piese tra-
— Mui{i. Tot mulţi am fost şi practică. Dar omul 6-a însănă­ Şi orchestră la cămin. —• Hei, să mai trăim noi tînd probleme actuale sau
acum un an. Da’ n-a avut cine toşit şi atunci, hop, şi noi la ION RUŞ pînă poimîine. piese într-un act.
să ne înveţe. cămin. Dar să vezi şi să nu (TOMA GHEORGHE
— N-aţi avut lector? crezi: în locul tovarăşului Po­
— Ba am avut prea mulţi. pescu am găsit pe masă un bi­
Tocmai de-aia am şi pătit-o let care ne-a dat de înţeles că
ca-n povestea cu copilul care o să vină în curînd unul Io-
are prea multe moaşe... La în­ nescu. Şi de la Ionescu am mai EPI GRAME
trecut la vreo doi — cum îi
cheamă ştie-i sfîntul, .pînă cînd,
In sfîrşit, a venit tovarăşul Ico-
nomescu. In timp ce locuitorii Sfatul popular al comu­
— Şi tovarăşul Iconomescu ■din Frecăţei-Vîlcea stă­ nei Ştioborăni, raionul
ce fel de om e ? — îl întrebai. vileau revărsarea apei Vaslui, nu s-a îngrijit ca
peste lanuri, tehnicianul la căminul cultural să e-
— E om serios, frate. Vrea
să facă treabă. Şi face. De-aia agronom Nae Cudalbă xiste şi... director de că­
sîntem toţi cu ochii pe el. Şi nu chefuia la bufetul coope­ min.
atît pe el, cit mai ales pe cei de rativei.
la secţia agricolă raională, nu Nefiind director, iată:
cumva să ni-1 mute tocmai a- Satu-ntreg, Ia rînd, cu sapa, Nu-i nici muncă-organizaţă.
cum. Că tot din pricina lor, a- Luptă să oprească apa;
nul trecut am avut prea mulţi Numai Nae-nchide geana: Nefiind organizare,
cepui am avut pe unui lorda- lectori şi pînă la urmă nu ne am Luptă dîrz cu... damigeana. Este >n schimb... delăsare.
che, care ne-a dat în primire la ales cu nici unul.
unul Eremia. Asta o nimerise P. TELEMAN ALEXANDRU M1RCESCU
chiar ca ăla cu oiştea: ne-a ţi­ ( După o corespondenţă corespondent voluntar ION IANCU LEFTER
nut o lecţie într-un fel de lim­ trimisă de D. BOTESCU) Rm. Vîlcea corespondent voluntar
ISPRĂVILE LUI ILIE CIOCÎRLîE (3) Desene : F. CALAFETEANU
Versuri: PETRE POPA

— Da, o drept că altădată — Bună piesă, frăţioare 1 — Bată-to norocul, fată ! — Ce mi ai făcut, nea Ilie ?
La cămin venea să joace; Şi artista, se-nţelege; Minunat ai mai jucat t — Ce să-ţi fac ? O bucurie:
Dar acum e măritată. Asta nu e amatoare. Drept îti spun, mai talentată Te felicit de data-asta
fie -acum, n.o mai las şi pace ! Asta o artistă.n lege f Nu cred că e alta-n sat! Că ţi-ai lăudat... nevasta!