Page 11 - Albina_1959_03
P. 11
F oloas ele
invai I aiurii
■
’ *
\J
A
O
tMmmimmw - o grapă o praşilă bună îngrăşăminte naturale. Amin
dau cam cu patru saci de grîu tim aici o întîmplare măruntă
mai mult, la fi ocara hectar", la prima vedere, dar plină de
^>xi spunea tehnicianul agronom tilc.
Cu luni înainte, conferenţia
din Plosca.
Că o grapă înseamnă în cele rul în persoană (agronomul
din urmă spor de boabe este Ion Olteanu) l a întîlntt pe
un lucru ştiut, fiindcă oamenii întovărăşitul liie Sandu du-
au avut dovada sub ochi. E cînd gunoiul de grajd spre o
bine că acum şi-o explică şi groapă anume. L-a oprit taman
ştiinţific. Ion Ispas, unul din cînd se pregătea să se uşureze
cei mai buni agitatori colecti de „povară" îndemnîndu-i să
vişti, le explică celor din ducă gunoiul, fiindcă tot îl are
circumscripţia sa : „Grapa — in cax, la ogorul gospodăriei
zice — vine de astupă cana colective-
lele alea, milioane la număr, La conferinţă Ilie Sandu l a
prin care se evaporă apa. Da descusut pe vorbitor cu între
că qrăpezi, apa nu se mai pier bări din cele mai mărunte,
de de-a surda, di rănuUe în despre humus, umezeală, în
Colectiviştii din regiunea Constanta folosesc din plin fiecare zi prielnică, pentru lucrările agricole pâmînt şi planta are astfel u- grăşăminte. Acum el, ca şi Ilie
de primăvară. In fotografie t a început însămînţatul orzului la gospodăria colectivă „Drumul lui deală". Floricică. cu care semăna
Lenin" din Hîrşova. Colectiviştii Darie Jipa şt Ion Topor urmăresc ca atenţie funcţionarea Pe ziua de 2 martie, zi toc o dată întt-o anumită privinţă,
semănătorii. mai bună de lucru, au putut fi duc în aceleaşi care gunoiul
văzute pe cimpul gospodăriei spre cimpul întovărăşirii. Şi
colective 120 de atelaje. Ur dacă yrŞţi, îmtrebaţi-i şi o să
mindu-i îndeaproape pe colec-,
vă spună fără dibuieli, de ce
\ ÎNCEPUT DE PRIM/WARA tivişti au ieşit la cîmp şi mem e vegetaţia mai puternică a-
brii celor trei întovărăşiri din
colo unde e humus mai mult.
comună.
\----- 1 LACALDARASTI )------ dria a primit în ourînd înştiin La munca de lămurire a oa
Secţia agricolă de la Alexan
ţarea că gospodăria colectivă menilor şi-au dat contribuţia a-
lături de oamenii înaintaţi din
Cine a vizitat în toamna cu întoarcerea brazdei se reco încă o recomandare pe care din Plosca a grăpat în doua
anului trecut comuna Căldă- mandă numai acolo unde pă o facem este ca pe toate tar zile 150 hectare de ogoare^ de rîndul colectiviştilor şi înto-
vărăşiţilor, profesori de ştiin
răşti din raionul Pogoanele, a mîntul este prea umed. lalele comunei să se treacă cu toamnă, iar cele trei întovără ţele naturii ca Gogu Bel-u şi
constatat că pe măsură ce Dacă cei din Căldărăşti s-au toate forţele la însămînţarea şiri 125 hectare. De asemenea, Vasilică Constantin. Iar biblio-»
se strîngea recolta, fiecare gîndit la păstrarea apei în pă florii-soarelui, orzului, ovăzu au mai fost acoperite circa 13t
petic de pămînt era arat adine. mînt, ei au uitat însă un alt lui, măzărichii, mazărei. Se hectare cu îngrăşăminte natu tecara căminului, Elena Săndu-
cu, a colindat în decurs de o
Era o schimbare în obiceiurile element absolut necesar dez minţele acestor plante rezistă rale.
căWărăştenilor. Aşa se face că voltării plantelor : îngrăşămin- la temperaturi mai scăzute şi Mai putem să spunem, de lună 300 de gospodării, unde a
împărţit peste 400 de cărţi de
din cele. 1.600 hectare planifi tele. Din cele 6.000 tone de gu încolţesc imediat ce pămîntul astă dată ca o comparaţie, că
cate, au fost ogor î te 1.580. noi care trebuiau transportate, s-a încălzit la 1-2 grade. Apli în comuna Plosca în toamna agrotehnică. In mîinile colecti
Faptul acesta a avut urmări cea mai mare parte zace în carea regulilor agrotehnice va anului trecut a fost araită în vistului Popa Constantin şi a
■dintre cele mai bune: cu toată platformele de bălegar. Expe da ţăranilor muncitori din Că-I- treaga suprafaţă arabilă, adi întovărăşitului Dumitru. Pe
treacă, se găseşte in aceste cli
6eceta din anul trecut, gospo rienţa unităţilor socialiste a dărăşti posibilitatea să învingă că de 20 de ori mai mult decît
dăria colectivă, din comună a dovedit că administrîndu-secîte seceta şi să abţină chiar în ou un an înainte. Fapt din pe carţea cu titlul a toate grăi
obfinut de pe fiecare hectar 20—30 de tone de bălegar la condiţii mal puţin prielnice re. care se poate înţelege schim tor. „Vom transforma pămin’
cîte 1.375 kg. de grîu şi 2.400 hectar, se obţin sporuri de re colte îmbelşugate. barea care s-a produs în con- tul". O alta intitulată ,iCum
kg. de porumb. Pe unele colte de pînă la 100 la sută cejjţia Oamenilor despre agro putem obţine recolte; bogate
locuri recolta colectiviştilor a faţă de ogoarele neîngrăşate. Ing. MARIA BOGDAN tehnică. de porumb", o citeşte Couşţan.
ajtins la 2.000 kg. de grîu la tin Neaţă, membru în întovă
răşirea „6 Martie", care nu
hectar. In acelaşi timp recolta
individualilor era cu 400—500 La gazeta de perete „Munca mai departe. decît anul trecut,
kg. la hectar mai mică. Colec noastră" a gospodăriei colec făcînd lucrări de mîntuială şi
tiviştii dovediseră deci că şi în tive, agitatorul Alexandru Be- cu întîrziere, a scos porumb
condiţii de secetă se pot obţine lu, şef de echipă din brigada puţin..
recolte bune, lucrînd pămîntul l-a, explică intr-un articol cu Nu este de loc o potriveală.
după recomandările ştiinţei. Cu titlul: „Ce trebuie să facem Ci meritul cel mare al bibliote
arătura adîncă primul pas era acum" : „Grăpatul ajută la carei, care face în acest fel
făcut. păstrarea umezelii, adică să din carte o armă în luptă, Este
Teodor Paşca, secretarul or ----- Acum nu i weme de vorba de lupta împotriva se
In iarna care a trecut, ţă ganizaţiei de partid din înto nu se evaporeze apa“... L-au
ranii muncitori din Căldărăşti vărăşirea „înfrăţirea", satul teorie. Da’ ce vom face, îi citit zeci de colectivişti, fiind cetei, De care cei din Plo-va,
treabă bună.
au căpătat noi cunoştinţe de Lăschia, păşea rar şi gînditor. — Păi dacă i bună s-o facem vorba aici de o problemă ar pînă la unul, au început-o d!n
spre lucrarea pămîntului, la zătoare şi foarte la ordinea vreme şi o duc cu toate mij
în seara aceea, ascultînd pe — glăsuiră oamenii, punînd
cercul agrotehnic condus de in conducătorul cercului agro zilei. loacele şi toată hotărîrea.
ginera Dumitrescu Constantina. fiecare mina pe lopată.
zootehnic vorbind despre în — Griul nu trebuie dezvelit Munca agitatorilor nu se li
— Pămînturile comunei noa grijirea solului, i se înfiripă de tot — începu secretarul. mitează la atât. Ea se duce V. TOSO
stre — le spunea tovarăşa in un gînd, Dacă facem curmături tot cam prin viu grai din gospodărie
gineră — sî't>t sărace în apă. ...Aşadar, la şes, topirea ză la 20 de paşi de-a latul tar în gospodărie. Gheorghe Cătni
Din ploi şi zăpezi nu se strîng pezilor este mai cumpănită lalei, zăpada o să se topească nă. membru în întovărăşirea S s l e k a n c
pe fiecare centimetru pătrat mai decit pe pantele de deal cum treptat şi apele vor trece din „6 Martie" a scos la recoltă
mult de 450—500 mm. cubi de ar fi, bunăoară, aici, la noi. parapet în parapet cumpănite, şapte coşuri de porumb. Cînd
apă. Asta în condiţiuni nor Asta înseamnă că şi îngrijirea fără rupturi şi viituri. Asta-i încercai înainte să-i spui ceva ş i ; ™ C 4 S S
male. Acum însă, după o toam solului se face cumva altfel. una. A doua, topindu-se zăpa — aminteşte Ion Cătrună —
nă secetoasă şi o iarnă fără Apa provenită din zăpadă, la da treptat, apa se scurge în agitator colectivist— Gheorghe §§ • fiecare zi de Tntîr- j§
zăpadă, lipsa de apă se va face noi poate să înece culturile. sol îndestulînd mai bine pă al nostru ţS-o întorcea : „Las g ziere a insămînţărilor de ||
şi mai mult simţită. De aceea, Dar nu ne putem nici lipsi de mîntul. Asta-i. Apăi dac-o fi o că mă duc mîine pe ogor". g primăvară ate ca urmare g
va trebui să lucrăm în aşa fel ea. Dacă nu ne grăbim, în ci- primăvară fără ploi, nu ducem Ce-a scos la retoltă l-a pus pe j{ o scădere a recoltei de j§
îneît să păstrăm fiecare pică teva zile nu se va alege nimic nici o grijă. Fain ? gînduri pe Gheorghe Cătrună. g cereale cu 20-40 kg. la g
tură de apă din pămînt. Dacă nici din zăpadă, dar nici din — Fain — răspunseră oa A început să caute : cau g hectar. g
riu arăm la timp, nu grăpă-m grîu. menii. H • în zilele calde de g
şi nu prăşim culturile, pămîn- A doua zi, dis-de-dimineaţă, Se rînduiră la treabă şi în zele. Intîi a dat vina pe sece g primăvară, mai ales cînd g
tul se aşează, se formează nişte Teodor Paşca bătea la poarta vreme de două ceasuri gătară tă. Mai tîrziu, judecind ‘ cin
canale mici de la suprafaţă lui Itieş Augustin. Se sfătuiră, lucrul. Soarele începu să în stit, a văzut că nu-i tocmai aşa- g bate vîntul, se pierde g
g prin evaporare o canti- g
către adincime (numite capi apoi trecură pe la Dumitru şi călzească. Strînşi în capul tar Parcă ghicindu-i starea sufle g tate de 20-40 tone de g
lare), prin care apa iese şi se Andrei Filip şi pe la vred doi lalei, cu ţiqările aprinse, oa g apă la hectar pe zi. Lu- g
pierde prin evaporare. utemişti. Toţi erau agitatori pe menii urmăriră o vreme cum tească. tocmai atunci a picat, g crările agricole care se g
Crimele zile ale primăverii care te puteai bizui. musteau zăpezile. Firişoare de şi agitatorul. „Să prgfKt-ibţ de H recomandă pentru păs- g
i-au găsit astfel pregătiţi pe ţă. — Două ceasuri de muncă apă porniră la vale, dar se o- timp — i a spus. Fiecare* zi g trarea în pămînt a ace»- g
rănii muncitori din Căldărăşti. voluntară şi grîul nostru va a priră pînă a nu căpăta iuţeală pierdută e pagubă". Acută, în g tei cantităţi uriaşe de =
Pe tarlalele întovărăşirilor şi vea apă din belşuq — le la parapetul de zăpadă. primăvară, Gh. Cătrună a-Jeşit g apă sint grăpatul, lucra- s
gospodăriei colective pot fi vă spuse Paşca. — Ce ziceţi î Cuvintele'secretarului se a- printre primii eu atelajjjţ la g g rea cu cultivatorul sau g
zute zeci de grape care afi — Facem si cîteva zile da- devariră. Puteau pleca liniş g cu polidiscul, executarea g
nează ogoarele de toamnă, pre- ca-i vorba de o treabă folosi tiţi. cîmp. g în bune condiţiuni a ară- g
găiindu-le pentru însămînţări. toare — şi în cîteva minute AL. BĂLANESCU La căminul cultural s-aujj|m« g tuni de primăvară. g
Numai în primele două zile au agitatorii se si răspîndiră pe corespondent conferinţe despre humuf| şi
fost grăpate peste 70 de hec la casele altora. Rămas sin flIIIHIIIIIIIItHitlIIHMIIIlIHItlttlIfflllIllllllilIlllllllimtKHH^
tare. Nici culturile de toamnă gur, Teodor Paşca se îndreptă
nu au fost uitate. Grîul, ca spre locul cu pricina.
orice altă plantă, are nevoie Ajuns la capătul din
pentru a se dezvolta bine. nu sus al tarlalei de grîu, îşi
numai de teren bine îngrăşat, împinse căciula pe ceafă şi
ci şi de apă. De aceea, ţăranii chibzui pe unde să facă loc
muncitori au hotărît să gru apei din topirea pripită a ză
peze întreaga suprafaţă de 900 pezii. Prin gînd îi treceau în
hectare semănate cu grîu. In văţămintele de la cerc. „Dacă
afară de acestea, în unele facem şanţuni drept în jos, nă
locuri s-a trecut la însămînţa- vala apelor o să le adîncească
rea orzului, ovăzului şi florii şi o să ne pomenim cu nişte
soarelui. Pînă acui : s-au însă- ponoare de-a mai mare pagu
mînţat în total 50 de hectare. ba. Asta însă nu se va întîm-
Sînt însă şi cîteva lucruri la pla. Avem noi qrijă".
care nu s-au gîndit ţăranii Pe pod apărură zeci de oa
muncitori- din Căldărăşti. De meni. De jos, Paşca le vedea
pildă, ei au arat pînă acum numai căciulile şi sculele pe
peste 40 hectare, şi bine au umeri. S-au strîns toţi in jurul
făcut. Era mai bine însă dacă lui.
arau cu plugul fără cormană.
care ar fi scormonit pămintul — Eu zic să nu mai facem
fără să întoarcă brazda fa- şanţuri de scurgere la vale —
începu secretarul.
vorizînd astfel uscarea pă Oamenii îi prtiviră nedume Cuplînd la tractor un agregat de grape cu o lăţime de 20 nxi mecanizatorii de la G.A.S.-Nazint, ar*
mîntului. Arătura de primăvară riţi, reuşit să grăpeze zilnic peste 70 ha., in loc de 20|$25 1 ha., cit realizau îwiinf*^
. « - , -... -..is m ş ft M e t • ^ -e •. •.nnxuafmxs-ix-M.