Page 12 - Albina_1959_03
P. 12
DE PE INTIMSDL MTRIEI
despre ceilalţi oameni din sat ? O
zi întreagă a stat lingă porcul bol
nav. Şi fiindcă n-avea la îndemlnâ
ser special, i-a injectat penicilină.
• Trebuie să-l însănătoşesc*, s a In- Tractorist
dîrjit Faroga .Dacă oamenii vor
vedea că rujetul poate li învins,
vor căpăta încredere..." Ca un tanchist cutreierînd de zor
...Peste o săptâmînă, în Rona de ogoarele de-a lungul si de-a latul,
jos. epidemia de rujet putea fi so tu cu belşugul fapta ţi-o măsori —
cotită ca lichidată încă din laşă. din clipa-n care ti-ai pornit asaltul.
Medicul ieşise de două ori învin
gător : o dată, fiindcă biruise mo Gemeau pe hat atîtea râdăt
lima; a doua oară, fiindcă făcuse şi aţîţia şerpi din cuibul lor
din Ion Fivădar, agentul veterinar Sub bulgării de-o tresărire )
din comună, un aprig susţinător al tu auzeai pămîntul cum res;
ştiinţei...
De. atunci crescu în tine scumpul vis —
A cum cîtva timp'cînd l-am avut cind cei robiţi mai teri sînt azi stâplnl
din nou în faţă pe Viorel Fa
din peticul de mârâoini închis
Sectorul zootehnic de la G.A.S. Sighet roga nu l-am recunoscut. şâ dai suflarea largă a ţârînii...
L-am întrebai, desigur in glumă,
dacă mai trebuie să ducă muncă Sâ unduiascâ holda pînâ-n i
cum treispre
A zece ani, de lămurire cu Albastre sâgetâri de rîndune
să-ţi însoţească paşii pe câ
oamenii, ca să-şi
Viorel Fa- aducă vitele la în foşnetul de spice mari şi
foga, proaspăt ab modic.
solvent al facul — Ce vorbeşti 1 Acum te văd pe-acelcşi bun tractor
pe care-1 simţi în lup>â ca pe-un frate.
tăţii, a iost repar Acum, în comu Tu cu belşugul fapta ţi-o mâson.
tizat ca medic ve-( nele mai mari, oa
menii singuri îşi = In largul zării colectivizate.
terinar In oraşul Dintru început, Ion Fivădsrr nu
Sighet- înti-o propun sâ construiască, prin auto-
Ploua. tn odaia Iul, aliată răspunse Îşi răsuci o ţigară groa impunere, dispensare veterinare...
casă veche, era Irig. lipi să tăcută cu hîrtie de ziar şi, abia Am vizitat spitalul veterinar din
după ce o aprinse, rosti scurt :
Se duse la fereastră si-şl — Ce fel de rujet ? Sighet, am aflat de dispensarul ve
geamul
fruntea Inilerbtntatâ de terinar modern din Ocna Şugâtag
Faroga nu-şi pierdu răbdarea. Se
rece. învăţase cu felul de a fi al mara şi de cele ce se găsesc în con
Pe stradă, de după un colt, apăru strucţie încă. la Giuleşti, Săpînţa,
un om. Din cind tn cind. Îşi arunca mureşenilor. BîrsaDa .. In cele două raioane ma
— De ce n-ai cerut ser ? Porcii
ochii pe case; părea sâ caute o ramureşene se află 11 circumscrip
adresă. In cap avea o cuşmă ro- pot ii salvaţi. ţii sanitare veterinare, care cuprind
— Nu vor oamenii, tovarăşe doc
tilată. Peste şuba-i miloasă, curgea tor... 15 medici. Epidemiile de rujet, mor-
ploaia, dar omul nu părea s-o sim Faroga se posomori Cum adică ? vd, turbare, au fost de mult lichi
tă. II văzu pe doctor la fereastră Să ii iost zadarnică munca lui de date.
şi grăbi pasul. La poartă, ezită. doi ani de zile? Nici acum n au — Urmărim acum, — îmi spunea
Dădu să intre tn curte, se opri şi căpătat încredere în medicină? Deo Viorel Faroga — să dotăm fiecare
iar se uită către lereastră... Faro- dată, o bănuială îi trecu prin cap: circumscripţie cu un dispensar mo
ga simţi cum inima li bate mai re o văzuse pe soţia agentului vete dern. Şi sperăm să izbutim curînd.
pede: nu cumva pe el 11 caută ? rinar izbucnind în plîns. atunci
Deschise geamul şi-şi plecă trupul
In alarâ. Aerul rece ti năvăli in cînd pomenise de brîncă Numai câ Am citit o notiţă In ziarul local
Fivâdai se uitase ia ea şi femeia
plâmîni, stropi de ploaie ii dântuirâ fugise tute din cameră... în care se arată că, în fiecare an.
pe ceaiâ Strigă: .Pe mine mă cauţi, numai raionul Sighet livrează a-
uncheşule ?* (S9 miră : ia-n te uită, — Dar porcul dumitale ce face, proape 12 mii de juncani, vaci şi Ţi-i dragă holda, oamenii ţl-
am învăţat să vorbesc ca eit). Ţă tovarăşe Fivădar ? tauri de rasă brună, celorlalte re câci au crescut alăturea pe
Omul tresări.
ranul se Învioră: .Pe domniile — Apoi... e bine, dehl — mor giuni din ţară. Şi mi-am amintit a- punîndu-şi rîvna-n aurul din
voastre, dom' doctor... tăuraşul Îmi măi acesta tunci de entuziasmul cu care, a- şi draqostea în viaţa ce-i îi
trage sâ m oarâl' In ochii omului cum unsprezece ani, un medic —
— Ia du mă
se citea deznădejdea, dar vorbele-i văd... la el! Vreau să-l tînăr pe vremea aceea — spunea : Şi cum veghezi aşa pe ogoru-ntins
erau pline de demnitate. Tăuraşul „...în zootehnie, rasa brună de sub soarele venind sâ-ţi vadă schimbu
li trage sâ moară. Şl-1 chemat el, — Ce să-l mai vedeţi! — dădu Maramureş va tiebui să servească îmi pari crescut acolo dinadins,
Faroga. să-l scape— .Intră în casă, să se împotrivească gazda — Vă drept ameliorator al raselor locale sâ-mprospâtezi ogoarele şi timpul...
uncheşule, mergem îndată 1“ Omul spun eu : a dat brînca şi peste el. din toată zona carpatică şi sub
dădu sâ protesteze: .Cum se poa Acu, ce putem tace ? Lui Faroga GHEORGHE
te ? E prăpăd alarâ! Lăsaţi că-ţi toate îi apărură acum sub o altă iu. carpatică...*
veni mîine, noi stăm aici, la margi mină : dacă însuşi agentul veterinar
nea oraşului, ştiţi unde' .Ba acum se purta astfel, ce să mai zică H. N1COLAE
mergem, acum a-* Bătrînul tise şi
trăsăturile, pînâ atunci ţepene, i se
destinserâ : .Eşti aprig eşti de-al
nost... dom... tovarăşe doctor 1
Pe Viorel Faroga l-am cunoscut
'doi ani mai tlrziu. tn ’48. .E un tl- foroape de
nâr energia* — ml se spusese — M S R I S T 1
1™ Bl M H ■ Hii m — i
„o sâ auzi mul'e lucruri interesante 3
de la el*. on Roman secretarul organiza,
I Ghicîndu-i- parcă gîndul. Roman îi şi l-a certat în lege, dar fără nici
A ntr-adevâi, aşa a fost. Faroga tiet de partid îşi dădea seama spuse : un rezultat. Totuşi nu s-a lăsat- A-
I mi-a ţinut un adevărat curs : câ de data aceasta nu va putea — Am învăţat in cei peste 50 de cum va încerca şi prin Nichita.
.In trei domenii va trebui sâ răzbi singur li trebuia un aiutor un ani ai vieţ i mele câ singurătatea e In ziua aceea, secretarul organiza
se dezvolte mar cu seamă Mara băiat dezgheţat care să lie cam de o povară grea. ţiei de partid a stat de vorbă cu Ni-
mureşul : zootehnie, pomicultură, seamă cu Viroil Pe cine «ă aleagă ? Roman tăcu un timp. Tăcu şi Ni chita şi i-a explicat câ Virgil se a-
exploatarea raţională _a masivelor Deschise biroul şi scoase dintr un chita. Din încăpere răzbăteau vocile flâ acum intr-o situaţie proâstă. E
muntoase. In zootehnie,’ rasa brună sertar dosarul în care erau trecute cristaline ale sopranelor. departe de colecttv şi s-a apucat de
de Maramureş va trebui să ser numele candidaţilor de partid Privi, — Ştii s3 cînţi ? băutură
vească drept ameliorator al rase rea lui parcurse încet lista acestora Nichita dădu din cap în semn că — Este vorba de un om tînăr. Nu
lor locale din toată zona carpatică si se opri în dreptul lui Jean Nichita. ştie. ne este egal dacă el va fi folositor
şi subcarpatică.* Astea toate erau Era tocmai omul care !i trebuia. In — Atunci Intră in cor. societăţii sau va ajunge o povară,
foarte frumoase Dar. deocamdată, tre Nichita, cel de odinoarâ şi Virgil — Eu ? Păi, e corul colectivişti încearcă, tovarăşe Nichita. să-1 taci
mai trebuiau biruite multe piedicii de azi există un punct comun lor, Iar eu... sâ înţeleagă încotro merge Aveţi a-
După război, in tot Maramureşul — Ion Roman iş1 scoase ochelarii şi Nu apucă să termine fraza, că ceeaşi virstă aşa că o să te poţi a-
care cuprinde azi raioanele Sighet se rezemă de spătarul scaunului A- Roman il întrerupse : propia mai lesne.de el.
şl Vişeu — se aflau doar patru mintinle veniră singuie nechemate. — Intră în colectivă. In zfleS următoare Nichita putea
medici veterinarii De spitale ori ...Sînt mai bine de doi ani de a. — Om în rindul oamenilor, mur. fi văzut adesea împreună cu Virgil.
dispensare veterinare nici pome tunci Corul colectiviştilor repeta la mură Nichita — M am gîndit eu la Se plimbau după amiaza pe uliţele
neală pe atunci) Din punct de ve sediul brigăzii intiia. Intr-una din asta de cînd am venit aici în Jari satului, iar seara se despărţeau.
dere sanitar, nici oameni) n o du seri, Roman îşi făcu drum pe acolo ca ştea, Dar n-am ce să aduc în gospo — Eu mă duc la repetiţie, la cor
ceau mai bine: tn tntteq judeţul să vadă cum mai merge activitatea dărie. — spunea Nichita.
Maramureş funcţiona - un singur culturală Intră tiptil şi se aşează pe Roman prinse în mîinile Iui mari, Azi aşa, mîine aşa, pînă ce Virgil
spital.. o bancă Un timp se lăsă furat de me mîinile muncite ale tinărului şi le începu sâ se întrebe de ce nu-1 chea.
Ce e drept, planul de perspecti lodia sprintenă pe care o lnlerpretau scutură- mă şi pe el De dus tot nu s.ar fi
vă prevedea dezvoltarea reţelei ve coriştii şi nu observă că alături de — Ai ce să aduci. Puterea ta de dus. Dar să aibă cel puţin bucuria
terinare pînâ în cele mai mici a el pe aceeaşi bancă, stătea un tî muncă măi fecior. Inima asta care de a-1 refuza pe Nichita I se păru copil. Ai 20
mănunte. Urma să se mătească de năr Înalt, slăbuţ ce mototolea în caută tovărăşie. că a devenit un om de prisos. aur cînd sim
cîteva ori numărul medicilor, să se mîinl un basc negru. toate acestea îşi aduse amin Această părere I se spulbera însă munţii.
clădească dispensare.. Toate a- Profitînd de o pauză a corului, Ro te Ion Roman în seara aceea cînd il avea în faţă pe Nichita, Munceşti îi
cestea însă nu se puteau tace cît man îl Întrebă pe dirijor ce-i cu bă pe cind stătea la sediul orga. cînd il auzea vorbind despre rostul răsplată dreai
ai bate din palme Aşa că Faroga iatul ăsta Află că-1 chtamă Nichila, nizatiei şt se întreba cum să-l adu fiecărui om, chiar şi al lui, al lui de să zb'rniii
şi colegii săi — cu sprijinul orga că I venit de curînd în Jariştea şi' că că şi pe Virgil pe calea cea bună. Virgil, in viaţa gospodăriei colective. Mai discut,
nelor de partid — au purces să for slugăreşte pe la chiaburi. Virgil Blană nu era băiat râu, dar Intr-una din zile, pe cînd capul il plecare Virgi
meze cadre de agenţi veterinar) După reluarea repetiţiei, Roman îi de la o vreme căzuse in patima be era mal puţin înceţoşat de aburul mal vorbeasc
chiar din rîndurlle maramureşeni făcu semn tfnârului sâ vină cu el a- ţie). Se certase cu Irate-său şl se băuturii, se întilni cu Roman. Acesta Roman.
lor. fară. Discuţia s-a legat greu. mutase la o rudă mat îndepărtată. il Invită acasă Ii puse în fată o bar- — Bucuros,
— Munceşti la Ion Savin ? La muncă In colectivă venea beat, dacă cu vin.
intr-o zi, VioreJ Faroga a plecat ne n-o să po
către Rona de Jos Avea multe — Da- printre tineri la serbări nu se mai — Am auzit că eşti un bău neril la miini
—• Cum e viaţa de argat la chia.
greutăţi în comuna aceea; se sem bur î arăta decît după ce prindea curaj tor teribil. Ma| ceva ca Setilâ din — La ce ?
nalase apariţia ruţetului printre — Amară, răspunse Nichita oftînd dînd pe git cîteva pahare cu vin. poveste. — Să săpăi
porci şi, deoarece oamenii nu a- din greu. Adesea ti auzeai spunlnd: „O să-l Roman îşi trase scaunul mal — Şi la ce
nunţau din vreme aceste cazuri, e- arăt eu şl Iul frate-meu Ion şl ălor. aproape de el şl îi vorbi cu o voce — La şapte
xista riscul apariţie) unei epidemii. — Am gustat-o şi eu în tinereţe. Ii lalţi că se poate trăi şl fără ei*. caldă, blajină, Virgil zîmb
spuse Roman. Roman l-a Intîlnit o dată pe Virgil — Măi, Virgile, tu poţi sfi-mi fii — Viu, dai
— Ce-i cu rujetul? — l a întrebat
Faroga pe agen'ul veterinar din
comună.
