Page 12 - Albina_1959_03
P. 12

DE PE INTIMSDL MTRIEI






                                                                              despre  ceilalţi   oameni  din  sat ?  O
                                                                              zi  întreagă  a  stat  lingă  porcul  bol­
                                                                              nav.  Şi  fiindcă  n-avea  la  îndemlnâ
                                                                              ser  special,  i-a  injectat  penicilină.
                                                                              • Trebuie  să-l  însănătoşesc*,  s  a  In-         Tractorist
                                                                              dîrjit  Faroga   .Dacă  oamenii  vor
                                                                              vedea  că  rujetul   poate  li  învins,
                                                                              vor  căpăta  încredere..."                   Ca  un  tanchist  cutreierînd  de  zor
                                                                               ...Peste  o  săptâmînă,  în  Rona  de       ogoarele  de-a  lungul  si  de-a  latul,
                                                                              jos.  epidemia  de  rujet  putea  fi  so­    tu  cu belşugul  fapta  ţi-o  măsori —
                                                                              cotită  ca  lichidată  încă  din  laşă.      din  clipa-n  care  ti-ai  pornit  asaltul.
                                                                              Medicul  ieşise  de  două  ori  învin­
                                                                              gător :  o  dată,  fiindcă  biruise  mo­               Gemeau  pe  hat  atîtea  râdăt
                                                                              lima;   a doua oară,  fiindcă  făcuse                  şi  aţîţia  şerpi  din  cuibul  lor
                                                                              din  Ion  Fivădar,  agentul  veterinar                 Sub  bulgării  de-o  tresărire  )
                                                                              din  comună,  un  aprig  susţinător  al                tu  auzeai  pămîntul  cum  res;
                                                                              ştiinţei...
                                                                                                                           De. atunci  crescu  în  tine  scumpul  vis  —
                                                                              A  cum  cîtva  timp'cînd  l-am  avut         cind  cei  robiţi  mai  teri  sînt  azi  stâplnl
                                                                                  din  nou  în  faţă  pe  Viorel  Fa­
                                                                                                                           din  peticul  de  mârâoini  închis
                           Sectorul  zootehnic  de  la  G.A.S.  Sighet            roga  nu  l-am  recunoscut.              şâ  dai  suflarea  largă  a  ţârînii...
                                                                               L-am  întrebai,  desigur  in  glumă,
                                                                              dacă  mai  trebuie   să  ducă  muncă                   Sâ  unduiascâ  holda  pînâ-n  i
                cum  treispre­
             A   zece   ani,                                                                de   lămurire   cu                       Albastre  sâgetâri  de  rîndune
                                                                                                                                     să-ţi  însoţească  paşii  pe  câ
                                                                                            oamenii,  ca  să-şi
                 Viorel   Fa-                                                               aducă   vitele   la                      în  foşnetul  de  spice  mari  şi
            foga, proaspăt  ab­                                                             modic.
            solvent  al   facul­                                                              —  Ce  vorbeşti 1            Acum  te  văd  pe-acelcşi  bun  tractor
                                                                                                                           pe  care-1  simţi  în  lup>â  ca  pe-un  frate.
            tăţii,  a  iost  repar                                                          Acum,  în   comu­              Tu  cu  belşugul  fapta  ţi-o  mâson.
            tizat  ca  medic  ve-(                                                          nele  mai  mari,  oa­
                                                                                            menii  singuri  îşi   =        In  largul  zării  colectivizate.
            terinar  In   oraşul               Dintru   început,  Ion  Fivădsrr   nu
            Sighet-                   înti-o                                 propun  sâ  construiască,  prin  auto-
              Ploua.  tn  odaia  Iul,  aliată   răspunse  Îşi  răsuci  o  ţigară  groa­  impunere,  dispensare  veterinare...
            casă  veche,  era  Irig.   lipi  să  tăcută  cu  hîrtie  de  ziar  şi,  abia   Am  vizitat  spitalul  veterinar   din
                                             după  ce  o  aprinse,  rosti  scurt :
              Se   duse  la  fereastră  si-şl   —  Ce  fel  de  rujet ?      Sighet,  am  aflat  de  dispensarul  ve­
                                    geamul
            fruntea   Inilerbtntatâ   de                                     terinar  modern  din  Ocna  Şugâtag
                                               Faroga  nu-şi  pierdu  răbdarea.  Se
            rece.                            învăţase  cu  felul  de  a  fi  al  mara­  şi  de  cele   ce  se  găsesc  în   con­
              Pe  stradă,  de  după  un  colt,  apăru                        strucţie  încă.  la   Giuleşti,  Săpînţa,
            un  om.  Din  cind  tn  cind.  Îşi  arunca   mureşenilor.        BîrsaDa ..  In  cele  două  raioane  ma­
                                              —  De  ce  n-ai  cerut  ser ?  Porcii
            ochii  pe  case;  părea  sâ  caute  o                            ramureşene  se  află  11  circumscrip­
            adresă.  In  cap  avea  o  cuşmă  ro-   pot  ii  salvaţi.        ţii  sanitare  veterinare,  care  cuprind
                                              —  Nu  vor  oamenii,  tovarăşe  doc­
            tilată.  Peste  şuba-i  miloasă,  curgea   tor...                15  medici.  Epidemiile  de  rujet,  mor-
            ploaia,  dar  omul  nu  părea  s-o  sim­  Faroga  se  posomori  Cum  adică ?   vd,  turbare,  au  fost  de  mult  lichi­
            tă.  II  văzu  pe  doctor  la  fereastră   Să  ii  iost  zadarnică  munca  lui   de   date.
            şi  grăbi   pasul.  La  poartă,   ezită.   doi  ani   de  zile?  Nici  acum   n  au   —  Urmărim  acum,  —  îmi  spunea
            Dădu  să  intre  tn  curte,  se  opri  şi   căpătat  încredere  în  medicină?  Deo­  Viorel  Faroga  —  să  dotăm  fiecare
            iar  se  uită  către  lereastră...  Faro-   dată,  o  bănuială  îi  trecu  prin  cap:   circumscripţie  cu  un  dispensar  mo­
            ga  simţi  cum  inima  li  bate  mai  re­  o  văzuse  pe  soţia  agentului  vete­  dern.  Şi  sperăm  să  izbutim  curînd.
            pede:   nu  cumva  pe  el  11   caută ?   rinar   izbucnind  în  plîns.   atunci
            Deschise  geamul  şi-şi  plecă  trupul
            In  alarâ.  Aerul  rece  ti  năvăli   in   cînd  pomenise  de  brîncă  Numai  câ   Am  citit  o  notiţă  In  ziarul  local
                                             Fivâdai  se  uitase  ia  ea  şi  femeia
            plâmîni,  stropi  de  ploaie  ii  dântuirâ   fugise  tute  din  cameră...  în  care  se  arată  că,  în  fiecare  an.
            pe  ceaiâ  Strigă:  .Pe mine mă  cauţi,                          numai   raionul  Sighet  livrează   a-
            uncheşule ?*  (S9  miră :  ia-n  te  uită,   —   Dar  porcul   dumitale  ce  face,   proape  12  mii  de  juncani,  vaci  şi   Ţi-i dragă  holda,  oamenii  ţl-
            am  învăţat  să  vorbesc  ca  eit).  Ţă­  tovarăşe  Fivădar ?    tauri  de  rasă  brună,  celorlalte  re­                câci  au  crescut  alăturea  pe
                                              Omul  tresări.
            ranul   se   Învioră:  .Pe   domniile   —  Apoi...  e  bine,  dehl  —  mor­  giuni  din  ţară.  Şi  mi-am  amintit  a-   punîndu-şi  rîvna-n  aurul  din
            voastre,  dom'  doctor...  tăuraşul  Îmi   măi  acesta           tunci  de  entuziasmul  cu  care,  a-                   şi  draqostea  în  viaţa  ce-i  îi
            trage  sâ  m oarâl'   In  ochii  omului                          cum  unsprezece   ani,  un  medic  —
                                              —  Ia  du  mă
            se  citea  deznădejdea,  dar  vorbele-i   văd...  la  el!  Vreau   să-l   tînăr  pe  vremea  aceea  —  spunea :   Şi  cum  veghezi  aşa  pe ogoru-ntins
            erau  pline  de  demnitate.  Tăuraşul                            „...în  zootehnie,   rasa   brună   de       sub  soarele  venind  sâ-ţi  vadă  schimbu
            li  trage  sâ  moară.   Şl-1  chemat  el,   —  Ce  să-l  mai   vedeţi!  —  dădu   Maramureş  va  tiebui  să  servească   îmi  pari  crescut  acolo  dinadins,
            Faroga.  să-l  scape—  .Intră  în  casă,   să  se  împotrivească  gazda  —  Vă   drept  ameliorator  al  raselor  locale   sâ-mprospâtezi  ogoarele  şi  timpul...
            uncheşule,  mergem  îndată 1“  Omul   spun  eu :  a  dat  brînca  şi  peste  el.   din  toată  zona   carpatică  şi  sub­
            dădu  sâ  protesteze:  .Cum  se  poa­  Acu,  ce  putem  tace ?  Lui   Faroga                                                       GHEORGHE
            te ?  E  prăpăd  alarâ!  Lăsaţi   că-ţi   toate  îi  apărură  acum  sub  o  altă  iu.   carpatică...*
            veni  mîine,  noi  stăm  aici,  la  margi­  mină :  dacă  însuşi  agentul  veterinar
            nea  oraşului,  ştiţi  unde'  .Ba  acum   se  purta   astfel,  ce  să   mai  zică  H.  N1COLAE
            mergem,  acum a-*   Bătrînul  tise  şi
            trăsăturile,  pînâ  atunci  ţepene,  i  se
            destinserâ :  .Eşti  aprig  eşti  de-al
            nost...  dom...  tovarăşe  doctor 1
              Pe  Viorel  Faroga   l-am  cunoscut
            'doi  ani  mai  tlrziu.  tn  ’48.  .E  un  tl-   foroape de
            nâr  energia*  —  ml  se  spusese  —                                                M S R I S T 1
                                                                                                1™ Bl M H ■  Hii  m — i
            „o  sâ  auzi  mul'e  lucruri  interesante                                                                                      3
            de  la  el*.                            on  Roman  secretarul  organiza,
                                                   I                              Ghicîndu-i- parcă  gîndul.  Roman  îi   şi  l-a  certat  în  lege,  dar  fără   nici
              A ntr-adevâi,  aşa  a  fost.  Faroga   tiet  de  partid  îşi  dădea  seama   spuse :               un  rezultat.  Totuşi  nu  s-a  lăsat-  A-
              I  mi-a  ţinut  un  adevărat  curs :   câ  de  data  aceasta  nu  va  putea   —  Am  învăţat  in  cei  peste  50  de   cum  va  încerca  şi  prin  Nichita.
                 .In  trei  domenii  va  trebui  sâ   răzbi  singur  li  trebuia  un  aiutor  un   ani  ai  vieţ i  mele  câ  singurătatea  e   In  ziua  aceea,  secretarul  organiza­
            se  dezvolte  mar  cu  seamă  Mara­  băiat  dezgheţat  care  să  lie  cam de o   povară  grea.       ţiei  de  partid  a  stat  de  vorbă  cu  Ni-
            mureşul  :   zootehnie,   pomicultură,   seamă  cu  Viroil  Pe  cine  «ă  aleagă ?   Roman  tăcu  un  timp.  Tăcu  şi  Ni­  chita  şi  i-a  explicat  câ  Virgil  se  a-
            exploatarea  raţională  _a  masivelor   Deschise  biroul  şi  scoase   dintr  un   chita.  Din  încăpere  răzbăteau  vocile   flâ  acum  intr-o  situaţie  proâstă.   E
            muntoase.  In  zootehnie,’  rasa  brună   sertar  dosarul  în  care  erau   trecute   cristaline  ale  sopranelor.  departe  de  colecttv  şi  s-a  apucat  de
            de   Maramureş  va  trebui  să   ser­  numele  candidaţilor  de  partid  Privi,   —  Ştii  s3  cînţi ?  băutură
            vească  drept  ameliorator  al  rase­  rea  lui  parcurse  încet  lista  acestora   Nichita  dădu  din  cap  în  semn  că   —  Este  vorba  de  un  om  tînăr.  Nu
            lor  locale  din  toată  zona  carpatică   si  se  opri  în  dreptul lui Jean Nichita.   ştie.       ne  este  egal  dacă  el  va  fi  folositor
            şi  subcarpatică.*  Astea  toate  erau   Era  tocmai  omul  care  !i  trebuia.  In­  —  Atunci  Intră  in  cor.  societăţii  sau  va  ajunge  o  povară,
            foarte  frumoase  Dar.  deocamdată,   tre  Nichita,  cel  de  odinoarâ  şi  Virgil   —  Eu ?  Păi,  e  corul  colectivişti­  încearcă,  tovarăşe  Nichita.  să-1  taci
            mai  trebuiau  biruite  multe  piedicii   de  azi  există  un  punct  comun  lor,  Iar  eu...        sâ  înţeleagă  încotro  merge  Aveţi  a-
            După  război,  in  tot  Maramureşul  —   Ion  Roman  iş1  scoase  ochelarii  şi   Nu  apucă  să   termine  fraza,   că   ceeaşi  virstă  aşa  că  o  să  te  poţi  a-
            care  cuprinde  azi  raioanele  Sighet   se  rezemă  de  spătarul  scaunului  A-   Roman  il  întrerupse :  propia  mai  lesne.de  el.
            şl   Vişeu  —  se  aflau  doar   patru   mintinle  veniră  singuie  nechemate.  —  Intră  în  colectivă.  In  zfleS  următoare  Nichita  putea
            medici   veterinarii  De  spitale   ori   ...Sînt  mai  bine  de  doi  ani  de  a.   —  Om  în  rindul  oamenilor,   mur.   fi  văzut  adesea  împreună  cu  Virgil.
            dispensare   veterinare  nici   pome­  tunci  Corul  colectiviştilor  repeta  la   mură  Nichita  —  M  am  gîndit  eu  la   Se  plimbau  după  amiaza  pe  uliţele
            neală  pe  atunci)  Din  punct  de  ve­  sediul  brigăzii   intiia.   Intr-una  din   asta  de  cînd  am  venit  aici  în  Jari­  satului,  iar  seara  se  despărţeau.
            dere  sanitar,  nici  oameni)  n  o  du­  seri,  Roman  îşi  făcu  drum  pe  acolo ca   ştea,  Dar  n-am  ce  să  aduc  în  gospo­  —   Eu  mă  duc  la  repetiţie,  la  cor
            ceau   mai  bine:  tn  tntteq   judeţul   să  vadă  cum  mai  merge  activitatea   dărie.            —   spunea  Nichita.
            Maramureş   funcţiona  -  un   singur   culturală  Intră  tiptil  şi  se  aşează  pe   Roman  prinse  în  mîinile  Iui  mari,   Azi  aşa,  mîine  aşa,  pînă  ce  Virgil
            spital..                            o bancă  Un  timp  se  lăsă  furat  de  me­  mîinile  muncite  ale  tinărului  şi   le   începu  sâ  se  întrebe  de  ce  nu-1  chea.
             Ce  e  drept,  planul  de  perspecti­  lodia  sprintenă  pe  care  o  lnlerpretau   scutură-        mă  şi  pe  el  De  dus  tot  nu  s.ar  fi
            vă  prevedea  dezvoltarea  reţelei  ve­  coriştii  şi  nu  observă  că  alături   de   —  Ai  ce  să  aduci.  Puterea  ta   de   dus.  Dar  să  aibă  cel  puţin  bucuria
            terinare  pînâ  în  cele  mai  mici  a   el  pe  aceeaşi  bancă,  stătea  un   tî­  muncă  măi  fecior.  Inima  asta   care   de  a-1  refuza  pe  Nichita  I  se  păru   copil.  Ai  20
            mănunte.  Urma  să  se  mătească  de   năr  Înalt,  slăbuţ   ce  mototolea   în   caută  tovărăşie.  că  a  devenit  un  om  de  prisos.  aur  cînd  sim
            cîteva  ori  numărul  medicilor,  să  se   mîinl  un  basc  negru.        toate  acestea  îşi  aduse  amin­  Această  părere  I  se  spulbera  însă   munţii.
            clădească   dispensare..  Toate   a-   Profitînd  de  o  pauză  a  corului,  Ro­  te  Ion  Roman  în  seara  aceea   cînd  il  avea   în   faţă   pe  Nichita,   Munceşti  îi
            cestea  însă  nu  se  puteau  tace  cît   man  îl  Întrebă  pe  dirijor  ce-i  cu  bă­  pe  cind  stătea  la  sediul  orga.   cînd  il  auzea  vorbind  despre  rostul   răsplată  dreai
            ai  bate  din  palme  Aşa  că  Faroga   iatul  ăsta  Află  că-1  chtamă  Nichila,   nizatiei  şt  se  întreba  cum  să-l  adu­  fiecărui  om,   chiar  şi  al  lui,  al  lui   de  să  zb'rniii
            şi  colegii  săi  —  cu  sprijinul  orga­  că I  venit  de  curînd  în  Jariştea  şi' că   că  şi  pe  Virgil  pe  calea  cea  bună.   Virgil,  in  viaţa  gospodăriei  colective.  Mai  discut,
            nelor  de  partid  —  au  purces  să  for­  slugăreşte  pe  la  chiaburi.  Virgil  Blană  nu  era  băiat  râu,   dar   Intr-una  din  zile,  pe  cînd  capul  il   plecare  Virgi
            meze   cadre  de  agenţi   veterinar)   După  reluarea  repetiţiei,  Roman  îi   de  la  o  vreme  căzuse  in  patima  be­  era  mal  puţin  înceţoşat  de  aburul   mal  vorbeasc
            chiar  din   rîndurlle  maramureşeni­  făcu  semn  tfnârului  sâ  vină  cu  el  a-   ţie).   Se  certase  cu  Irate-său  şl   se   băuturii,  se  întilni  cu  Roman.  Acesta   Roman.
            lor.                                fară.  Discuţia  s-a  legat  greu.  mutase  la  o  rudă  mat  îndepărtată.   il  Invită  acasă  Ii  puse  în  fată  o  bar-   —  Bucuros,
                                                 —  Munceşti  la  Ion  Savin ?  La  muncă  In  colectivă  venea   beat,   dacă  cu  vin.
             intr-o  zi,  VioreJ  Faroga  a  plecat                                                                                               ne  n-o  să  po
            către   Rona   de  Jos  Avea   multe   —  Da-                       printre  tineri  la  serbări  nu  se  mai   —  Am  auzit   că   eşti   un  bău­  neril  la  miini
                                                  —•  Cum  e  viaţa  de  argat  la  chia.
            greutăţi  în  comuna  aceea;  se  sem­  bur î                       arăta  decît  după  ce  prindea   curaj   tor  teribil.  Ma|  ceva  ca  Setilâ  din   —   La  ce ?
            nalase   apariţia  ruţetului   printre   —  Amară,  răspunse  Nichita  oftînd   dînd  pe  git  cîteva  pahare  cu   vin.   poveste.    —  Să  săpăi
            porci  şi,  deoarece   oamenii  nu  a-   din  greu.                 Adesea  ti  auzeai  spunlnd:  „O  să-l   Roman   îşi   trase   scaunul   mal   —   Şi  la  ce
            nunţau  din  vreme  aceste  cazuri,  e-                             arăt  eu  şl  Iul  frate-meu  Ion  şl  ălor.   aproape  de  el  şl  îi  vorbi  cu  o  voce   —  La  şapte
           xista  riscul  apariţie)  unei  epidemii.  —  Am  gustat-o  şi  eu  în  tinereţe. Ii   lalţi  că  se  poate  trăi  şl  fără  ei*.  caldă,  blajină,  Virgil  zîmb
                                                spuse Roman.                      Roman  l-a  Intîlnit  o  dată  pe  Virgil  —  Măi,  Virgile,  tu  poţi  sfi-mi  fii  —   Viu,  dai
             —  Ce-i  cu  rujetul?  —  l a  întrebat
           Faroga   pe  agen'ul  veterinar   din
            comună.
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17