Page 13 - Albina_1959_03

E IMv IVTI\SLL PATRIEI

Am cunoscut de curind un om. mineze un alt soare, soarele liber­
robust, cu fruntea Snaltâ şi tăţii.
In zilele premergătoare insurec­
privirea semeatâ. Păşea hotârtt
ţiei armate de la 23 August 1944,
prin mijlocul satului tinlnd pufoaica
Nicolae Gaidagiu asculta cu sfin­
pe umeri şi căciula de miel brumâ- ţenie povaţa şi îndrumările Parti­
rm dată pe cea­ dului Comunist, în
tă. Era in fruntea rîndurile căruia a
unui convoi de intrat apoi- Zi de
căruţe cu piatră. zi, în mijlocul oa­
Încărcate incâ din menilor cinstiţi,
zori de la cariera comunistul Nico­
Capidava, pentru lae Gaidagiu răs-
ă 1 reparatul şosele­ pindea cuvintul
lor din raion. Că­ partidului.
tre ora prinzului
l-am zărit intor- După zile şi ani
cîndu-se de la de muncă neobo­
brigada piscicolă sită, în anul 1951,»
un număr
de 75
a gospodăriei. de familii de ţă­
Auzise că nu prea rani muncitori din Anul acesta multe gospodării agricole colective vor pune la dispoziţia
merg treburile bi­ Topalu se uniră oamenilor muncii cantităţi însemnate de legume 1
ne acolo şi s-a Intr-o mare fami­
dus să vadă ce i. lie care să mun­
latâ-1 ceva mai tlrziu In mijlocul cească în comun pâmîntul-
unei alte brigăzi. De astă dată o Rfnd pe rtnd, apoi, şi alte fa­
brigadă de cimp. Peste tot pe unde
a poposit, a discutat cu răbdare, milii de ţărani muncitori din To-
s-a consultat cu oamenii, le-a as­ palu au păşit pe drumul gospodă­
cultat părerea şl, ca » un gospodar riei colective.
de nădejde ce este, le-a dat o se: Mai erau unii care se frâmîntau,
rie de sfaturi bune, indemnindu-1
cu blindeje la treabă. Unii dintre să intre or! să nu intre în gospodă­
colectivişti îi spun „Vinticel de voie ria colectivă.
bună*. Intr-adevăr, e multă voie Şi aceştia au fost ajutaţi să-şi In munca politică de masă pen­ lalte sectoare aie qospodăriei. In
bună la Nicolae Gaidagiu, preşe­ dea bine seama de marile foloa­ tru colectivizarea agriculturii, fe­ qospodăriile colective din raionul
dintele gospodăriei colective din meile din regiunea Constanţa au Medqidia. In cele 45 echipe lequmit-
Topalu. se ale muncii în comun, şi pînâ adus o contribuţie însemnată. In a cole muncesc peste 2.500 de femei.
la urmă au intrat şi ei în marea ceastă acţiune nobilă s-a închegat o Recunoscindu-se meritele muncit fe­
Aici s-a născut. In Topalu. A- strînsă colaborare între muncitoa­ meilor tn colectivă tot mai multe
proape de apa neastîmpâratâ a familie a colectivei. rele din fabrici, şantiere, profesoare colectiviste au fost repartizate In
Dunării. Nu împlinise încă zece ani Datorită calităţilor sale de bun or­ Si învăţătoare, inqinere şi tehni- munci de răspundere. In consiliile
cînd a începui trudnicia de argat ganizator şi îndrumător, colectiviştii ciene, ţărănci muncitoare, qospodine de conducere au fost alese 380 co­
la chiaburul Petre Gadei care l-a l-au ales preşedinte al gospodăriei din cartiere colaborare ce continuă lectiviste. Ca şefe de echipe nrj,i-
şi azi. Numai la lucrările de indi- cesc 420, tar ca briqadiere ii Nistr,-
dat pe lingă un cioban sâ-1 păzeas­ lor. Nicolae Gaidagiu a fost ales apoi
quire din raionul Feteştii şi construi­ Maria de la qospodărla colectivă din
că nesfîrşita turmă de oi. deputat în sfatul popular regional, rea diqului Gîrliciu-Dăenj (Hîrşova) Plopeni. raionu) Neqru Vodă. doi
Şi aşa, pe ploaie, pe arşiţă cum­ iar comuniştii l-au propus membru prin care au fost redate aqriculturii ani Ia rînd, cit a fost brigadieră, a
plită şi pe vînt, Niculâită păzea în comitetul raional de partid. Pen­ peste 1.500 hectare de teren arabil deţinut drapeliiţ de fruntaşă. Meri
au participat mii şi mii de femei de tele muncii et au fost răsplătite, fiind
oile chiaburului, odihnindu-şi tru­ tru meritele sale în muncă preşe­
la oraşe şi sate. In munca lor de zii aleasă preşedintă a qospodăriei
pul istovit de muncă tntr-o colibă dintele gospodăriei colective „Sece-
cu zi. colectivistele urmează cu în­ colective şi distinsă cu „Medalia
de coceni din balta Dunării. Umili­ rătorul* din Topalu, a primit „M e­ credere deplină pilda muncitoare­ Muncii". Brtqadiera de cîmp Nicultna
i, toare şi îndelungată i-a fost slu- dalia Muncii*. La 1 ianuarie 1958, lor fruntaşe. Aşa cum Valeria Teo- Comeniţâ de la qospodărla colectivă
doroş, Maria Popa, Maria Marin sau din Coqealac, raionul. Istria, de 7
găria. Copilul firav de altădată era ca o încununare a muncii depuse la
Maria Mitroi de la fabrica de amba­ ani deţine titlul de fruntaşă. Ea a
acum un flăcău voinic, cu privirea colectivizarea totală a comunei laje metalice. Constanta, luptă pen­ fost decorată cu „Ordinul Muncii*
iscoditoare şt semeaţă, adînc ne­ Topalu, a primit „Ordinul Muncii'1. tru calificarea profesională, la fel şi clasa IlI-a-
mulţumit de starea lucrurilor In Anul trecut, în august, Nicolae cele 336 de colectiviste ce au fost Un rol Important tq educarea fe­
şcolarizate in cursul anului trecut
care el, un munte de om, era ne­ Gaidagiu a vizitat timp de două în vederea creşterii păsărilor au de­ meilor tn spiritul nou al muncii l-a
voit să trudească pe te miri ce, ca jucat desfăşurarea muncii politica si
sâptâmîni Uniunea Sovietică. S-a venit bune conducătoare la incuba­ culturale de masă dusă de comitetele
sâ-i mărească averea lui Gadei, întors cum nu se poate mai tericit toare. Aşa cum muncitoarea Geor- raionale orăşeneşti şi comunale ale fe
?CA chiaburul. Şi toate plnâ tntr-o Zi. qeta Geambaşu (şefă de sector) de meilor, împreună cu institutele cultu­
şi a adus cu el din experienţa colho­ la fabrica „întrecerea socialistă"
Ziua cînd peste stepa Dobrogel, rale din regiune. Această muncă a
zurilor fruntaşe din marea ţară a Constanta s-a angajat să depăşească contribuit (a ridicarea conştiinţei fe­
peste întreaga ţară a prins să lu­ planul de producţie cu 2 la sută lu­
socialismului. Şi iarăşi, seară de meii, la îmboqătirea cunoştinţelor
nar si să realizeze tot lunar econo­ de cultură generală si pe tărîm pro­
seară, la colţul roşu, Nicolae Gai­ mii de 4.000 lei prin reducerea con­ fesional. Dacă înainte vreme majo­
dagiu a vorbit colectiviştilor. Le po­ sumului specific Ia fir şi amidon sau ritatea femeilor dobrogene erau a-
profesoara’ Maria Lascu din Mah- nalfabete. astăzi tn noile condiţii
vestea despre colhozul .Lenin* din
mudia, care pe lingă activitatea de create de partid, de statul democr*t-
apropiere de Moscova, pe care l-a catedră desfăşoară şi o vastă activitate popular, această plaaâ a rămas nu­
vizitat. Oamenii îl ascultau şi se culturală, la fel şi colectivistele s-au mai de domeniul trecutului. Cartea
angajat ca împreună cu tovarăşii lor a devenit pentru fiecare femeie din
minunau cum un singur colhoz poa­ de muncă să "contribuie la îmbogăţi­ reqiunea noastră un bun de preţ, in
te să aibă 16.000 de ol şi 400 de rea avutului obştesc, la Întărirea lupta pentru Îndeplinirea elanului de
ecooomiico-orqanizatorică a gospo­ producţie, pentru realizarea unei re­
vaci. dăriilor aqricirte colective. A fost colte cit mai sporite la hectar. In ca­
Pînă să le mal spună că tn col­ lansată ch^ar'si lozinca „Nici o co­ sele femeilor muncitoare sau ale co­
lectivistă sub 150 zile-muncă", lozin­
hozul „Lenin* 30 de colhoznici au lectivistelor funcţionează biblioteci
că ce a constituit un îndemn mobi­ de casă ori cercuri de citit.
maşini mici proprii şi că colhozul
lizator al colectivistelor la muncă. Peste 35.000 de cititoare au fost a-
are 25 de tractoare ale lut, cum­ In cursul anului trecut participarea trase de cele 740 de biblioteci de
femeilor la muncă a fost de peste 90
părate de la stat, afară mijeau zo­ casă. aceasta fără să mat vorbim de
la sută. 4.000 de colectiviste au de­ numărul mare de cititoare care par­
rile. Dar oamenii nu plecau. A venit fruntaşe, avind un număr de ticipă cu reaularitate la cele 2.300
doua zi era zl de odihnă şl et mai cîte 150— 300 zile-muncă. lat o pe de cercuri de citit. Participarea
Aisa St. Popa din gospodăria colec­
puteau să râmînâ. Aci, strinş! in femeilor din reqiunea Constanta la
tivă Feteşti o femeie tn floarea vlr- manifestările cultural-artlstlce ce se
jurul comuniştilor, oamenii 'nvă- stei care sinqurâ a avut 300 zile- desfăşoară pe scenele căminelor
muncă, pentru care a primit 2.900
ţau şi plănulau prosperitatea şi în­ culturale sau tn sălile cluburilor st
kg. de cereale. 328 litri de vin şi colturilor roşii a devenit o tradiţie
tărirea qospodăriei lor colective.
ţuică. 2.460 lei, fără să mai vorbim firească. Numai la 28 de conferinţe
Trebuiau găsite soluţii pentru mă­ de însemnatele venituri realizate de cu temele întăririi economrtco-orqa-
întreaga familie. Salina Aniqe. din
rirea numărului de vite mart şi nizatorice a qosoodărilloir colective,
gospodăria colectivă Cobadln, a păstrării avutului obştesc, creşterii
mici, mai multă carne, mai mult avut 340 zile muncă primind 3.<J?0 kg. şt educării copiilor, au participat
lapte. de cereale, 3060 Iei etc. peste 175.000 de femei.
Pentru a veni tn ajutorul colecti­
Se află aici. In Topalu, o luncă nu­ Măsurile luate de Consiliul Naţio­
vistelor au fost orqamzate pe lînqâ
mită Veriga, cam de vreo 300 hectate, qospodăriile colective 302 qrâdiniţe nal al Femeilor din R.P.R. privind or­
ganizarea cursurilor
de tndrumare
ani. Este vîrsta de De atunci ei s-au mai intîlnit. Şi loc Inundabil la Dunăre Trebuie va. sezoniere, unde ele tsi pot lăsa copiii cu femeile, au fost orimite cu bucu­
:ă ai putea dărîma a doua zi ia muncă voluntară şi in H sub vîr«ta de şapte ani, in timpul cit rie si aplicate tn practică ^u succes
alte zile. Pe de o parte Roman, pe 9 lorlltcat. Dacă s-ar face un dig. ar partic'pă la muncă. de femeile din reqiunea noastră. La
.'olectivă şi primeşti de alta Nichita, il dezobişnuiră în­ feri locul de inundaţii şl colecti­ Iată doar cîteva cifre care ilus­ aceste cursuri femeile au audiat lec­
Şi în loc să lucrezi cet, incet pe Virgil să mal bea. A. viştii ar putea culege recolte boga­ trează aportul adus de colectiviste ţii De teme oolltice. economice, edu­
tu... cum îşi petrecea mai tot timpul tn la intărirea economico organizato­ cative. expuse de activişti de par­
ei un timp, iar la mijlocul tinerilor. Intr-o seară. In te de pe el. Nu va trece mult şi rică a gospodăriei. Nu de mult co­ tid, preşedinţi de sfaturi populare,
şi arătă dorinţa să drum spre casă, îl spuse iul Nichita! proiectul acestor gospodari harnici mitetul regional al femeilor. In cola­ de gospodării colective, ingineri,
din cînd tn cînd cu — Am citit eu odată o carte de va deveni o realitate, aşa cum s-a borare cu secţia aqrlcolă a sfatului tehnicieni etc. Trei mii de femei şi
la bibliotecă. Ii zicea... da : „Poemul popular, a orqantzat o consfătuire tinere fete participă cu regularitate
ăiete, numai că mii. pedagogic”. Ei bine, nea Roman al întlmplat şl cu alte lucruri puse de cu fruntaşele In creşterea păsărilor. la 43 de cursuri practice: croitorie,
Mă duc şi eu cu ti* nostru, seamănă cu omu.ăla minu­ ei la cale. Consfătuirea a dat ta Iveală dra- broderie, flori artificiale, pictură şi
-oluntară. nat. pedagogul din carte. qostea cu care muncesc femeile tn
De toate înfăptuirile de pînâ acum artă culinară
— De ce Vlrgile î această ramură. In 1958. de exemplu,
qropile pentru siloz, ale colectivei, ca şl de cele care pianul de valorificări prun coopera­ Iată un scurt bilanţ al muncii fe­
ră e adunarea ? — Şi el îi învaţă pe tineri cum să sînt în curs de realizare, este strîns. tivă la păsări a fost de 160.000 kg, meilor din, regiunea Gonstanţa, pr.-
Vii ? se poarte în viaţă pentru a fi ade­ realizîndu-se 209.000 kg. Ouă au fost ma regiune colectivizată din ţară.
văraţi oameni.
ştrengăreşte : legată şl munca inimoeului preşe­
nebăut. A. CROITORII dinte Nicolae Gaidagiu. planificate 10.900.000 bucăţi şi s-au MARIA CHIRIŢA
realizat 12.799.000 bucăţi. Muncă Preşedinta Comitetului Regional
AL. P0PESCU frumoasă depun femeile şi in cele­ al Femef.or din Constanţa