Page 15 - Albina_1959_03
P. 15
fie pe tot fie pe tot
Nota guvernului U. R. S. S. Vizita lui
N. S. Hruşciov
adresată guvernului R. P. Romine In R. D. Germana
Guvernul sovietic a adre. de îndurat de pe urma milita După ce a vizitat Tirgul de
sat guvernului R.P. Romîne o rismului german care i-a prici la Lcipzig în urma invitaţiei
notă in legătură cu încheierea nuit atîtea suferinţe şi distru guvernului R. D. Germane, to
Tratatului de pace cu Germa geri. De aceea, poporul nostru varăşul N. S. Hruşciov, preşe
nia şi lichidarea regimului de este direct interesat în înfăp dintele Consiliului de Miniştri
ocupaţie din Berlinul occiden tuirea propunerilor deosebit al U.R.S.S. s-a îndreptat spre
tal. In ultimele zile guvernul de constructive pa care le Berlin. Ca acest prilej, In capi
sovietic a adresat note ase conţine nota sovietică. tala R. D. Germane, a avut Ioc ’ lrupete colonialiştilor englezi şi francezi terorizează in mod
mănătoare guvernelor S.U.A., Faţă . de propunerile sovie un grandios miting al oameni barbar populaţia ■Camerunului. In fotografie: locuitorii unui
Marii Britanii, Franţei, precum tice, salutate cu căldură de lor muncii care şi-au exprimat sat, penlru a scăpa cu viaţă, au trebuit să fugă in junglă,
şi guvernelor celorlalte ţări către toate popoarele iubitoare dragostea lor neţărmurită pen formind detaşamente de partizani. Ei cer, aşa cum e scris şi
care au participat cu forţele lor de pace, puterile occidentale tru Uniunea Sovietică, pentru pe placardă, unificarea şi independenţa Camerunului.
armate la războiul împotriva au dat un răspuns negativ, politica de pace pe care o duce ^iiijtftiiiiiiiiiffffmmiiiiimmimiiiiiiiiiiiiiiiiinuiitiiuiiiiiiHmmiiiiiiiiiiitiiffmmiiiiiitimmînmiHmuimimnitmituHuutimiş
Germaniei hitleriste. situîndu-se pe vechea poziţie cu consecvenţă guvernul sovie
Proiectul Tratatului de pace falimentară a intensificării tic..
cu Germania propus de Uniu cursei înarmărilor şi a conti
însufleţite
In cadrul acestei
nea Sovietică răspunde dorin nuării „războiului rece". A- adunări populare, tovarăşii N.S. D in s ă p tă m in ă în s ă p tă m în ă |
ţei arzătoare a popoarelor de ceastă reacţie a puterilor oc Hruşciov şi W. Ulbrichf au ros
a preveni războiul, cit şi do* cidentale a provocat o legiti 4 — 10 m a r t i e
rinţei legitime a poporului mă indignare în rîndurile o- tit cuvintări care au fost subli J
niate de îndelungi aplauze şi a-
german de a-şj vedea restabi piniei publice iubitoare de elamaţii în cinstea prieteniei de MIERCURI rare tehnico-ştiinţifică Intre
lită deplina suveranitate asu pace care sprijină cu hotă- nezdruncinat între U.R.S.S. şi ; §§ In Comitetul pentru pro* cele două ţări.
pra ţării sale. încheierea Tra rîre propunerile sovietice pri R. D. Germană. gj bidinele tutelei al Adunării DUMINICA
tatului de pace cu Germania vind ţinerea urgentă a unei Referindu-se la problema în i : Generale a O.N.U., au' în*
ar duce fără îndoială la o conferinţe la nivel înalt. cheierii Tratatului de pace cu = cepul discuţiile generale în După vizita de 10 zile
grabnică însănătoşire a situa „Guvernul sovietic" — se Germania. N. S. Hruşciov a ară M problema viitorului Camera a preşedintelui R.D. Vietnam,
ţiei internaţionale atît în Eu spune în nota adresată gu tat că aliaţii occidentali din tim li nului al cărui teritoriu este Ho Şi Min, în Indonezia, a
ropa cît şi în întreaga lume. vernului romîn — este de pă U împărţit şi se află sub ad* fost semnat ia Djakarta co
Pînă în prezent, propunerea rere că o conferinţă la nivel pul războiului împotriva Germa s ministraţie engleză şi fran* municatul comun vietnamo-
guvernului sovietic cu privire Înalt are în prezent cele mai niei hitleriste se pronunţă as g ceză. indonezian. In comunicat se
la încheierea Tratatului de pa mari şanse de a obţine rezul tăzi. împreună cu guvernul Re subliniază că R.D. Vietnam
ce cu Germania a fost pe deplin tate pozitive'. Pe lîngă discu. publicii Federale Germane, îm 1 v‘ JOI sprijină lupta poporului in
aprobată de guvernele a nouă tarea problemelor legate de potriva încheierii unui aseme g Danemarca a rupt oficial donezian pentru eliberarea
ţări care au participat cu for încheierea Tratatului de pace nea tratat. Politicienii revan H tratativele pe care le ducea Irianuiui de vest.
ţele lor armate în războiul im. cu Germania, la conferinţa şe şarzi din Germania Occidentală g de cîteva luni cu Germania LUNI
potriva Germaniei hitleriste. filor de guverne s-ar putea caută să amine semnarea Trata {j Occidentală, pentru încheie-
Printre aceste ţâri, a căror discuta şi celelalte probleme tului de pace, urmărind să dez Tovarăşul N. S. Hruşciov,
populaţie numără aproximativ care frămîntă azi întreaga ome lănţuie un nou război. „Dar în g rea unui acord care să per preşedintele Consiliului de
un miliard de oameni, se află nire ca, de pildă problema de prezent — a subliniat N. S. ii mită Germaniei Occidentale Miniştri al U.R.S.S. a pri
g să instaleze baze şi depo*
şi Republica Populară Romînă. zarmării, reducerea efectivului Hruşciov — în Germania Occi mit la sediul Ambasadei so
In Declaraţia guvernului ro- forţelor armate ale U.R.S.S., dentală cresc forţe care sînt îm |g zite militare germane în vietice din Berlin pe E.
mîn din 16 ianuarie a.c. în S.U.A.. Marii Britanii şi Fran potriva războiului. Poporul ger g lutlanda (Danemarca). Ollenhauer, preşedintele con
legătură cu nota guvernului ţei aflate pe teritoriile altor man doreşte într-adevăr asigu | VINERI ducerii Partidului social-de-
sovietic din 10 ianuarie, se ţări, interzicerea armelor nu rarea păcii". mocrat din Germania. In
subliniază : „Guvernul romin cleare. In continuare, N. S. Hruşciov g Se împlinesc doi ani de cadrul convorbirilor ce-au
se declară Intru lotul de acord Poporul nostru este în în. a arătat că semnarea Tratatului U la proclamarea independen avut loc cu acest prilej, s-au
cu conţinutul proiectului de tregime de acord cu punctele de pace ar însemna în acelaşi ţi ţei statuluj Ghana. Mărturie discutat problemele privind
tratat şi este gata să participe cuprinse în această notă şi timp şi soluţionarea problemei g grăitoare a profundelor pre- încheierea Tratatului de pace
la conferinţa propusă pentru sprijină cu căldură propune Berlinului occidental. „Noi vrem H faceri care au loc în Africa, cu Germania, statutul Berli
discutarea proiectului Trata rile sovietice privind ncheie- un singur lucru — a spus N. S. g a creşterii mişcării de elibe* nului occidental, lichidarea
tului de pace cu Germania şi rea Tratatului de pace cu Hruşciov — să îndepărtăm pe j rare naţională a popoarelor regimului de ocupaţie din
să contribuie astfel la înlălu- Germania şi normalizarea si g africane, statul Ghana a re- Berlinul occidental. întărirea
rarea unuia din cele mai grave tuaţiei la Berlin, socotind că riculosul focar de încordare din H uşit în această scurtă pe* Dacii şi securităţii în Europa.
izvoare ale încordării inter rezolvarea acestor probleme centrul Europei, să creăm con s= rioadă de timp să-şi conso*
naţionale". ar aduce o contribuţie impor diţii pentru o viaţă liniştită şi = iideze poziţia şi să se a* MARŢI
E bine cunoscut faptul că tantă la asigurarea păcii în = firme totodată ca o ţară iu- La Varşovia, în sala Con
şi poporul romîn a avut mult Europa şi în întreaga lume. normală în Berlinul occidental". = bitoa.re de pace. greselor din’ Palatul Cultu
Luînd apoi cuvîntul, W. Ul- rii şi Ştiinţei s-a deschis
I SIMBATA
bricht a adresat tuturor popoa as Congresul al IlI-fea al
Alegerile municipale din Franţa relor lumii chemarea de a aju g In urma tratativelor care Partidului Muncitoresc Unit
H au avut loc la Hanoi între Polonez. Cuvîntarea de des
ta poporul german în lupta sa
Importante succese obţinute pentru încheierea Tratatului de g U.R.S.S. şi R. D. Vietnam, chidere a fost rostită de to
varăşul Wladyslaw
Gomul*
g a fost semnată o convenţie
pace şi a chemat de asemenea g care prevede ca Uniunea ka, prim-secretar al C.C. al
de Partidul Comunist Francez poporul american să sprijine cu g Sovietică să acorde,, ajutor e- P.M.U.P. In numele delega
toate forţele năzuinţele poporu H cononiic şi tehnic R. D. ţilor la Congres, W. Gomul-
Alegerile municipale din Fran Pariş „comuniştii constituie, ca lui german care doreşte să tră B Vietnam pentru construirea ka a salutat delegaţiile par
ţa care s-au desfăşurat dumini şi în trecut grupul de consilieri iască în pace şi prietenie cu po g mai multor unităţi industri- tidelor comuniste şi munci
toreşti frăţeşti din 41 de ţări
că 8 martie în cele 38.000 de cel mai important, reprezentînd porul american. g ale. De asemenea s-a mai care au sosit la Congres.
H încheiat un acord de colabo
comune şi municipii ale ţării au aproximativ 30 la sută din tota
prilejuit Partidului Comunist lul voturilor exprimate". Candi ----------------------------- --------------- ^riittttHnMmimwtttniHmtmtwniwmHttiwtiHMNiţwiiHtMiiHmiiiiiiniiHuiiiHHtuitiiiiimHmmmiiîHînmHiiffimittiiit^
Francez să înregistreze o însem daţii comunişti au cucerit numai
nată victorie. Din rezultatele la Paris, un plus de 52.600 vo
preliminare ale alegerilor se turi faţă de alegerile din noiem 3" Federaţia Rhodezia - Nyassaland
poate observa cu uşurinţă că brie 1958. In felul acesta Par
numărul de voturi objinute de tidul Comunist Francez nu nu
listele guvernamentale (U.N.R. mai că şi-a recîştigat voturile Federaţia Rhode- In prezent pe întreg terito
— Uniunea pentru Noua Re pierdute în toamna anului tre zia-Nyassaland, si riul Federaţiei au loc zilnic
publică), au scăzut în mod sim cut, dar a şi depăşit cu mult re tuată în inima numeroase greve şi demon
ţitor, în timp ce candidaţii Par zultatele obţinute în alegerile „Continentului Ne straţii. Autorităţile colonia
tidului Comunist Francez au municipale din 1953. Succese a ' gru", are un teri liste recurg la folosirea arma
dobîndit un număr sporit de vo semănătoare au înregistrat can toriu de aproxima tei pentru reprimarea acestora.
turi în comparaţie cu alegerile didaţii comunişti şi în celelalte tiv 1.258.000 km. In timp ce trupele colonialiste
din luna noiembrie a anului tre 12 oraşe mari unde s-a aplicat pătraţi, cu .o popu deschideau focul asupra mani
cut. Acest Important succes a- scrutinul cu reprezentare pro laţie de 7.000.000 festanţilor din oraşul Lilongwe,
rată pe deplin că Partidul,,• Co porţională. Iată numai cîteva «- locuitori. Este for avioane britanice lansau bom
munist Francez este şi rămîne xempte: la St. Etienne, comuniş mată din trei teri % / s*u*su*y • v be cu gaze lacrimogene. Acest
cel mai mare partid politic al tii au cîştigat 3.700 de voturi, torii şi anume: act de barbarie a trezit în rîn-
Franţei. la Toulon — 3:200; la Nissa — Rhodezia de nord, dul populaţiei de culoare un
Intr-un număr de 12 ora 3.800, fa Lyon — 5.000, ia Le Rhodezia de sud nou val de indignare. Lupta
şe mari, care numără peste Havre — 10.000. şi Nyassaland. Pînă A— SUD sa continuă cu şi mai multă
120.000 de locuitori, alegerile Dacă alegerile de duminică în anul 1953. cind îndîrjire. In ultimele : zile au
s-au desfăşurat după sistemul s-au soldat cu importante suc s-au unit sub de 'V T £ luat o amploare nemaicunos
electoral proporţional, iar în cese ale Partidului Comunist numirea de .Fe cută grevele, demonstraţiile şi
restul localităţilor s-a aplicat Francez, „Uniunea pentru Noua deraţia Rhodezia- J UHIUNfA j ciocnirile dintre localnici şi po
sistemul de vot majoritar intro Republică" a înregistrat serioa Nyassaland, aceste 'suo-mtiaw». litie. Autorităţile colonialiste
dus de regimul gaullist în ca se insuccese. La Paris, de pildă, teritorii aveau sta au introdus starea de asediu şi
drul cşruia sînt aleşi la primul listele U.N.R. au pierdut apro tute diferite. Dar au instituit legea' marţială.
tur numai candidaţii care obţin ximativ 49.000 de voturi, la St. nici după această Toate aceste măsuri represive
majoritatea absolută. Este sem Etienne — 10.000, la Lille — dată, statutele lor n-au suferit rare, datorită exploatării colo fiu vor fi în stare să înăbuşe
nificativ faptul că din 28 de muni 7.000 etc | modificări esenţiale. Astfel, niale economia ei s-a dezvol puternica mişcare de eliberare
cipalităţi pe care îe deţinea par După cum reiese din rezulta Rhodezia de sud a continuat tat în mod uhllăteral, rezumîn- din inima „Continentului Ne
tidul comunist în departamentul a fi o colonie care se „auto dii-Se doar la ramură industriei gru". .
Seine au fost realese din primul tele ce se cunosc pînă acum, a- administrează". iar Rhodezia extractive. Nivelul de trai al E o vorbă: cine seamănă
tur 26, în vreme ce majoritatea legerile municipale de duminică de nord şi Nyassaland sînt şi locuitorilor Federaţiei este ex- vînt, culege furtună. Referin
listelor U.N.R. n-au întrunit ma au însemnat o înfrîngere a reac- astăzi protectorate admipistraie trem de scăzut. Nici nu se du-se la Ultimele ştiri alar
joritatea absolută necesară ale ţiunii şi ele demonstrează în de guvernatori britanici poate vorbi propriu-zis de o mante sosite din Rhodezia Nyas
gerii, astfel că duminică 15 Federaţia Rhodezia*Nyassâ- asistenţă 'medicală. Molimele saland, ziarul „Times of India"
martie va avea loc al doilea tur mod concludent că Partidul Co land este una dintre ţările cele fac ravagii. Populaţia de cu arată că „va izbucni în curînd
de scrutin. munist Francez nu poate fi des mal slab dezvolta*^ din ' punct loare, nemaiputînd îndura ju o furtună generală". • Nu e greu
Comenttnd rezultatele alegeri părţit de mase în ciuda eforturi de vedere economic. Deşi Fe gul colonialiştilor, a pornit de prevăzut că această „furtu
deraţia posedă zăcăminte uria lupta pentru cucerirea drepturi nă" va însemna o nouă şi vi
lor de duminică, agenţia France lor desperate pe care le face
şe de cupru, crom. plumb, zinc, lor sale legitime libertatea şi guroasă lovitură dată putredu
Presse a subliniat faptul că la reacţiunea. fier, cărbune $i diferit* metale independenta naţională. lui sistem colonialist.