Page 19 - Albina_1959_03

Să valorificăm plantele medicinale,

bogăţie de preţ a patriei noastre

Ia anii puterii populare, cul­ gospodăria colectivă „Seceri­
tivarea şi industrializarea şul" din Bătusem, ralionul Bo­
plantelor medicinale a luat o toşani, a realizat 1,720 kg. se­
dezvoltare deosebită, Grija minţe de mac la hectar, adică
partidului şi guvernului pen­ un venit de aproape 20.000
tru sănătatea oamenilor mun­ led. Aceeaşi gospodărie a cui-:
cii, manifestată în dezvoltarea tivat 25 ari de nalbă (malva
industriei noastre chianico-far- glabra) şi a obţinut 191 kg.
maceutice, a dat un nou avînt flori şi 132 kg. frunze, pentru
valorificării acestei bogăţii a care a încasat 6.821 lei, adică
patriei noastre. 25.684 lei la hectar.
Culegerea plantelor medlici- Şi cultivatorii individuali
nale din flora spontană (ne­ care au îngrijit bine culturile
cultivată) a devenit o îndelet­ au obtinut rezultate bune.
nicire de seamă pentru mii de Astfel, Soneru Virsovia din
ţărani muncitori. Peste 3.000 Sighişoara a cultivat 15 ari de
cooperative se ocupă de valo­ chimion, de pe care a obţinut
rificarea - plantelor medicinale. 102 kg., pentru caire a încasat
Numărul sortimentelor de 1.200 lei, (la hectar revenind Prin munca unită a colectiviştilor din Poiana Mare, regiunea Craiova, gospodăria colectivă s-a în­
plante medicinale recoltate a aproape 8.000 lei). tărit an de an. In 1938 fondul de bază a crescut de la 901). 000 la 1.400.000 de lei. Aceasta a
sporit de la 40 la aproape 200. Datorită sporirii cantităţilor făcut ca tot mai mulţi ţărani muncitori să păşească alături de colectivişti. Astăzi gospodăria cu­
De la cele dinfcîi flori de pri- de plante medicinale realizate prinde 2.700 de ţamilii cu 5.300 de hectare. In fotografie: sosesc noi membrii in gospodăria colectivă.
măvară ţi pînă toamna târziu, din culturi ca şi din flora
zeci de mii de culegători re­ spontană s-a dezvoltat în ul­
coltează frunze, flori, ierburi, timul timp şi prelucrarea tor
rădăcini şi fructe medicinale în industria chimico-farmaceu-
pe care primesc preţ bun de tică.
la cooperative. Ţara noastră ocupă un loc
In fiecare an, culegerea de seamă şi în comerţul inter­ SFATUL
plantelor medicinale aduce naţional de plante medicinale.
venituri însemnate ţărariilor
muncitori. Astfel ciobanul Numeroase ţări din Europa, Cele 104.700 de familii de co­ lizările deosebite obţinute, des­ nelor a crescut: in anul trecut
cer
Asia, Africa si America
Enăruş Gheorghe din Cîmpu-i plantele noastre medicinale, lectivişti din regiunea Constanţa pre minunatele condiţii pe care faţă de 1957 ou 34 la sută, iar
lung, raionul Muscel, şi-a care sînt deosebit de preţuite şi-au trimis, de curînd, reprezen­ le oferă agricultura socialistă. Pe cel al vacilor cu 12,6 la sută.
construit o casă din banii pri­ pentru calitatea lor. Chiar şi tanţii la sărbătoarea împlinirii pământurile Dobrogei, considera­ Sporirea producţiei La hectar
miţi de la cooperativă în ţări îndepărtate, cum sînt Cey­ unui an de la colectivizarea în te sterpe în trecut, producţiile şi dezvoltarea creşterii animale,
schimbul plantelor medicinale întregime a agriculturii din re­ de 1000 kg. grîu şi 1200 kg. po­ lor au făcut ca în anul trecut
cuiese din munţi. lon, Malaya şi Japonia cum­ giune. Participanţii : secretari ai rumb la hectar erau o raritate. gospodăriile colective să realize­
In anii 1956— 1958 s-au ob­ pără plante medicinale şi aro­ Astăzi, cînd munca se face pe
preşe­
organizaţiilor de partid,
băneşti în valoare
ze venituri
ţinut rezultate bune în cule- matice din tara noastră. dinţi şi brigadieri din gospodă­ tarlale întinse, cu mijloace me­ de 304.000.000 lei, ceea ce în­
qerea plantelor medicinale din Plantele medicinale. prin riile colective, ingineri şi tehni­ canizate şi după cele mai avan­
seamnă 53.598 lei la 100 ha. d »
flora spontană cu sprijinul veniturile pe care le aduc, cieni, activişti de partid şi de sate reguli agrotehnice, pămîntu- teren agricol. A crescut în mod
secţiilor de învătămînt, cămi­ răsplătesc cu prisosinţă vred­ stat, au avut prilejul de a-şi îm­ rile rodesc din plin. Chiar şi în simţitor şi fondul de bază.
nelor culturale, organizaţiilor nicia cultivatorilor şi culegă­ părtăşi experienţa şi de a cu­ condiţiile de secetă colectiviştii Dacă în anul 1957 acesta era
U.T.M. si pionieri. De pildă, torilor. aducînd belşug în mii noaşte pe larg transformările a- au obţinut recolte de 2400 kg. de 168 milioane lei, la sfîrşitul
şcoala din comuna Leţcani, de case. dînci prin care a trecut agricul­ de grîu, 3000 kg. de porumb, anului trecut fondul de bază
raionul Iaşi, a staîns cu aju­ ION SIRBU tura regiunii şi, odată eu aceas­ 40.000 kg. de sfeclă. a ajuns la suma de 255 milioane
torul şcolarilor 1650 kg. flori director general al Direcţiei
de muşeţel. Suma încasată a Generale Plante Medicinale ta, viata ţărănimii muncitoare. Realizări frumoase au ieşit la lei. Odată cu creşterea produo.
fost folosită pentru procurarea din Centrocoop Cei care au luat cuvîntul la iveală cu acest prilej şi în sec­ ţiei vegetale şi animale, s-a ridi­
de material didacDic necesar Consfătuire au vorbit despre rea- torul zootehnic. Numărul tauri­ cat şi valoarea zilei-muncă. In
scolii, precum şi pentru distri­ flHUIUIIIIlălIIIIIIIMIUIttuiliiUIIIIMIIIIINMIIIIHMilIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIilIIHIIHIIIIIIIIIIIIIinillllllllllllllN multe gospodării colective s-au
buirea de material sportiv şi dat la ziua-muncă produse în
altor obiecte folositoare ele valoare de pînă la 43,50 lei.
vilor culegători. C s M m - p ţ j & t o S t i ţ u z Pornind de la aceste realizări
Activitatea din această ra colectiviştii din regiunea Con.
mură nu se mărgineşte însă stanta şi-au propus să obţină în
numai la strîngerea de plante acest an o recoltă medie pe re-
medicinale sălbatice. O deo­ giune de 1500 kg. de grîu şi
sebită dezvoltare a luat şi cul­ 2200 kg. de porumb boabe la
tivarea acestor plante. S-au hectar. Pentru obţinerea acestor
introdus în cultură — pe zeci Unele dintre cele mai bune gospodării co­ curată de buruieni. înainte de semănat se re­ producţii, pe lingă executarea
de mii de hectare — 28 feluri lective din ţara noastră au luat în primăvara comandă să se dea la hectar 200 kg. super­ a cel puţin 3—4 praşiie şi a
de plante medicinale şi aro­ aceasta iniţiativa unui concurs pentru obţine­ fosfat, 300 400 kg. de cenuşe şi la fiecare cuib celorlalte lucrări agrotehnice se
matice. rea de producţii recod la principalele culturi. cîte 250—300 gr. mraniţă. Se vor semăna cîte vor folosi îngrăşăminte naturale
Macul, muştarul, menta, chi­ Astfel, gospodăria colectivă din comuna Va­ 30.000 de fire la heciar, iar cină ogorul este şi chimice pe 270.000 hectare.
mionul. coriandrul, nalba, roi- lea Roşie, raionul Olteniţa, s-a angajat să ob­ irigat, pînă la 40.000. In timpul vegetaţiei se Subliniem în mod deosebit ini-
nita, iămîioara, degeţelul, va- ţină la porumb pe trei hectare cîte 25.000 kg. va prăşi de 3—4 ori şi se va îngrâşa de două ţiativa colectiviştilor din comuna
leriana, maqhiranul şi alte ştiuleţi la hectar, iar la sfeclă pe trei hectare ori şi anume: cînd porumbul are 5—8 frun­ Mircea Vodă care s-au angajat
cîţe 80.000 kg. de rădăcini la hectar. Angaja­ ze se va da 150 kg. superfosfat şi 100 kg. azo­
plante medicinale şi aroma­ să obţină 50.000 kg. de sfeclă
tice sînt tot mai preţuite de mente asemănătoare şi-au luat gospodăriile tat de amoniu - la hectar, iar înainte de apari­ de zahăr la hectar. De aseme­
cultivatori fiindcă dau recolte colective din Lenauheim, Sîntana, Bitled. ţia panicolului încă 100 kg. superfosfat şi 100 nea, colectiviştii din Borduşanf
regiunea
Timişoara ;
boqate şi aduc venituri mari Vechi, Ceacu, regiunea Corbeanca, Călăraşii kg. azotat de amoniu Ia hectar. s.au angajat să amenajeze pentru
la hectar. Gospodăria agricolă Pentru sfecla de zahăr irigat o suprafaţă de 430 hectare.
colectivă „Octombrie Roşu“ Bucureşti şi altele. Pro- j ------------ modul de cultură reco­ Pe aceste terenuri se va obţină
din comuna Micşeni, regiunea ducţiile de 100—120.000 1 de prof. G. VALUŢA mandat în condiţiile ţă­ o producţie de 7.000 kg. de po­
Suceava, a obţinut, de pildă, kg. de sfeclă, 25—39.000 rii noastre este urrnăto- rumb boabe şi 2500 kg. de floa­
1.928 kg. coriandru la hectar, kg. porumb, 80.000 kg. de .. rt(l : arătura de toamnă rea-soarelui la heotar.
care ia adus un venit de M roşii, 60.000 kg. de car- se va face la 30 cm. Colectiviştii şi-au luat angaja­
peste 6.000 lei. Recolte mari == tofi la hectar ar părea pentru unii de nerealizat, adincime. Odată cu aceasta pămîntul trebuie mente însemnate şi în ce pri­
s-au obţinut şi la celelalte jţ Ştiinţa şi experienţa cultivatorilor din ţara uoas- îngrăşat cu 20—30 de tone gunoi de grajd, veşte dezvoltarea şi refacerea
culturi. Experienţa a dovedit ş tră şi de peste hotare au dovedit însă că ele 400 kg. superfosfat şi 200 kg. sare potasică la sectorului vitipomicol. Astfel sa
că chiar şi cei care cultivă ^ sînt pe deplin posibile. hectar. In primăvară ogorul trebuie grăpat şi
plante medicinale pentru pri­ = Rezultatele obţinute în producţie de unităţile semănat cit mai devreme. La semănat se va vor planta în acest an 1.700
hectare cu vii şi 1500 hectare cu
ma oară pot obţine recolte J agricole fruntaşe sînt grăitoare în ceea ce da pe rînd 100 kg. superfosfat şi 30 kg. azotat pomi fructiferi.
bogate dacă respectă îndru­ î§ priveşte producţiile record. Astfel, Staţiunea de amoniu. După ce sfecla a răsărit şi a cres­
mările tehnicienilor şi ingine­ §j Experimentală de la Lovrin a obtinut la po­ cut hine, se va face a doua îngrăşare cu ace­ Pentru a mări producţia, co­
rilor şi îngrijesc în mod te­ li nimbul hibrid 14.000 kg. de ştiuleţi la hectar, leaşi cantităţi de îngrăşăminte. Sfecla va fi ră­ lectiviştii din Ostrov vor iriga 39
meinic culturile. Bunăoară, jţ Pe loturi mai mici Institutul porumbului a rită la 2—3 frunze. Se va avea grijă ca sără- hectare de vie pe care au pla­
H obţinut 17.000 kg. de ştiuleţi la hectar. La mînă la fiecare hectar 80— 100.000 de plante şi nificat o recoltă de 15-18.000 kg.
= sfecla de zahăr gospodăria colectivă din Cri- dacă este irigată, pînă la 120.000 de plante. de struguri la hectar.
|î şam, regiunea Cluj, a obţinut în anul 1953 cîte Se vor face 4—5 praşiie De o atenţie deosebită s-a bu­
Aflaţi ca... H 65.000 kg. de rădăcini la hectar, iar gospodă- Au fost recomandate aici cantităţi de îngră­ curat şi sectorul zootehnic. La
sj ria colectivă din Galicea Mare, regiunea Craio-
I va. 100.000 kg. şăminte cu mult mai mari decît cele obişnuite. sfîrşitul acestui an efectivul do
../colectiviştii din comuna §§ In U.R.S S. s-au obţinut recolte şi mai mari. Explicaţia stă în faptul că pentru a da recolte taurine va ajunge la 28.000 de
Chilia Veche, raionul Tulcea, s Astfel, cunoscutul cultivator sovietic Mark mari plantele extrag din pămînt cantităţi în­ capete din care 16.750 de vaci
la
cu lapte. Cel al porcinelor
au început lucrările de hi­ j| Oziornîi a obţinut 23.400 kg. de porumb la bec­ semnate de substanţe hrănitoare pe care nu­
droamelioraţii pentru a pune ii tar. N. 1. Gheta, fruntaş al recoltelor bogate mai îngrăşătnintele le pot pune la dispoziţie. 120.000, din care 13.000 scroafe,
în valoare 200 hectare de g din sovhozul Krasnoanneisk, regiunea Kiev a O. Gonajenko, care după cum am arătat mai al ovinelor la 500.000, din care
teren mocirlos. H recoltat la sfecla neirigată 102.700 kg. la hec- sus, a obţinut la sfecla irigată 151.500 kg. la 375.000 oi mame, iar al păsărilor
...tinerii din cele 176 bri­ §j tar^ iar la sfecla irigată o altă fruntaşă sovie- hectar administra următoarele cantităţi de în­ la 380.000. Pentru sporirea pro­
găzi de muncă patriotică din g tică — O. Gonajenko — a obţinut 151.500 kg. grăşăminte . 45.000 kg. de bălegar, 1.100 kg. ducţiei şi productivităţii anima­
regiunea Baia Mare s-au H la hectar. de cenuşă, 1.200 kg. gunoi de păsări, 2.700 kg lelor în cursul acestui an se vor
angajat să împădurească g Toate acestea sînt o dovada de netăgăduit că superfosfat, 600 kg. azotat de amoniu şi 1000 însiîoza 475.000 tone nutreţuri.
350 de hectare şi să planteze ş în agricultură nu există graniţe de netrecut în kg. clorură de potasiu. In acest scop se vor însămînţa
11.800 de pomi pe marginea j§ ceea ce priveşte mărirea producţiei la hectar, In concluzie, trebuie arătat că iniţiativa de în mirişti 70 hectare cu plante
şoselelor. g Obţinerea producţiilor record este pe deplin a se obţine chiar şi pe loturi mici producţii furajere, iar 13.000 hectare de
...în regiunea Cluj se vor = posibilă. Dar, dacă recoltele obişnuite cer apii- deosebit de mari are toate şansele de succes. păşune slab productivă va fi des-
planta în această primăvară telenită si însăniîntată eu plante
= carea măsurilor agrotehnice potrivite, produc- Pentru aceasta însă trebuie, după cum spunea
110 hectare cu viţă de vie şi j| ■ţiile deosebit de mari vor necesita condiţii spe- Mark Oziornîi, să fie respectate trei condiţii furajere.
500 hectare cu pomi fructi­ = dale de cultură. Aceste condiţii se referă pe de esenţiale : Se vor ridica în acest an 1406
feri în masiv. Din pepinie­ H o parte la lucrările solului, îngrăşarea lui. iri- construcţii din care 168 grajduri,
rele existente s-au asigurat g garea, dacă este posibil, iar pe de altă — grijă permanentă dală culturilor în lot 261 maternităţi şi îngrăşătorii.
deja 220.000 de pomi şi j= parte la folosirea soiurilor cele mai potri- timpul anului ; 352 coteţe de păsări şi puierniţe,
peste un milion de vite de H vite şi o bună îngrijire a plantelor în tot — să se aplice toate măsurile la timp j 182 saivane şi ahe construoţii.
vie. Realizarea acestor angajamen­
= timpul vegetaţiei. Aplicarea învăţămintelor — prietenie cu ştiinţa.
...în regiunea Constanta § ştiinţei şi practicii înaintate constituie cheia te va însemna ridicarea agricul­
se vor iriga în următorii ani ^ recoltelor bogate. Realizarea angajamentelor luate va fi încă o turii regiunii Constanţa pe o
peste 30 000 hectare. In a- La porumb, semănatul trebuie făcut io ară­ dovadă a roadelor pe care le aduce îmbina­ treaptă tot mai înakă. va însem­
cest scop va fi folosită apa I tură de toamnă la 25 cm. adincimc. Primăvara, rea armonioasă a ştiinţei cu practica. în con­ na încă un pas înainte pe dru­
din Dunăre, din canalul Ca- g arătura de toamnă se va grăpa şi se va menţiue diţiile agriculturii socialiste. mul belşugului şi bunăstării.
rasu şi din tacul Siutghiol.
imttmtHunmitHHmuHuatMaîniuuiMtitlimmtuimitiuiJitttiuiiniiatimiiiînmtniiiiUDimniummuuutuitiuniitnitnamkS V. CAZACUL