Page 2 - Albina_1959_03
P. 2
KMME 0 ACTIVISTA CULTURALA
B -S J U U U U U L P *
pre intrarea în întovără
şire.
citit din
13.11. — S-a
cărţi agrotehnice.
■iarol regional, articolul azi avem mai multe
Tonul cu care a spus
noi iniţiative pentru ridicarea produc „Roadele muncii unite'. Andrei Ghenţa ultimele
tivităţii muncii, realizarea de economii, Au urmat discuţii Sn
La începutul primăverii, oînd n;»h»r» pentru folosirea cît mai raţională a uti care s-au dat exemple cuvinte cuprindea admi
se trezeşti- din amorţeala iernii, otod lajelor, îmbunătăţirea calităţii produse locale privind recoltele raţia şi preţuirea pe
mugurii pleznesc pe. ramuri, cînd cio- lor şl îmbogăţirea sortimentelor. obţinute de întovărăşiţi care oamenii o acordă
cîrlia săgMea&ă înălţimile, când totul CKă pricepere şi sîrguinţă în muncă şi de individuali. muncii bibliotecarei.
te îmbie la -tinereţe, dîndu-ţi aripi cu Grăuntele preţios al a-
dovedesc miile de ţărănoi muncitoare
tezătoare, una din minunatele zile de care lucrează în gospodăriile colective, Şirul acestor însemnări cestei munci constă toc
primăvară se afiă încrustată în calen întovărăşirile agricole şi cooperativele oare se întinde pe câte mai în faptul că ea vine
dar cu roşia culcare a sărbătorilor. E agricole de producţie. împreună cu va pagini, grăieşte de la să sprijine nemijlocit
ziua de 8 Martie. Ziua Femeii. E ziua soţii şi fraţii lor, ele îşi aduc contri Asemeni vapoarelor sine despre munca stă preocupările ţăranilor,
In care femeile de pretutindeni îşi în buţia Ia întărirea ecooomico-organiza- ruitoare, neobosită pe să dea un răspuns cău
tregesc rîndurile, îşi unesc glasurile in care navighează spre o care o depune bibliote tărilor şi dibuirilor a-
torică a unităţilor agricole socialiste. ţintă sigură, bibliotecara
tr-un cor uriaş din c-are se desprind me Cît de grăitoare este în .acest sens din Luizi-Călugăra, re cara pentru a le arăta oestora. Activitatea cul
sajele înflăcărate:-,Să luptăm împotriva chemarea : ,.Nici-o femeie sub mini giunea Bacău, are şi ea ţăranilor muncitori ca turală legată de viaţă
războiului nimicitor !“ ,.Să luptăm pen. mum de zile-muncă“, lansată de comi un „jurnal de bord" in lea spre un trai îmbel — îată ghidul după care
tru apărarea drepturilor noastre 1“ „Să tetele regionale şi raionale ale femeilor care sînt trecute etapele şugat. s-a condus bibliotecara.
luptăm pentru ocrotirea copiilor noş din Constanţa, Stalin, Galaţi, Timişoa drumului spre cultură al Eram cu caietul în Tot de la Ghenţa am
tri 1“ Pentru aceste mesaje ale vrerii ra, Bucureşti, chemare ce a stîrnit un mină. când în cameră a aflat că întovărăşirea SUUULSJUUL5L
lor, femeile de pretutindeni luptă cu ţăranilor muncitori din intrat un om înalt, cu oare la înfiinţare, in ’56,
viu interes pentru participarea la mun circumscripţie 34, unde
hotărîre neclintită. Lupta lor organiza că a colectivistelor. bibliotecara conduce un umerii laţi şi palmele cuprindea doar 43 de fa
tă a început acum 49 de ani cînd ziua In gospodăria colectivă ^.Gheorghi cerc de citit. şănţuite de muncă. Mă milii, uneşte azi mai bine
de 8 Martie a fost proclamată Ziua Dknitrov“ din regiunea Bucureşti, 90 Spicuind cîteva din rugă să mă dau la o de o sută.
Neîndoios că acest pas
Internaţională a Femeii. la sută din colectiviste au efectuat însemnările „jurnalului parte şi începu să dreagă în mersul înainte al sa
Pe zi ce trece femeile devin o forţă între 150—300 zile muncă. In gospo de bord' ne putem face dulapul în cate stăteau tului a fost călăuzit şi
tot mai puternică în marea mişcare dăria colectivă „Prundu" (raionul Vi o imagine asupra acti rânduite cărţile. de puterea slovei tipă
pentru pace. E şi firesc să fie aşa. Fe dra) 90 la sută din munca gospodăriei vităţii pe care o depu — Eşti tâmplar î rite. De aceea, pe bună
este dusă de femei. Participarea mare ne bibliotecara pentru a — Aşi 1 Dar de dragul
meile sînt acelea care dau viată viito dreptate, bibliotecara a
a femeilor la muncă se datoreşte de îndrepta farul culturii bibliotecii m am făcut şi fost distinsă de două ori
rilor lucrători din uzine, fabrici şi pe
fapt şi organizării în comunele regiu spre problemele cele ttmplar. cu insigna „Evidenţiat
ogoare, viitorilor ingineri şi savanţi, nii Bucureşti a peste 130 grădiniţe se. mai însemnate ale satu Aşa l-am cunoscut pe în munca culturală".
viitorilor astronauţi. zoniere cu condiţii lui. întovărăşitul Andrei Cînd a sunat de re
Din experienţa de masă şi cazare 20.XI, — Am arătat Ghenţa, în casa căruia creaţie, uşa s-a deschis,
trecutului, ele cu pentru copiii sub 7 importanţa arăturilor de se ţine săptămînal cer iar Ghenţa mi-a atras
nosc cîte nenorociri CELEA BOGA IOANA ani. toamnă pentru obţine cul de lectură. De la el atenţia :
aduce răzlroiul în Secretam Consiliului Naţional Femeile s-au do rea unor roade bogate. am aflat că într-o vreme, — Iat-o pe bibliotecara
viaţa popoarelor şi al Femeilor din R. P. R. vedit a fi bune a- Ion Ghenţa şi Petre biblioteca in care se noastră.
Sn propriile lor că gitatoare în munca Lupu au spus că săptă- aflau peste 1.000 volume Cea care intrase a în
mine. Nimeni ca ele politică pentru trans mîna viitoare vor în cuprindea prea puţine tins mîna şi s-a reco
nu ştie ce înseamnă să stai nopţi în formarea socialistă a agriculturii. Nu cepe arăturile. mandat :
tregi de veghe la căpătâiul copiilor, mai >n raionul Călăraşi 98 la sută din 19 X11. — S-a discutat cărţi agrotehnice. — Învăţătoarea A-
să-i supraveghezi şi să le călăuzeşti pri- membrele comitetelor şi comisiilor de — Noi ceream me lexandrina Melian.
mii paşi în viaţă. Iată de ee cu prile femei au intrat primele în gospodă pe baza unor articole reu cărţulii de acestea- O vedeam pentru prima
jul diferitelor manifestaţii sau mitin riile colective, fiind un exemplu demn din ziar, despre mărirea Ne-am dat seama cît dată pe această femeie
guri, întîlniri prieteneşti sau conferinţe de urmat pentru masa de femei. sectorului socialist al a- măruntă de statură, cu
regiunea
griculturii îm
internaţionale, glasul lor răsună tot Chemarea la întrecerea patriotică sînt de folositoare. privirea plină de bună
mai hotărît : „Nu vrem răzlxoi lansată de raionul Licşti, regiunea Ga noastră. Dar cum v-am spus, tate şi înţelegere, cu
Lupta pentru pace a femeilor din ţă laţi, în vederea creşterii de păsări şi 16.1. — M am dus cu numărul lor era tare vorba molcomă moldo
rile capitaliste şi coloniale se împleteşte viermi de mătase, a fost primită cu învăţătoarea Hacighea- mic. A făcut biblio venească şi totuşi o cu
cu lupta pentru drepturi, pentru înlă bucurie de femeile din întreaga ţară. nu şi întovărăşitul Ghen- noaştem atrt de bine !
turarea robiei, a umilinţii şi inegalită în raionul Brăneşti, regiunea Bucu ţa la Andrei Lupu pen tecara ce a făcut, a
ţii. Cu această luptă a lor, se solida reşti, femeile au crescut peste 600.000 tru a discuta cu el des umblat pe la regiune, iar A. CROITORU
rizează femeile din ţările socialiste care de păsări, iar planul la gogoşi de mă
şi-au cucerit odată pentru totdeauna tase pe regiune a fost depăşit, cu circa
drepturi egale eu bărbaţii în toate 20 tone. Si asemenea exemple se pot
sectoarele vieţii, economice, politice şi da nenumăr ate din toate regiunile ţării.
sociale, participind activ la bunul mers Cu prilejul Zilei de 8 Martie, femeile
al întregii societăţi. din patria noastră îşi reafirmă hotărârea
Anul acesta sărbătorirea Zilei de 8 de a contribui pe mai departe cu toate
Martie se desfăşoară sub semnul luptei socialismului. Ele sînt chemate ca îm c c v i / v r / %
puterile la marea operă de construire a
pentru pace şi convieţuire paşnică între
popoare, sub semnul năzuinţei tuturor preună cu toţi oamenii muncii să tra
de a se ajunge la un acord în proble ducă în viaţă sarcinile trasate de Ple
ma dezarmării şi interzicerii armelor nara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 In urma cu opt ani, cînd a marea lor majoritate efectuate de fe
nucleare. pentru dezvoltarea pe mai departe a luat fiinţă gospodăria agricolă colec mei, Iată, de pildă, pe una din ele. Pe
Dobreni, regiunea
tivă din comuna
Femeile din ţara noastră n-au uitat economiei naţionale. tovarăşa Gherghina Bolhan.
trecutul negru de umilinţă şi exploa Femeile din oraşe şi sale sînt che Bucureşti, singurul cal al colectiviştilor In ziua cînd i s-a încredinţat cres
păşia agale către gospodărie, dus de
tare cînd femeia muncitoare primea mate să aducă un aport mai însemnat căpăstru de o femeie. Stanca Raşcu, cătoria de porci, femeia şi-a predat
pentru aceeaşi muncă un salariu mai în acţiunile patriotioe de interes ob uneltele de agricidtură şi s-a dus glonţ
mic decît al bărbatului, cînd ţăranca ştesc ; să contribuie la acţiunea patrio aşa o chema pe femeie. Pe atunci era la bibliotecă. Mai apoi s-a înscris la
se istovea muncind din zori şi pînă tică pentru a reda agriculturii noi singura membră de partid din comună. cursul zootehnic şi a învăţat toată
Mergea călcînd îndesat
prin mijlocul
în noapte pe pămîntul moşierilor sau şi noi terenuri arabile, să contribuie ]a iarna fel de fel de reţete de hrană, o-
ai chiaburilor, lăsată pradă superstiţii înfrumuseţarea cartierelor şi comune uliţei, privind semeţ în stînga şi în dihnă şi plimbare pentru porci...
lor şi neştiinţei de carte. Femeile din lor. dreapta, parcă înfruntîndu-le pe cele Exemple ca ale ei mai sînt
ţara noastră sînt mîndie că viaţa lor Femeile, mamele, intelectualele sînt lalte femei ieşite la porţi să se minu Tocmai terminasem de notat nişte
au
neze de fapta suratei lor. Curând
nouă, drepturile câştigate, condiţiile de chemate ca Şi pe viitor să muncească venit alături în gospodărie şi Gher cifre, cînd în biroul preşedintelui in
muncă create se datoresc luptei plină cu sîrguinţă şi conştiinciozitate în edu ghina Bolhan, Caliţa Florea, Anica trară puţin încurcate, trei femei. De
de jertfe a clasei muncitoare condusă carea tinerei generaţii în spiritul dra Muşat şi altele, care urmînd pilda afară, prin fereastra deschisa, se auzi
de partid. gostei faţă de muncă, faţă de proprie Stancăi Raşcu au trecut cu toată glasul Stancăi Raşcu.
— Dă-le de lucru, tovarăşe preşe
Regimul democrat-popular a creat tatea socialistă, în spiritul dragostei de
femeilor din ţara noastră largi posibi partid, de patrie, în spiritul prieteniei averea şi nădejdiile lor în gospodărie. dinte, au făcut cereri şi vor să înceapă
Prin Dobreni războiul a lăsat semne
lităţi de a-şi manifesta din plin capa şi solidarităţii internaţionale. adînci. Din cîţi au plecat pe front, şi chiar de astăzi. Eu mă duc mai de
citatea, talentele şi energia în toate De 8 Martie glodurile noastre se în au plecat foarte mulţi, numai cîţiva parte, la a lu’ Năstase, că-mi zicea de
domeniile de activitate. Ca deputate dreaptă cu caldă prietenie către minu s-au reîntors întregi la gospodăria lor. ieri că o să se-nscrie.
Preşedintele
gospodăriei, tovarăşul
in Marea Adunare Naţională sînt 71 natele femei sovietice, către femeile Aşa se face că în tînăra gospodărie
femei, iar în sfaturile populare peste chineze şi către toate surorile noastre s-au înscris mai multe femei decît băr Eugen Cristescu, se întoarce către
85.000, dovedindu-se la înălţimea în din ţările socialiste, urîndu-le noi iz- baţi. Această stare de lucruri însă n-a mine şi în zîmbetul lui de om -mulţu
mit am desprins parcă aceste cuvinte:
crederii ce le-a fost acordată de ale bînzi în lupta pentru oonstruirea co
S gători, de oamenii muncii. munismului şi socialismului. împiedicat cu nimic ca astăzi, după „Iaca, o vezi ? Asta-i aoeea care acum
opt ani, gospodăria colectivă din Do
opt ani ne-a adus singurul cal în gos
Femeile din oraşele şi satele noastre Privind eu simpatie şi încredere lupta breni să devină cea mai bogată gos
tulim plai ziua de 8 Martie cu noi rea nobilă a femeilor din ţările capitaliste podărie din regiunea Bucureşti. podărie".
Preşedintele n-a vorbit însă. A luat
lizări Sn îndeplinirea planului de stat şi coloniale, pentru drepturi şi progres Magazii şi pătule, saivane, grajduri cererile celor trei femei : Burcea Ioa
pe 1959, plan care deschide perspecti social, le urăm succes deplin pentru ca şi maternitate de scroafe, padocuri na, Vasilica Păun şi Alexandra Preda,
va unor noi şi minunate victorii în şi în căminele lor, în viaţa copiilor lor pentru păsări şi două autocamioane, citiirdu-le cu atenţie. Pe feţele viitoa
construirea socialismului. Muncitoarele, să poposească zorii unei primăveri noi. remize pentru unelte, fierărie, rotărie... relor colectiviste vedeam o emolmne ca
inginerele şi tehnicienile, împreună cu Ziua de 8 Martie, Ziua Internaţiona Acum opt ani toate acestea erau numai în faţa celei mai însemnate răscruci din
s tovarăşii lor de muncă îşi aduc apor lă a Femeii, să constituie pentru fie visuri sau poate nici atît Astăzi ele vtaţă.
tul la traducerea în viaţă a sarcinilor
care femeie din patria noastră un pri
trasate de Plenara C C. al P.M.R. din lej de mobilizare mai activă în lupta au devenit realitate. O realitate înfăp GH. FLORESCU
cu
tuită cu multă trudă omenească,
noiembrie 1958 dînd la iveală noi şi poporului pentru oonstruirea socia sute, cu mii şi mii de zile-muncă în
^ n n n n n n n n m n r lismului, pentru apărarea păcii.
Stelianc Visalion de la
Iaginer Olimpia Mirică, Alexandrina Crăciun, cre Luise Moser, şefă de bri învăţătoarea Lucia !Sta- Colectivista Didina Mi- GA.C. „ Victoria", comunm
profesoară la şcoala de scătoare de păsări la gadă la gospodria calec* oarache din c » kăilescu de la G. A. C. Dragoş Vodă■
mecanici agricoli din gospodăria colectivă din tivă din Hălchiu. Baba Ana. J9 Mai” din comuna
Dragalina.
ttulnita. comttna Baba Ana.
